400 matches
-
cea roz-albicioasă esofagiană. Microscopic, se descriu trei tipuri de epiteliu columnar la bolnavii cu E.B.: 1. epiteliu de tip specializat cu aspect viliform în suprafață asemănător epiteliului intestinal, cu celule caliciforme (elementul cardinal pentru diagnostic), localizat în porțiunea cea mai cefalică, adiacentă epiteliului scuamos normal; 2. epiteliu de tip joncțional asemănător celui de la nivelul cardiei, situat imediat distal de epiteliul specializat; 3. epiteliu de tip fundic, adiacent mucoasei gastrice conține pe lângă glande mucoase și un strat de celule principale șe parietale
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
pe secvențele de difuzie la RMN-ul inițial (fig. 5.57) prezice un AVC silvian malign cu o sensibilitate de 100% și o specificitate de 94% [6]. Tratamentul medical al AVC silvian malign respectă principiile tratamentului ischemiilor cerebrale: ridicarea extremității cefalice la 30°, hipotermia, controlul tensiunii arteriale, osmoterapia cu Manitol sau ser salin hipertonic și, în momentul agravării neurologice, sedarea cu barbiturice, ventilația artificială cu hiperventilație. Cu toate acestea, infarctul malign de arteră cerebrală mijlocie rămâne grevat de un prognostic sumbru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Cuvântul anatomie derivă de la “ana” de origine latină și de la “temnein” de origine greacă ambele având aceeași semnificație: a tăia, a diseca. SEGMENTELE CORPULUI UMAN Corpul uman este format din: cap, gât, trunchi și membre. Capul împreună cu gâtul formează extremitatea cefalică a corpului. Capul este format din două zone: - partea craniană - neurocraniul, situată superior și posterior; - partea din față viscerocraniul, așezată anterior și inferior. Gâtul este partea corpului care leagă capul de trunchi. Acesta prezintă: - o regiune posterioară - nucală - alcătuită din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
elemente; lateral - mai departe de planul median; dorsal - în spate, posterior; ventral - în față, anterior; proximal - în apropierea trunchiului; distal - la distanță față de trunchi; sagital - perpendicular pe suprafața corpului; frontal - în plan frontal; central - în centrul corpului; cranial - spre extremitatea cefalică; caudal - spre coccis; radial - orientat spre radius; ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; fibular - orientat spre peroneu; tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; rostral (nazal) - poziționat spre nas; occipital - orientare spre posterior. Musculatura flexoare este poziționată anterior la nivelul membrelor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a globulelor roșii). Scheletul osos al corpului este format din schelet axial, reprezentat de coloana vertebrală, la care se adaugă ca anexe coastele și sternul formând împreună trunchiul osos. La scheletul axial se adaugă scheletul membrelor precum și cel al extremității cefalice. SCHELETUL CAPULUI Scheletul capului este format din: - neurocraniul - locul în care este situat encefalul - viscerocraniul - unde se află segmentele periferice ale organelor de simț, segmentele inițiale ale aparatului digestiv și respirator. Neurocraniul Neurocraniul este sub forma unui ovoid, mai voluminos
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
marelui pectoral, pielosul gâtului, țesutul celular subcutanat și pielea; - posterior: sternul, coastele și cu spațiile intercostale; - lateral: formează împreună cu micul pectoral peretele anterior al axilei; - marginea infero-laterală: realizează marginea anterioară a axilei; - marginea supero-laterală: are raport cu mușchiul deltoid, vena cefalică, ram din artera toraco-acromială. Din nervii pectoral medial anastomozat cu pectoral lateral. Acțiunea: 1. când ia punct fix la nivelul toracelui mușchiul realizează adducția brațului, mai ales când acesta este la orizontală; 2. participă la proiecția anterioară a umărului; 3
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ml. Spre deosebire de alte sisteme care necesită efectuarea sternotomiei, Jarvik 2000 se poate implanta prin toracotomie stângă. Există mai multe tipuri de alimentare electrică, unul dintre acestea fiind un sistem percutanat care folosește o casetă de titan introdusă la nivelul extremității cefalice a pacientului cu un conector care perforează pielea și se contină cu cablul electric. Această variantă este avantajoasă datorită riscului redus la infecție la locul de ieșire al cablului datorită vascularizației bogate a scalpului. Mai există și varianta sistemului de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea doar a unei sonde (cea de defibrilare sau cea de ventricul stâng). Cel mai adesea însă sistemul se plasează prin vena subclaviculară, care este suficient de
