1,795 matches
-
Pe vremuri, în tinerețe, eram... Dar de-atunci... a trecut atâta timp fără... - Ei, hai, ești încă tânără, am liniștit-o. Apropo, cum te cheamă? - Ana. - Ana? Un nume frumos. Bine, plec, mă-ntorc pe la 11. Pregătește patul, îmi plac cearșafurile curate. Deși oricum le vom murdări. Ai o cheie pentru mine? Îmi dădu o cheie. Am mai sărutat-o încă o dată, și mai abitir decât prima oară, și am ieșit, lăsând-o să se bucure de norocul chior care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ei. Suki era și ea pe-acolo, în apă, îmbrăcată într-o rochie de mireasă. Shuoke găsi un baston și începu să deseneze cu el cercuri în nisip. Cercurile deveneau din ce în ce mai mari, Shuoke alerga cu bastonul în mână, sărind peste cearșafuri, călcând oamenii în picioare, făcând un cerc interminabil. Apoi bastonul începu să frigă, iar Shuoke intră cu el în apă. Observa pe mal o ruină care semăna cu Acropolisul. Shuoke i-o arată lui Suki și încercă să iasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în pat, împreună, Cititor și Cititoare, Prin urmare, a venit momentul să fiți numiți prin persoana a doua plural, operație plină de implicații, căci echivalează cu a vă considera un unic subiect. Spun voi, amestec cam greu de diferențiat sub cearșaful mototolit. Poate că după asta veți lua-o fiecare pe altă cale și povestirea va trebui să se chinuie iarăși să manevreze în mod alternativ schimbătorul de viteză al lui „tu“ feminin și „tu“ masculin; dar acum, dat fiind că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu tine putem face tot ce vrem. Dacă vrem. Dar nu vrem. Eu aș putea dori ceva. — Ce anume? — Să te mușc. — Pentru așa ceva, eu pot să-ți sfâșii carnea - și-și arătă dinții. În cameră e un pat cu cearșafuri albe, dar nu e clar dacă e nefăcut sau e pregătit pentru noapte; patul e înfășurat într-o plasă de țânțari, atârnată de un baldachin. O împing pe Jacinta printre cutele plasei; nu-mi dau seama dacă îmi rezistă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
jos cu dalta, cu tot cu spoturile ei, cadou de la socru-meu, inginer umblat acu’ o sută de ani prin Hamburg, „așa pentru atmosferă, mă înțelegeți...”, și-a rânjit larg, arătându-și strungăreața. De câte ori erau aprinse și împrăștiau o lumină vișinie pe cearșafuri, îmi venea să scot portofelul înainte de-a mă strecura între ele. M-au legănat câteodată reverii cu multe cadâne făcându-mi vânt cu evantaiuri multicolore, parcă din pene de struț și cozi de pasărea-paradisului, jucând cu tipsii pe creștete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a cerut despăgubiri... O să se facă și-un film documentar cu el, cum a descoperit canalele din Centru și vrea să facă acolo un centru de artă actuală... Are și-un alt proiect, mult mai vast, să scrie poezii pe cearșafuri și pe fețe de mese, poate chiar pe cămăși și chiloți, să le-atârne pe frânghii și pe acoperișul câtorva blocuri, să aducă dup-aia locatarii, să citească fiecare operele din uscătoarele lor. Or s-alerge înfășurați în cerșafuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
oră... mă lămurește o vecină. O bătea bărbată-său... Are doi copii... O bătea și băiatu’ mai mare. Și cred c-o bătea și frate-său, care n-a ieșit de mult de la pârnaie. Vreți să vedeți? I-acolo, sub cearșaf. Eu am acoperit-o... Am auzit o bufnitură, am crezut mai întâi că-i o mașină care-a intrat în stâlp, ca săptămâna trecută. Atunci era unul dintre studenții de la medicină de la D-uri. Azi noapte, zice Aniculăesei, eu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a făcut! Copiii îs în Centrală, le-a dat ceva să mănânce doamna Augustina, a fost asistentă... N-aveai ce să mai salvezi, i s-au scurs creierii în canal, i-am aprins o lumânare și-am aruncat pe ea cearșaful, trec ăia mici la școală, să nu vadă... A mai încercat o dată, am înțeles, dar a rămas pe sârmele de rufe și-a tras-o unul dintre copii... Trebuie s-apară de-acum și Poliția, da’ încet se mai mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Fundație. În rest, spleen, să-ți tragi realitatea pe ochi, până la sprâcene. Siempre fidelis, Leonardo.” Am umplut costumul de când a fost naș, are niște pete de ceară lângă buzunarul de la piept, de la lumânare. Întâi pantalonii, în care-am băgat un cearșaf făcut sul și câteva prosoape murdare. I-am strâns cu un cordon de la capot, în loc de curea. În haină am îndesat flanele de-ale mele, le-am luat din cufărul din camera mare, le-am scuturat de pulberea albă. Am băgat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
