292 matches
-
cel puțin două localizări anatomo-patologice de atingere a substanței albe din sistemul nervos central. d - modificări caracteristice în lichidul cefalo-rahdian: - creșterea gamaglobulinelor cu prezența benzilor oligoclonale; - sinteza imunoglobulinei G în sistemul nervos central și identificarea creșterii nivelului acesteia în lichidul cefalorahidian; - creșterea mononucleelor în LCR; e - debutul simptomelor între 10-50 ani; f - lipsa altor explicații neurologice mai bune; 3) SM clinic posibilă (subgrup posibil la primul episod): a - descrierea de pusee și remisiuni cu semne sugestive de SM, fără a avea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
examenul clinic nu arată adesea decât un semn de localizare. Clasificările diagnostice ale lui POSER și ale lui CHOFFLON M. folosesc următoarele criterii: numărul puseelor, numărul leziunilor clinice și paraclinice, precum și prezența benzii oligoclonale sau creșterea imunoglobulinei G în lichidul cefalorahidian. Iată clasificarea: Grupa A - definită clinic are două forme A1 - când se pun în evidență două pusee și două leziuni în sistemul nervos central cu determinări clinice; A2 - când se pun în evidență în anamneză două pusee clinice, o leziune
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ce au loc, vor apărea informațiile necesare cu privire la sensibilitatea și specificitatea leziunilor medulare în diagnosticul SM. Atunci când criteriile imagistice sunt insuficiente, când le lipsește specificitatea (de exemplu la pacienții vârstnici), sau când tabloul clinic este atipic, anomaliile la analiza lichidului cefalorahidian (LCR) pot furniza dovezi în sprijinul naturii imune sau infalamatorii a leziunilor. Analiza LCR nu poate aduce informații despre diseminarea leziunilor în timp și spațiu. Anomaliile LCR sunt definite prin prezența de benzi Ig.G oligoclonale diferite de orice astfel
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Totuși, o compensație este posibilă, alegând pentru secvențe ponderate în T2 (TR 2000 ms) timpi de ecou (TE) nu prea prelungiți (35-70 ms). Menținând sensibilitatea de detecție lezională, acești parametri permit un contrast optimal între substanța albă, substanța cenușie, lichidul cefalorahidian și plăci. Folosirea a două ecouri permite o mai bună diferențiere a plăcilor subcorticale (MEKIES K. și colaboratorii, 1991). Sensibilitatea RMN în SM pare că nu mai trebuie demonstrată, pentru că numeroase studii în special a lui Mc. DONALD și BARNES
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
În SM posibilă procentele sunt mai mici, PEV 37%, PEA 30% și PES 49%. 3. Examinări biologice de laborator. Pentru sprijinirea diagnosticului clinic în SM un rol deosebit îl au investigațiile de laborator. Aceste investigații se fac din sânge, lichid cefalorahidian și din lacrimi (COYLE și colaboratorii, 1986, 1987; MAVRA și colaboratorii, 1990; LIEDTKE și colaboratorii, 1992). După TOURTELOTTE (1970) investigațiile lichidului cefalorahidian au ponderea cea mai grea în diagnosticarea SM. Imediat după ce QUINCKE în 1891 a practicat puncția lombară, s-
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
clinic în SM un rol deosebit îl au investigațiile de laborator. Aceste investigații se fac din sânge, lichid cefalorahidian și din lacrimi (COYLE și colaboratorii, 1986, 1987; MAVRA și colaboratorii, 1990; LIEDTKE și colaboratorii, 1992). După TOURTELOTTE (1970) investigațiile lichidului cefalorahidian au ponderea cea mai grea în diagnosticarea SM. Imediat după ce QUINCKE în 1891 a practicat puncția lombară, s-a trecut la efectuarea diferitelor reacții coloidale ale precipitatelor din LCR. În 1920, GUILLAIN și colaboratorii au pus la punct pentru utilizare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este depășit, datorită apariției de noi investigații paraclinice în SM, care ușurează diagnosticul diferențial. Un progres în diagnosticul diferențial al SM sunt criteriile lui POSER (1983), care pe lângă simptomatologia clinică includ și investigații paraclinice neurofiziologice (potențialele evocate); examinările din lichidul cefalorahidian și sânge, tomografia computerizată și cea mai modernă, rezonanța magnetică nucleară a măduvei și creierului. În 2001, McDONALD și colab. au stabilit noi criterii de diagnostic al SM, descrise într-un capitol anterior. Considerăm că trecerea în revistă a diagnosticului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM cu tulburări de sensibilitate profundă trebuie uneori diferențiată de tabes și de sindromul de fibre lungi din anemia pernicioasă. În tabes există uneori tulburări de sensibilitate profundă, ataxie, semnul lui ArgyllRobertson, reacții pozitive pentru lues în sânge și lichidul cefalorahidian. Anemia pernicioasă la un bolnav tânăr cu tulburări de sensibilitate profundă, ataxie și uneori semne piramidale se diferențiază greu de o SM. Examenul hematologic, inclusiv al măduvei osoase, al