3,131 matches
-
Iar aici se află un cimitir al vampirilor. BOIER CONACU: (înspăimântat) Văleu! URSUZ: Locul este straniu. BOIER CIOCOIU: Eu unul am teamă de umbrele nopții... URSUZ: Să ajungeți înainte de miezul nopții, altfel riscați să vă pierdeți sufletele. CĂPITANUL ARNĂUTU: O ceată de vânători bine instruiți așteaptă porunca. URSUZ: Eu nu am ce face cu aurul. Mie îmi trebuie mărire și sânge! BOIER CIOCOIU: La noi este invers! N-avem nevoie de vărsare de sânge ci de aur! URSUZ: Din acest moment
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
păsări de noapte. Câte o bufniță îi privește curioasă din tufișuri, apoi fâlfâie din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începe concertul nocturn. După câteva momente, căpitanul Arnăutu, aflat în fruntea călăreților, ridică brațul drept și ceata înaintează la pasul cailor. Cei doi boieri sunt la mijloc, iar șirul este încheiat de căpitanul Sasu care le apără spatele în caz de vreun atac. BOIER CIOCOIU: (se află imediat după Arnăutu, grijuliu) Ce s-a întâmplat căpitane? CĂPITANUL
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
oferim noi sultanului! BOIER CONACU: Sultanul este aliatul nostru! BOIER CIOCOIU: Doar cât îi oferim aur!... Când strălucirea metalului pălește, capul cade sub securea călăului! Boier Ciocoiu ia ulcica cu vin și toarnă din nou în pocale... EXT. / ZI O ceată de călăreți țâșnesc pe poarta larg deschisă a conacului și se pierd pe drumul ce duce spre pădurea din apropiere. Pe cer se perindă în fugă nori albi.Călăreții pătrund în pădure. Prin frunzișul arborilor străbat ultimele raze ale soarelui
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească Creatorului ei, este nevoie de o credință vie și dinamică și de o iubire neîndoielnică față de Biserică și Neam. Biserica este un dar, de aceea să fim fericiți că suntem chemați
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului Studiul haplogrupurilor din paleolitic, specifică masele mari de oameni (popoare), din diferite regiuni de pe glob, constituite în ginte, triburi sau cete, care în perioada pleistocenului de mijloc și a celui superior, și-au început migrațiile în întreaga lume, datorită unor serii de factori, pe lângă dorința înascută a omului de a explora noi și noi orizonturi, pentru a-și asigura supraviețuirea, ca
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493620859.html [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
rezonabilă, deplasările masive de popoare, dintr-o parte într-alta, pe întreg mapamondul. După toate probabilitățile, conflictele între popoare în perioada paleoliticului de mijloc (circa 120.000 - 35.000) și a paleoliticului superior, a dus, ca un grup de popoare, cete, ginte, triburi să fie înlocuit cu altul, atât din zona imediat învecinată, cât și din zone mai îndepărtate. În zona geografică în care se găsește astăzi România, ce corespunde cu perioada paleoliticului de mijloc (circa 120.000 - 35.000), se
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493620859.html [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
majoritatea popoarelor au practicat poligamia, atât în sânul comunității sale, cât și atunci când acestea se încrucișau unele cu altele, diferind ca rasă (albă ariană-caucaziană, galbenă sau neagră) iar numărul de copii erau în măsură să-i proporționeze tatălui- conducător de ceată, gintă sau trib, putere pentru crearea de noi habitate, sau sprijin în incursiunile și luptele pentru supremație. Acest fapt a dus la o amestecare între rase, iar în acest fel a apărut o alta, care o putem cataloga și pe
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493620859.html [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > PAȘTELE DE ALTĂDATĂ Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PAȘTELE DE ALTĂDATĂ În urmă cu vreo câteva decenii, învierea Mântuitorului avea, pentru ceata de prichindei cu care împărțeam prefacerile copilăriei, o cu totul altă semnificație. Sărbătoarea era structurată în trei etape: noaptea învierii, prima zi și respectiv a doua zi de Paște. Ea oferea ocazia de a atinge trei obiective, imposibil de realizat