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice abordului de venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
letalitate foarte mare. Etiologic, s-ar produce o rupere a amniosului și a stratului chorionic, la 3-4 săptămâni de gestație, când se formează camera cardiacă. Au fost identificate și anomalii cromozomiale [10]. Clinic inima este situată extratoracic, apexul fiind orientat cefalic. Se asociază cu tetralogie Fallot, stenoza arterei pulmonare, ductus arteriosus patent, defect septal ventricular sau atrial. Volumul intratoracic este scăzut la acești pacienți, ridicând probleme de reintegrare a cordului. Frecvent se asociază și un defect parietal abdominal. Tratamentul inițial constă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
la ganglionii regionali, incluzând ganglionii de-a lungul căii biliare principale, arterei hepatice, trunchiului celiac, arterelor pancreatico-duodenale anterioară și posterioară, venei mezenterice superioare și peretelui lateral drept al arterei mezenterice superioare. Acești ganglioni sunt identici cu ganglionii regionali ai neoplasmului cefalic pancreatic [39,40]. Prezența metastazelor în ganglionii retroperitoneali contraindică rezecabilitatea [25]. Metastazele (M) Metastazele colangiocarcinoamelor distale apar prin diseminare hematogenă la nivelul ficatului, peritoneului, plămânului sau ganglionilor [39]. Sunt considerate metastaze ganglionare (M1) determinările tumorale din ganglionii paraaortici, paracavi, cei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
parenchimul hepatic versus colangiocarcinom intrahepatic) iar în aceste situații aspectele RM pot fi interpretate în corelație cu diagnosticul histopatologic (fig. 161). Colangiocarcinomul extrahepatic trebuie diferențiat de diverse afecțiuni benigne sau maligne. Dintre stenozele maligne cele mai frecvent întâlnite sunt carcinomul cefalic pancreatic, carcinomul duodenal, adenopatiile compresive din hilul hepatic și, mai rar, metastazele la nivelul căilor biliare. Îngroșarea peretelui ductelor biliare cu obstrucție la nivelul hilului hepatic nu este patognomonică tumorii Klatskin, ci poate avea multiple cauze maligne sau benigne: tumori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92157_a_92652]
-
biliare. În aceste situații anastomoza bilio-digestivă este mai laborioasă, putând necesita diverse artificii tehnice: fuzionarea canaliculelor prin sutură, ventuzarea ansei jejunale. TUMORILOR BILIARE DISTALE Atunci când se vizează o intervenție chirurgicală curativă, proximitatea tumorii cu duodenul și pancreasul impune efectuarea duodenopancreatectomiei cefalice (DPC). Pacienții cu patologie neoplazică rezecabilă, cu icter mecanic și funcție hepatică alterată (valori ale transaminazelor serice > 200 U/L; valori ale bilirubinei > 10 mg/dl) vor beneficia inițial de un drenaj biliar prin montarea unei proteze endobiliare sau prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
complicațiilor postoperatorii (31- 47%) [53]. Complicațiile specifice după această intervenție de amploare sunt: fistula pancreatică,fistula biliară, fistula digestivă, pancreatita și/sau hemoragia de la nivelul bontului pancreatic restant, staza gastrică. Fistula pancreatică este cea mai de temut complicație după duodenopancreatectomie cefalică, fiind considerată „călcâiul lui Ahile” al acestei intervenții chirurgicale [54]. Aceasta are o incidență cuprinsă între 2-12% și este diagnosticată atunci când pe tuburile de dren abdominale există secreții ce conțin amilaze, cu valori de trei ori normalul celor serice. În funcție de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
artera hepatică comună, fie cel mai des din artera splenică. Uneori există ramuri recurente din hilul splinei, pentru coada pancreasului, fapt ce explică necroza cozii în cazul unor splenectomii. VENELE Sunt mai puțin studiate, sunt omonime cu arterele, constituind arcadele cefalice. Cele ale corpului pancreatic sunt tributare venei splenice. SISTEMUL LIMFATIC PANCREATIC Originea se află la rețeaua de capilare limfatice perilobulare situându-se pe fețele și marginile glandei pancreatice. Clasic au fost descrise patru grupe: ganglionii de la nivelul hilului splinei; grupul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