metalică pe jumătate plină cu dubloni și monede franceze și olandeze. Duse cutia și salteaua pe punte și se mai Întoarse o dată, pentru a lua cu mare grijă lampa cu ulei și a-i Împrăștia conținutul pe perdele, haine și cearșafurile care rămăseseră Împrăștiate pe jos. Căpitanul Îl privea făcînd toate acestea cu ochii ieșiți din orbite de spaimă. - Ai de gînd să dai foc vaporului? plînse el cu sughițuri. Ești nebun? - Ești tare perspicace, răspunse batjocoritor Iguana cu un calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Într-un plîns nereținut, fiindcă plînsese prea mult În viața ei pentru propriile-i greșeli ca să o mai facă și acum, cînd se socotea nevinovată pentru această nouă nefericire. Se curăță cum putu, oprindu-și hemoragia cu o bucată de cearșaf deja murdar de sînge uscat, și căută apă ca să se spele. Lanțul, legat de picior cu niște cătușe prinse la capăt cu un șurub, Îi Îngăduia o mare libertate pentru a se deplasa prin peșteră, cu excepția punctului celui mai depărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-n iubire. Sari înapoi la ziua marelui meu accident, când toată lumea a fost atât de grijulie. Oamenii, indivizii care mi-au dat voie să intru în fața lor în sala de urgențe. Ce mai insistaseră polițiștii. Adică, mi-au dat un cearșaf de spital, cu „Proprietatea Spitalului Memorial La Paloma“ scris pe margine cu un albastru de neșters. Mai întâi mi-au făcut morfină, intravenos. Apoi m-au trântit pe-o targă cu roți. Nu-mi amintesc mare lucru din asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mai comic decât pare. A devenit comic atunci când eram întinsă pe targă, o păpușă de cârpe anatomic corectă fără nimic pe ea decât peticul ăla mititel și fața-mi era așa cum este acum. Polițiștii o puseseră pe călugăriță să țină cearșaful ridicat peste sânii mei. Asta ca să-mi poată face poze din față, dar detectivilor le e așa rușine pentru mine, cum stau acolo tolănită și topless. Sari la momentul când refuză să-mi arate pozele și unul dintre detectivi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mașina în căutarea glonțului și-a fragmentelor de os, chestii de genul ăsta, detectivul văzuse că u conduceam cu geamul coborât pe jumătate. Un geam de mașină, îmi zice tipul uitându-se la acele 20x25 cu mine îmbrăcată într-un cearșaf alb, un geam de mașină trebuie să fie-ntotdeauna complet deschis sau închis. Nici nu-și mai amintea câți motoriști văzuse decapitați de geamuri în accidente de mașină. Cum puteam să nu râd. Ăsta-i cuvântul folosit de el: motoriști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cap. E de la soare, îmi spun, așa că port în continuare ochelarii și mă-mpleticesc oarbă și suferindă. Sari la a doua oară când Manus vine-n vizită la mine la spital și le spune acelor 20x25 lucioase cu mine-n cearșaful cu Proprietatea Spitalului Memorial La Paloma că ar trebui să mă gândesc să mă reîntorc în viața mea. Ar trebui să-ncep să fac planuri. Știi tu, zice el, să faci niște cursuri. Să-mi iau diploma. Șade lângă patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
or să te dea peste cap cu reacțiile lor la cât de oribil e tot ce s-a întâmplat. Mai întâi cei din sala de urgențe care te lasă să treci înaintea lor. Apoi călugărița franciscană țipând. Apoi polițiștii cu cearșaful lor de spital. Sari la cum era viața când erai bebeluș și nu puteai mânca decât hrană pentru bebeluși. Te bălăbăneai spre măsuța pentru cafea. Ești în picioare și trebuie să continui să șontâcăi pe picioarele alea ca niște cârnați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