secreției gastrice, anticorpi antimucoasă gastrică vin în sprijinul diagnosticului de anemie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cele din urmă la o parapareză legată de virusul imunodeficienței câștigate. Sigur, la stabilirea diagnosticului, clinicianul trebuie să apeleze și la examinările paraclinice pentru a pune un diagnostic exact. Contribuie la demonstrarea naturii inflamatorii și imunologice a afecțiunii examenul lichidului cefalorahidian. Totuși, trebuie subliniată absența specificității acestor modificări ale lichidului. Astfel modificări ale LCR comparabile cu cele care sunt observate în cursul SM se întâlnesc și în alte afecțiuni (meningite, sindromul lui Guillan și Barré). Deasemenea, anomalii ale potențialelor evocate sunt
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
procesul specific SM, demielinizarea. O cerință a acestor medicamente este să nu excite și alte elemente gliale, cum ar fi astroglia, astfel producându-se cicatrici scleroase. Un astfel de medicament ar fi N.G. Faktoren care poate fi administrat în lichidul cefalorahidian pentru multiplicarea și regenerarea oligodendroliei. Este produs în condiții de sterilitate deosebită. S-a demostrat că două forme ale IGF (factorul de creștere de tip insulină) stimulează dezvoltarea mielinei în mai multe feluri. IGF poate intensifica dezvoltarea celulelor cerebrale imature
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
căilor respiratorii. Tahipneea de efort se realizează prin mecanisme neuroreflexe plecate de la nivelul proprioceptorilor musculari intra- și extra-fusali, și întregite de stimulii chimici reprezentați de creșterea concentrației de CO2, a acidului lactic și ionilor de H din sânge, și lichidul cefalorahidian. Adaptarea la hipoxia de efort prin hiperpnee se traduce prin răspunsuri ventilatorii și sanguine mai reduse la cei antrenați decât la neantrenați. Acoperirea necesităților de oxigenare a țesuturilor se realizează în efort pe trei căi cuplate: - schimbul alveolo-capilar, asigurat prin
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
anizocorie) cu păstrarea acomodării la distanță și pierderea capacității de acomodare la lumină (semnul Argyll-Robertson). c) Sindromul humoral are un caracter de mare specificitate diagnostică prin confirmarea etiologiei sifilitice a bolii. El pune în evidență pozitivitatea reacției Bordet-Waserman în lichidul cefalorahidian, confirmând prin aceasta natura afecțiunii. Din punct de vedere clinico-psihiatric, PGP poate lua mai multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură hipomaniacală-moriatică, prin afectarea lobilor frontali; forma depresivă, forma apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o parte dintre pacienți. Totodată se remarca la o parte dintre pacienți manifestări de suferința ale structurilor nervoase centrale caracterizata prin semne de meningită sau de inflamație a țesutului nervos component al creierului sub aspect clinic al encefalitelor cu lichid cefalorahidian bogat în limfocite. Manifestări clinice sunt apreciate de către Adler ca fiind întâlnit la un număr relativ mic de pacienți. Simtomatologia poate lua aspectul de suferința a învelișurilor sistemului nervos central, deci aspect de meningită, cu stare generală alterată, cu febră
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de 5 ori mai mari de hematoame subdurale. Nu este indicat nici un tratament (13, 14). Diverticulii meningeali Scurgerea de lichid cefalorahidian din diverticulii meningeali produce hipotensiune intracraniană spontană. Bolnavii au dureri de cap posturale (localizate la spate sau ceafă), grețuri/vărsături, diplopie, vertije. Diagnosticul se pune prin puncție lombară (scăderea presiunii LCR), RMN spinală, cisternografie radionuclidică. Complicații: hematom subdural, deplasarea caudală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este extrem de periculoasă, datorită riscului de inversare presională arteriole-venule (hipotensiune-punct critic al circulației cerebrale 60 mmHg). Edemul cerebral se poate accentua și ca urmare a creșterii permeabilității capilare, datorită hipercapneei (edem vasogen) și a scăderii capacității de resorbție a lichidului cefalorahidian [17]. Pe măsura acumulării de lichid în interstițiu intră în activare o serie de factori, care tind să limiteze acest proces. Asistăm la un autocontrol al edemului prin:scăderea presiunii oncotice interstițiale, ca urmare a acumulării de apă, ce va
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe zi. O caracteristică proeminentă a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt reprezentate în studiu; avorturile terapeutice au fost adesea efectuate când infecția maternă a fost diagnosticată precoce la vârstă gestațională mică; terapia in utero cu spiramicină poate diminua severitatea infecției; efectuarea CT la un număr redus de copii; examinarea lichidului cefalorahidian doar la 23% din subiecți. De cele mai multe ori, la examinarea de rutină a nou-născuților, nu observă semnele uzuale ale toxoplasmozei congenitale, ceea ce impune un examen amănunțit. Unul dintre cele mai complete studii privind forma clinică manifestă a toxoplasmozei congenitale este
