416 matches
-
considerată cea mai propice pentru declanșarea acestor manifestări. Luna ianuarie a fost benefică pentru începerea unor acțiuni revendicative ale clasei muncitoare. Cei mai înfocați protestatari ai regimului ți în același timp cei mai bine mobilizati din punctul de vedere erau ceferiștii de la Uzinele Grivița, din București. Aici, se construiau locomotive și exista un puternic nucleu revoluționar, în frunte cu Gheorghe Vasilichi, Gheorghe Gheorghiu Dej și alți militanți ai mișcării comuniste. Anul 1933 avea sa fie ultimul din perioada crizei economice, care
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
AL. Vaida - Voievod, n-a găsit altă soluție, decât aceea de a folosi metode brutale, antidemocratice și antipopulare. Din ziua de 4 februarie 1933 se va introduce starea de asediu , precum și trecerea în ilegalitate a Comitetului Central de acțiune a ceferiștilor, apoi arestarea conducătorilor acestei acțiuni revendicative. și petroliștii au impus administrației întreprinderilor de profil recunoașterea tuturor revendicărilor pe care le-au cerut. Personal, ministrul Industriilor, comerțului, Lucrărilor publice și Comunicațiilor, a fost de acord să trucă tratative cu liderii greviștilor
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
l-a atacat dur pe Nicolae Ceaușescu, la Congresul al - XII - lea al Partidului din 1979. Cu toate că, a intrat în rândurile membrilor partidului Comunist din România, de-abia în 1929, Gheorghe Gheorghiu-Dej se va remarca în viitorii patru ani. Muncitor ceferist, având o perioadă la căile ferate din Galați, a fost unul din elementele active din perioada desfășurării grevei de al Atelierele ”Grivița”. Directivele Cominternului erau lipsite de realism politic, nu aveau nicio relevanță pentru muncitorul român, care dorea să aibă
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
puneau la cale numeroase planuri conspirative. Este posibil, ca și planul ”Kolarov”, pe care Kominternul l-a elaborat referitor la răsturnarea regimului politic din România, să fi fost cunoscut în această locuință din Oltenița. Alexandru Iliescu a lucrat și ca ceferist, și pe ruta Oltenița - București mergea destul de des. A lucrat la Societatea Anonimă Metalurgica București, care era o societate din cadrul Atelierelor C.F.R. - Triaj, București. În anul 1928, Alexandru Iliescu va beneficia de o locuință, într-unul din pavilioanele noi, ce
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Vechiul Regat nu existau rețele pentru spionaj militar, prioritatea fiind domeniul politic, acest subiect fiind rezervat exclusiv atașatului militar ungar de la București. Pentru identificarea mișcărilor de trupe române la granița de vest, spionajul horthyst a pus „mare preț” pe recrutarea ceferiștilor refugiați în Brașov, Lugoj, Caransebeș, Rodna, Alba-Iulia și Orșova. În plus, sume mari de bani au fost avansate pentru spionajul industrial la Uzinele IAR-Brașov, „Astra” Arad, Reșița, Cugir, industria textilă și fabricile chimice. Biroul 2 Contrainformații a elaborat un studiu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
28, județul Albă. 152. Schuller Paul, născut la 24 aprilie 1968 în localitatea Avrig, județul Sibiu, România, fiul lui Pavel și Eva Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 3542 Gfohl, Grosskuhbergweg 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Avrig, str. Ceferiștilor nr. 39, județul Sibiu. 153. Schuller Lenuța, născută la 17 mai 1970 în localitatea Avrig, județul Sibiu, România, fiica lui Coțofana Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3542 Gfohl, Grosskuhbergweg 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Avrig
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
39, județul Sibiu. 153. Schuller Lenuța, născută la 17 mai 1970 în localitatea Avrig, județul Sibiu, România, fiica lui Coțofana Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3542 Gfohl, Grosskuhbergweg 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Avrig, str. Ceferiștilor nr. 36, județul Sibiu. 154. Crăițar Ioan Gavril, născut la 20 martie 1952 în localitatea Pecica, județul Arad, România, fiul lui Iosif și Lină Carolina, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Am Tabor 15/20, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
ap. 34, județul Cluj. 362. Tontsch Alină Ioana, născută la 21 mai 1972 în Sibiu, județul Sibiu România, fiica lui Natanail Valeriu și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 85757 Karlsfeld, Rathausstr. 111, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Ceferiștilor nr. 45, județul Sibiu. 363. Muller Paul Francisc Adam, născut la 30 iunie 1929 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Znai Ana, cu domiciliul actual în Germania, 01309 Dresden, Comeniusstr. 98 c, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, piața