într-adevăr Dumnezeu. Pot trage cu ochiul la oricine și oră de oră viețile se schimbă. Aici, în lumea reală, nu e întotdeauna așa. Te voi iubi mereu, zice regina cerului de noapte, și știu ce carte poștală a găsit. Cearșafurile de hotel lasă aceeași impresie la atingere ca cearșafurile de spital. Suntem la distanță de mii de kilometri de când ne-am întâlnit, și degetele mari ale lui Brandy încă mai netezesc păturile de sub locul unde cândva îmi era bărbia. Fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și oră de oră viețile se schimbă. Aici, în lumea reală, nu e întotdeauna așa. Te voi iubi mereu, zice regina cerului de noapte, și știu ce carte poștală a găsit. Cearșafurile de hotel lasă aceeași impresie la atingere ca cearșafurile de spital. Suntem la distanță de mii de kilometri de când ne-am întâlnit, și degetele mari ale lui Brandy încă mai netezesc păturile de sub locul unde cândva îmi era bărbia. Fața mea e ultimul lucru pe care băieții și fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
aia lungă în care Lenny s-a ridicat pe saltea, ducându-și mâinile la piept și uitându-se cu gura căscată cum ea încă îi sugea călcâiul. După ce inima a încetat să-i mai bată, Angelique l-a învelit cu cearșaful până la bărbie. I-a șters piciorul de ruj și și-a rujat buzele din nou. A scos telefoanele din priză și le-a spus paznicilor că Lenny trage un pui de somn. Coborând cu liftul, Angelique îți spune că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
din momentul unic un act fad, lipsit de culoare și profunzime. Le-a fost rușine să facă duș împreună. În timp ce Ernest se spăla, Luana stătea ascunsă în așternut, înfiorată. Când îi veni rândul să intre în baie, se înveli în cearșaful alb și trecu iute pe lângă el, ferindu-și privirea. La scurt timp, începu să strige speriată. El intră peste ea, îngrijorat. Ce s-a întâmplat? Luana îi arătă firișoarele de apă înroșite. Ernest zâmbi. Stai liniștită. Așa trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
De ce nu? S-a ridicat, și-a dat iute cu degetele prin păr ca să-l aranjeze. S-a uitat În jur după maiou Înainte de a se Întinde după teancul de haine. În tot timpul ăsta și-a acoperit pieptul cu cearșaful subțire. Se simțea ciudat de fericită să-l vadă odihnit. Un zâmbet plăcut Îl făcea să pară Încă și mai copilăros. Se vedea că se simte În siguranță În casa ei, că are Încredere În ea. — Îmi pare rău, dar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a dus să controleze dacă a adormit, apoi din nou, după o oră, grijulie să-l știe odihnit cât se poate mai bine cu putință. A tras perdelele la ferestre ca să nu intre stropii de ploaie În cameră. Adam azvârlise cearșaful subțire cu care era acoperit, ea i l-a tras până pe piept, cu mișcări blânde, ca să nu-l trezească. — E caraghios să te văd așa, a chicotit Mick ușurel. — Cum așa? — știu și eu... Agitată, ca și cum n-ai fi sigură
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
E o mireasmă dulce, greu de recunoscut, aduce cumva cu mirosul laptelui. E camera lui Margaret. Își vâră nasul În pernă, În perna ei, și trage adânc În piept. Mirosul nu e prea puternic, s-ar zice că plutește printre cearșafuri, iar dacă adulmecă iute și repetat se Împrăștie. Dacă Încearcă să-l rețină, se risipește, Însă reapare mai curând ori mai târziu. E acolo de multă vreme, e totul și se află pretutindeni, Învăluitor și protec tor, totodată cântec de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
prefăcut că citește; a dat din cap, arătând că pricepe și că apreciază. Tiparul, Înghesuit, era Întrerupt de câteva caricaturi. Într-una, președintele era În pat cu o europeană cu gura până la urechi, pieptoasă și cu picioare enorme scoase de sub cearșafuri mototolite. Într-un desen alăturat, președintele ronțăia un copan de pui pantagruelic lângă un lan de orez veșted. În fundal, un țăran cu umeri căzuți privea noroiul uscat. Sub ele scria EROUL NOSTRU. — șșșt, liniște, o să Înceapă discursul, a spus
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În somn, cu o mână la frunte, cu palma Întoarsă ca un scut Împotriva luminii puternice. Cu capul ușor aplecat pe o parte, părea să se ferească de un soare imaginar. Falca Îi tremura uneori, altfel era cu totul nemișcat. Cearșaful subțire i se Îngrămădise sub corp, iar Margaret l-a tras cu grijă și l-a acoperit până la gât. Îi lăsase un bilet la bucătărie notând doar „Stai și așteaptă“. În drumul spre locul unde urma să-l Întâlnească pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]