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
36% din cazurile de toxoplasmoză congenitală (Remington J. S.). Ma nifestarea cea mai frecventă este dilatarea ventriculară cerebrală, cel mai adesea bilaterală și simetrică. Hidrocefalia prezintă o evoluție foarte rapidă, de ordinul a câteva zile. Apare prin acumularea de lichid cefalorahidian în ventriculii laterali. Secreția de lichid cefalorahidian de către plexul coroid nu începe decât la 17-18 săptămâni de amenoree, deci numai după această vârstă poate fi diagnosticată hidrocefalia. Inițial, structurile cerebrale se mențin, dar pe măsură ce lichidul cefalorahidian se acumulează și ventriculii
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
J. S.). Ma nifestarea cea mai frecventă este dilatarea ventriculară cerebrală, cel mai adesea bilaterală și simetrică. Hidrocefalia prezintă o evoluție foarte rapidă, de ordinul a câteva zile. Apare prin acumularea de lichid cefalorahidian în ventriculii laterali. Secreția de lichid cefalorahidian de către plexul coroid nu începe decât la 17-18 săptămâni de amenoree, deci numai după această vârstă poate fi diagnosticată hidrocefalia. Inițial, structurile cerebrale se mențin, dar pe măsură ce lichidul cefalorahidian se acumulează și ventriculii laterali se destind progresiv, țesutul cerebral este
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
prin acumularea de lichid cefalorahidian în ventriculii laterali. Secreția de lichid cefalorahidian de către plexul coroid nu începe decât la 17-18 săptămâni de amenoree, deci numai după această vârstă poate fi diagnosticată hidrocefalia. Inițial, structurile cerebrale se mențin, dar pe măsură ce lichidul cefalorahidian se acumulează și ventriculii laterali se destind progresiv, țesutul cerebral este distrus. Acumularea lichidului cefalorahidian se poate datora stenozei apeductului Sylvius sau obstrucției la nivelul orificiilor Luschka și Magendie, cu mărirea ventriculilor I, II și III (hidrocefalie obstructivă) sau prin
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
nu începe decât la 17-18 săptămâni de amenoree, deci numai după această vârstă poate fi diagnosticată hidrocefalia. Inițial, structurile cerebrale se mențin, dar pe măsură ce lichidul cefalorahidian se acumulează și ventriculii laterali se destind progresiv, țesutul cerebral este distrus. Acumularea lichidului cefalorahidian se poate datora stenozei apeductului Sylvius sau obstrucției la nivelul orificiilor Luschka și Magendie, cu mărirea ventriculilor I, II și III (hidrocefalie obstructivă) sau prin supraproducție de lichid cefalorahidian, cu depășirea capacității de absorbție a sistemului subarahnoi dian. În cazul
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
ventriculii laterali se destind progresiv, țesutul cerebral este distrus. Acumularea lichidului cefalorahidian se poate datora stenozei apeductului Sylvius sau obstrucției la nivelul orificiilor Luschka și Magendie, cu mărirea ventriculilor I, II și III (hidrocefalie obstructivă) sau prin supraproducție de lichid cefalorahidian, cu depășirea capacității de absorbție a sistemului subarahnoi dian. În cazul hidrocefaliilor majore, diagnosticul ecografic este mai ușor, modificările fiind evidente practic în orice secțiune cerebrală. Se produce asimetria structurilor cerebrale, cu păstrarea deseori a ecoului median, cu apariția de
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
zi atinge în ser nivelele de aproximativ 1000-2000 ng/ml la 4 ore după administrare. Doza de 1 mg/kg la 2 zile atinge nivelele serice de aproximativ 500 ng/ml la 4 ore după administrare. Nivelele pirimetaminei din lichidul cefalorahidian sunt de aproximativ 10-20% din cele serice concomitente. Fenobarbitalul induce activitatea enzimelor hepatice pentru degradarea pirimetaminei și ca urmare terapia cu această substanță scade nivelul seric și scurtează timpul de înjumătățire al pirimetaminei. Asociația pirimetamină-sulfadoxină acționează sinergic, cele două chimioterapice
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
înjumătățire este de 9,9 ore. Se leagă de proteinele plasmatice într-un procent mai mic de 50% și este excretată timp îndelungat, ceea ce menține nivelurile se rice adecvate și permite difuzarea spre arii infectate importante, cum ar fi lichidul cefalorahidian. Se elimină prin urină, unde realizează concentrații mari. Este puțin solubilă, comportând riscul cristalizării în urină (este necesară ingestia de cantități mari de lichide, eventual alcalinizarea urinei). Astăzi este folosită în combinații cu pirimetamina, deoarece are efect sinergic. Se prezintă
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]