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
ziua de ieri n-am îndestulat-o, n-am trecut decît o dată peste ea, nu se lipește de noapte și mă ține fără somn! banchete și spătare în odihna celor care se așează și să le scoți caracterul virtual, Scînteia ceferistul cu ochelari și roțile de cabluri mai înalte ca un stat de om, dăm peste omul-melc, lunecînd pe balele lui tehnologice, închipuire albă clădirea gării Rebricea, el mînca semințe, lanterna prezența lui în mînă, stația pe stînga haltă în somn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bage trenuri suplimentare, spunea, eventual pe vreo rută care m-ar interesa și pe mine, cînd el are firmă concurentă, de microbuze, spre Rîmnicu-Vîlcea și pe alte trasee? să nu cadă nici pe unul ca el blestemul unuia ca mine, ceferist vocațional, prin vocație și prin destin: s-a întîmplat un travaliu în acceleratul Iași București și m-am născut, luați cu salvarea din gară și ajunși la spital, intermediari într-o gară intermediară, la Buzău, et in Arcadia ego fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de zăpadă, alți doi cerșetori, a scăzut numărul, străbatem repede culoarele, șirurile de garduri de meri perpendiculare, arate alternativ, evidențele au fost vizibile noaptea! limita orașului Tîrgu Ocna stația de benzină, incinta militară în plan depărtat, cimitirul lîngă șine, încetinește, ceferiști, oprire între două garnituri, în toată istoria deplasării anormală distincția dintre partea utilă și partea mobilă, la capătul de vagon zgomotos, femeia nu mai lucrează de șapte luni, șomeră acasă, vă salut, feroviarii în activitate! umezeală. Ora 18,20, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
videant consules, zici că mergi cînd la Galați, cînd la Focșani, cînd la Adjud! sarcastic soldatul, te-am luat pe sus într-un ușor efort de imaginație, potențialul evocativ constanta de exercițiu subsidiar, invenția fictivă ori ficțională avea alt sens, ceferistul de ordine rămîne pe loc, mă așez prietenește lîngă cel trezit, femeia că sîntem ca o familie, în gara Bacău nu poți vorbi de unul singur! te-ai întins pe scaune pe o parte, dar nu-i place să stai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-ul este el destulă carte, numai conduita narativă intra în calcul pentru cazul lui de sistem închis, luna foarte jos, cum de n-a căzut după dealuri! superioare clipirile frontului imobiliar de Pașcani, fereastra contorsionează lumini, parbrizul ud al orașului. Ceferistul de la întreținere repară provizoriu rama de geam desprinsă și face semn în carnet, peron de oameni măsurați pe linii de fugă, vagoanele de Tîrgu-Neamț depășite prin alunecare, iluminatul public pășcănean lămpi în ciorchine pe esplanadă, în scrîșnet de pietriș promiscuitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
plimb! călugăriță cu ochelari, pe fundul oceanului de aer deplasarea lentă, greutatea miilor de atmosfere. Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea-Ciuc, în stația Adjud, cultura a degenerat în civilizație din egoism, de unde diminuarea natalității, am schimbat vagonul după avertismentul ceferistului, ultimele se întorc la Ploiești, iarăși între țigani, traiste mari de rafie, afaceri, pe două suporturi de bagaje trei plăci deasupra capului, una de aluminiu, tarabele lor, de aceea nu stătea nimeni pe canapele! plecare din Adjud, luceafăr, boare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dobîndire a omeniei direct din om, activitate misionară, nu munte pe gratis, de unde traseul om, Deda staționare în normalitatea să scoți din tine rădăcina pătrată, cf. Lem, Stanisław, Ciberiada, garnitura pereche Timișoara Galați, hidroelectric vuietul locomotivei, însemnul altor izvoare, pasul ceferiștilor pe peron și rutina țiganului cerșetor, ronțăie pomana, ridică-te din soare, bătaia fetelor de soare, patru bălane, afinitățile fizionomice și de comportament, mere de regiune superioare, vinuri! trenul rapid "Avram Iancu" Tîrgu Mureș București, fereastra profilului feminin martirizat orășenește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stîlcirea, sucește privirea cînd nu-ți place! geamul următor și mai rău, robul pîntecelui, Rotund de Burtă mănîncă, inima mea pe pod panoul rutier, satul Sebeș, Mureșule, vale largă! halta Rușii-Munți, Ideciu de Jos semăn cu o fată, din patru-cinci ceferiști adunați în capătul gării mi-ai răspuns la salut sărut mîna! murmurai, dungă de avion cu reacție sud-vest, aerodromul militar unghi ascendent pe Cîmpia Turzii, straturi de zăpadă munții în urmă peste Deda, pe lună pete mai curate decît Cain