PAŞTELE DE ALTĂDATĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1438316152.html [Corola-blog/BlogPost/370344_a_371673]
-
la treptele sticloase ale palatului în care domnea Zâna Iarna, o domniță înaltă, cu părul lung și alb atingând zăpada de la picioare și cu o mantie pufoasă cu o trenă atât de lungă încât adunase de-a lungul ei o ceată de zece oameni de zăpadă care să o susțină. - Surioara mea, strigă zâna, coborând în fugă treptele, ce s-a întâmplat? Micuța prințesă a florilor de gheață povesti cât de strâmtorat ajunsese Moș Crăciun fără sania lui, cum rămăsese Moș
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
viața. După aproape două luni de suferință, Sfântul Nectarie și-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Iisus Hristos, la 8 noiembrie 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieți, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata Sfinților lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credință la ajutorul lui. Trecând mai bine de douăzeci
VIAŢA SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1415625575.html [Corola-blog/BlogPost/376844_a_378173]
-
suflete dragi, Acolo, lângă leagănul firii, În Țara de Sus și de fagi, Oază eternă-a iubirii!. Eternă, în goană și ne-pă-să-toa-re, Alergi clipa mea de viață . Tu vii pe o rază de soare Topindu-te-n neguri și-n ceată! Referință Bibliografică: C L I P A / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul II, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
C L I P A de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/C_l_i_p_a_ionel_davidiuc_1339645513.html [Corola-blog/BlogPost/366196_a_367525]
-
Când ne întoarcem acasă?” Spre norocul meu, rudele mamei aveau o casă la șoseaua spre Baia Mare, iar grădina ei era mărginită de calea ferată. Traficul feroviar, intens la acea vreme, îmi mai alunga plictiseala și îmi mai alina dorul de ceata de prichindei de acasă. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: CĂLĂTORIA / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1650, Anul V, 08 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CĂLĂTORIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436365071.html [Corola-blog/BlogPost/372538_a_373867]
-
eram călcați de tătari, de leși ori de unguri, iar mai apoi de nestăvilita invazie otomană. Tabloul dinamic al înfruntării de la Rovine, când alături de Mircea se află și Roman Vodă, evadat din prinsoare de la leși, aflat acum în fruntea unei cete de călăreți moldoveni ce hărțuiau trupele lui Baiazid pentru a le împuțina, descinde din „Scrisoarea a III-a” a lui Eminescu: „Ienicerii năvăliră hotărâți în lungul Rovinelor. Gropile, capcanele și norii de săgeți decimară rândurile osmanlâilor. Urdia se văzu nevoită
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
rotesc, se reîntorc, retrăiesc calea strămoșilor. Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos este o sărbătoare a darurilor. Colindătorii formează un brâu protector pentru sat, comunică cu lumea divină, cu sufletele morților, deschid porțile timpului și spațiului sacru. Au venit să ne colinde cete de bărbați din Țara Loviștei. Împreună cu ei, vom activa forța magică a cuvântului. Duminică, 27 decembrie, de la ora 20.10 -Artista, dolarii și ardelenii - România, 1980. Regia: Mircea Veroiu. Cu: Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu, Rodica Tapalagă Cei trei frați Brad
Crăciun Fericit la TVR2! by http://revistaderecenzii.ro/craciun-fericit-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
Poiană!” Și, preț de câteva clipe, fetișcana din mine este derutată, apoi încet-încet îmi revin din reverie, mă frec la ochi și, nostalgică, îmi zic:Ce viziune frumoasă! Așa se petreceau lucrurile și atunci, în copilărie ... După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile de câmp, culese cu o zi înainte, și alergam la șosea cu părul despletit, cu ochii râzând și cu o dulce veselie în suflet. Călușarii erau flăcăi frumoși, zvelți, cu fețe oacheșe arse