în special nervii X și XII. Pentru facilitarea disecției se poate secționa ansa cervicală. Arteriotomia și șuntarea Se administrează heparină intravenos, ACC, ACI și ACE se ocluzionează și se practică arteriotomia începând de la nivelul ACE, proximal de leziune, în direcție cefalică, apoi se continuă pe ACI și se extinde distal de placă, până în traiect ACI relativ normal. În cazul în care se practică anestezie generală fără monitorizare cerebrală sau dacă se identifică modificări neurologice în cursul monitorizării, se plasează un șunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se descriu organele care participă la procesul de digestie; - aparatul excretor: rinichii și căile urinare; - aparatul de reproducere; - sistemul endocrin; - sistemul nervos. SEGMENTELE CORPULUI UMAN Corpul uman este format din: cap, gât, trunchi și membre. Capul împreună cu gâtul formează extremitatea cefalică a corpului. Capul este format din două zone: - partea craniană (neurocraniul), situată superior și posterior; - partea din față (viscerocraniul), așezată anterior și inferior. Gâtul este partea corpului care leagă capul de trunchi. Acesta prezintă: -oregiune posterioară (nucală) alcătuită din: vertebre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în același timp și care va fi axa cranio-caudală precum și simetria bilaterală a embrionului. Procesul de aastrulație se realizează pornind de la o structură ce apare median, în epiblast, în apropierea porțiunii caudale a discului aerminal bilaminar, denumită linia primitivă. Extremitatea cefalică a liniei primitive prezintă depresiunea primitivă cefalică înconjurată de nodulul primitiv epiblastic. Extremitatea cefalică reprezintă zona în care celulele epiblastice proliferează, se detașează și apoi miarează în spațiul epiblastic și hipoblastic. O parte dintre aceste celule invadează hipoblastul, ale cărui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
axa cranio-caudală precum și simetria bilaterală a embrionului. Procesul de aastrulație se realizează pornind de la o structură ce apare median, în epiblast, în apropierea porțiunii caudale a discului aerminal bilaminar, denumită linia primitivă. Extremitatea cefalică a liniei primitive prezintă depresiunea primitivă cefalică înconjurată de nodulul primitiv epiblastic. Extremitatea cefalică reprezintă zona în care celulele epiblastice proliferează, se detașează și apoi miarează în spațiul epiblastic și hipoblastic. O parte dintre aceste celule invadează hipoblastul, ale cărui celule se deplasează, înlocuindu-l cu un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Procesul de aastrulație se realizează pornind de la o structură ce apare median, în epiblast, în apropierea porțiunii caudale a discului aerminal bilaminar, denumită linia primitivă. Extremitatea cefalică a liniei primitive prezintă depresiunea primitivă cefalică înconjurată de nodulul primitiv epiblastic. Extremitatea cefalică reprezintă zona în care celulele epiblastice proliferează, se detașează și apoi miarează în spațiul epiblastic și hipoblastic. O parte dintre aceste celule invadează hipoblastul, ale cărui celule se deplasează, înlocuindu-l cu un strat de endoderm definitiv. Alte celule epiblastice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se formează o parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării corpilor și arcurilor vertebrale precum și a unei părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor diferite de creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul limitant amâne relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor diferite de creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul limitant amâne relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse împreună de-a lunaul liniei mediane ventrale. Fiecare strat (endodermic, mezodermic, ectodermic) al discului embrionar fuzionează cu cel corespondent de partea opusă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul limitant amâne relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse împreună de-a lunaul liniei mediane ventrale. Fiecare strat (endodermic, mezodermic, ectodermic) al discului embrionar fuzionează cu cel corespondent de partea opusă; astfel, embrionul are o formă externă cilindrică tridimensională. în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]