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stației Băbuțeni, dramatică perechea de bătrîni București, l-am așteptat lîngă accelerat, el n-a mai ajuns de la casă, drept că și casiera era numai sînuri și splendidă lentoare, după 50 de ani și vreo două îngîndurări-panseuri la pensionari ori ceferiști, distribuind tichete de gratuități, și la mine, că nu știu ce călătoresc, credeam că merge prin Cluj-Napoca, ia biletul, dar să schimbi la Dej pentru acolo! zîmbetul larg, în urmă să te întreții cu bătrînul solicitant! Cuciulat cum s-a stat odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și de perdea, nu reușesc, și nici el cîteva secunde, mai bine mănînc, lividă ca și tartina cu luminile albe din copertina peronului, reflexe albăstrii ambele trenuri, ieșind din fagure pe liber, sticla de bere, ea cu apă otrăvioară "Hanta", ceferistul era femeie, cîrlionții roșcovani îi strică albastrul scînteierilor, bolta sare în grade de luminozitate de sub peron, turnuri spațiate de sus cît să mute piesele pe careuri fără să le lovească, crucea în vid de becuri aprinse, biserica de cartier pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
toată gara, trei la paradă în același principiu vestimentar, lamentabilă uniforma modei feminine! cu roz, și fiecare întoarceți capul, debușînd pe bancă lîngă alte trei, a șaptea sare la voi din vagon, saluturi cu fetele patru, le scoate la peron ceferistul, tată, unchi, rudele, viaductul Dornești a patra trecere în zece ore și abia acum în evidența sufletului de inginer pus acolo, piloni pe albia Sucevei, dig, drumeaguri, linii ferate subsecvente, curbat dar și boltit, deschidere de sute de metri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
miros, liniștește lucrurile subsidiar, încetineala trenului în nebunia oraș, gara în seriozitatea, în nebunia știință, avînt pe seama femeii, e ceva pe care nu-l dorești, soarta femeie, sufletul oricărui bărbat! cafea în pahar de plastic, fizionomia tumefiată de epileptic, halatul ceferistului, eu văd unul alb! la fetiță, te doare urechea? mă doare puterea, mă doare puterea mea! puterea te doare? mergem sus că te dor urechile, da? Vasile Roaită trage de sirenă prins în buruieni, sîngele apus în nori complementari, turlele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vrei să dau glas acelei guri? Locvace mai mare ca locurile tîrîte prin rostogolire de roți în utopia sferei, o singură străbatere de om de piatră, Scînteia lumina IS 54 YSC Dacie albă, urcăm trei băieți, păianjen la colțul civilizare ceferistul rural, îl simt mai bine decît orășeanul antispațiile lui agresive, ramă rotundă la ochelari, cutele la pantaloni pe fișa postului, parazăpezi în mal uscat Rebricea, pisica albă zvîcnește din siguranța cărnii ei, largul de culme scăzută spinare peste vid, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
faptul că Partidul "nu a părăsit lupta în ciuda teroarei. El a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată "lupta Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a dus munca în ilegalitate" (Roller, 1952, p. 582). Din obscuritate a fost organizată "lupta Partidului Comunist din România pentru ieșirea revoluționară din criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chiar sînt de acord cu aceste tratamente. Cum-necum, dar acolo, la băi cu sulf, la ultrasunete și la tot felul de chestii scornite de doctori, s-a întîlnit un grup de bătrîni care se cunoșteau de multă vreme. Doru, un ceferist de structură veche, Mihai, un strungar care putea face și ace de cusut, Romică, un țigan cultivat și Lulu, un medic veterinar. S-au întîlnit a "n"-a oară acolo și au jucat table din zi în noapte. De data
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceva, ceva, tot ar putea fi, adică, mai pe șleau, ar merge. Dacă-i tînără, nu se poate, dom'le, chiar nimic, ni mic. Înțelegi?! Sigur, moșnegii înțelegeau, chițcăiau și-și dădeau ghionturi tîmpite de pubertini, excitați de vorbe. Doru, ceferistul, trecea drept cel mai cu experiență în domeniu. În calitate de "naș", cele prinse fără bilet... înțelegeți, nu? Toți ascultau ce povestea Doru despre orgiile din compartimentul lor special. Acum însă au rămas cu gurile căscate, fără replică, la propunerea bătrînului crai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]