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
a se odihni la apusul soarelui, își alegeau loc ferit de ispite în lăcașul bisericilor din satele pe unde treceau. Călușarii depuseseră jurământ de castitate pe toată durata sărbătorilor și îl respectau cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
din satele pe unde treceau. Călușarii depuseseră jurământ de castitate pe toată durata sărbătorilor și îl respectau cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era formată din 9 dansatori, mutul, stegarul și doi lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit secrete din
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
de hainele lui ... Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și prinse la brâu 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene,odolean și busuioc. Bătrânii satului povesteau că mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce călușarii
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
magic și în jurul ciorchinelor de alune. Cei care participau la acest dans magic erau inițiați după un ritual secret, bine păstrat în rândul lor. Divulgarea secretului de către un călușar l-ar fi făcut nedemn de a mai face parte din ceată. Când începeau a dansa călușarii, se lăsa o liniște evlavioasă peste toți cei prezenți. Culorile, dansul și magia se împleteau, lăsându-te adânc pătruns de mesajul simbolic al dansului. Prin colbul stârnit de dansatori vorbeau strămoșii, mândri de urmașii lor
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
spre-al său efemer? V-ați oprit vreodată să-ascultați tumultul Ce astupă codrul sub frumosu-i cânt, Zumzăitul vieții ce își strânge cultul Printre ramuri crețe plânse spre pământ? N-avem timp din râvnă să oprim secundă Să privim în juru-ni ceata de frumos, Doar fugim prin viață ca o rază scundă Ce vrea a se-ntinde pe-un ocean lucios. Fugărim trecutul spre-a trăi prezentu' Apoi din prezent, voim viitor; N-am opri o clipă ștergând fruntea lentu' Căci la
UNDE FUGIM... SPRE CE? de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486537181.html [Corola-blog/BlogPost/377543_a_378872]
-
-o la fugă spre parcelă. Brusc, m-am aflat în urma lor, alături de alte profesoare, de directorul școlii și de agronom. Lângă mine s-a aciuiat o fetiță pe care nu o observasem până atunci și care nu se lipise de ceata ce o luase la picior puțin mai devreme. Înaltă, bine făcută, cu ochi albaștri, față de păpușă și păr șaten ondulat, aceasta tremura din tot corpul, vânătă de frig, în timp ce vântul rece îi umfla cârpa de veșmânt pe care o purta
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
cu ochii - imperiu de umbre/ de tinere inimi păstrat.// Rănit de stăpân de dorință,/ și capul - un clopot durut/ ce fâlfâie fără putință/ s-alerge în crângul pierdut.// Bolnav de frig și de sete/ cu pacea întoarsă-n priviri./ Copiii-mbulzindu-se-n cete/ să vadă-ale morții luciri.// Sicriu de zăpadă-alburie/ acoperă trunchiu-nghețat./ Căzut mai devreme să știe/ că oamenii nu l-au uitat. Câțiva ani mai târziu, am hotărât să citesc, printre alte poeme, la cenaclul pe care îl frecventam, acest poem. Rezultatul
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Proza_oameni_si_cai_zapada_ucigas_cezarina_adamescu_1327914765.html [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
Chiar Domnul Mi-e loc de apărare Și-n cel prea’ nalt găsit-am Eu turnul de scăpare. De-aceea nici necazul Acolo nu te-ajunge Nici cortul tău de pace Săgeata nu-l străpunge. Căci El va porunci La ceata îngerească Pe calea vieții tale De-acum să te păzească. Ei te vor lua de mâini Prin trecătoare-adâncă Ca nu cumva piciorul Să ți-l lovești de stâncă. Și vei păși pe lei Și peste târâtoare Și șarpele ispitei Călca
PSALMUL 91 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1488155455.html [Corola-blog/BlogPost/375458_a_376787]