2,949 matches
-
decenii specificitatea scrisului său. Nimic din l'air du temps al poeziei românești din a doua jumătate a deceniului șase nu răzbate în versurile sale. Dimpotrivă, spuma epicuriană marca (înregistrată) Brumaru se revarsă abundent de la primele poeme. Totul este o celebrare a tinereții și a vieții în versuri ce îl prefigurează parcă pe Mircea Dinescu și al său strigăt orgolios-teribilist "Sunt tânăr, Doamnă". Volumul lui Emil Brumaru debutează cu poemul de-aici începe cântecul: "De-aici începe cântecul. Sunt pur/ Cristal
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
turnul unui 'nalt poem,/ Fără să știu, fără să vreau să-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem." Alex Ștefănescu observa cu justețe în Istoria literaturii române contemporane (1941-2000) că în lirica lui Emil Brumaru celebrarea copilăriei este făcută oarecum din exterior, de cineva care raționează ca un matur. Scrie Alex Ștefănescu: "Copilul din poezia lui Emil Brumaru știe - și se bucură - că este copil". Și continuă criticul, "... se remarcă în gesticulația celui ce se copilărește
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
bine ancorat în realitate, care nu disprețuiește însă nici micile (dar vai, atât de dulcile) plăceri ale vieții. Pusă în raport cu personalitatea (sau doar cu imaginea) sa, poezia unui asemenea autor ar trebui să fie una a marilor libații, o continuă celebrare a vieții sau, eventual, o satiră sarcastică la adresa lumii contemporane. Nimic din toate acestea nu se regăsește în lirica lui Nicolae Prelipceanu. Mai mult decât atât, urmare a unei sublime schizoidii, universul poetic al lui Nicolae Prelipceanu pare a se
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
în comun o anumită agresivitate orchestrală, sau chiar către a 1-a, prin revenirea la o relativă stabilitate, dacă nu tematică, cel puțin motivică" (pag.112). În sfârșit, Simfonia a 8-a "Imagini", op.30 comportă o dominantă imnică, de celebrare a unor corifei ai culturii universale: Vergilius, Dante, Shakespeare, Goethe, Eminescu. Lucrarea se încheie cu un motiv alcătuit din fundamentalele celor opt simfonii ale compozitorului. Geometrie sonoră? Jerbă? Coroană? Dincolo de spiritul ludic ori de subtilitatea viziunii (prezentă copios și în
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
actul mimetic, după cum ar fi fost de așteptat, să se exercite în relație cu natura, cu lumea așa zis obiectivă, el se manifestă exclusiv, profund și iremediabil față de formele constituite ale culturii. Din act de fidelitate, de supunere și de celebrare, imitația devine un gest de sfidare, de reconsiderare și de posesiune. Dacă mimesisul clasic adăuga naturii un sens și instaura o anumită ordine, mimesisul lui Bitzan perturbă pînă la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
spre propriul sine și spre micile bucurii ale existenței. Volumul uimire/étonnement este relevant pentru exercițiile lirice ale autoarei. Viziunea estetică este impecabilă, totul emană delicatețe, inteligență, simț al proporțiilor, discreție, bun gust. Fiecare poem este o rugăciune șoptită, o celebrare in sotto voce a vieții, o permanentă revelație a minunilor care ne înconjoară și pe care cel mai adesea le ignorăm. Viața este o binecuvântare, o creație divină pentru care Dumnezeu trebuie celebrat în orice moment. În aparenta ei monotonie
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
soluție/ să mă las pradă morții/ cu bucuria cu care m-am lăsat/ pradă vieții// Doamne/ ajut-o pe roaba Ta/ Irina Alexandrina" (p. 100). Poemele Irinei Mavrodin din uimire/étonnement devin o rugăciune zilnică, o laudă a vieții, o celebrare a lui Dumnezeu, dar și un obligatoriu exercițiu literar. Cu sau fără inspirație, poemul zilnic trebuie scris, așa cum trebuie făcută rugăciunea de fiecare seară: "să scrii în fiecare zi/ iată un mod de a te ruga/ a trecut o zi
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă apropiată prin volumul Poeme cu îngeri (1927), urmat de Destin, Urcuș, întrezăriri, cărți axate pe tema destinului, al artistului și al omului. Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte/ Lumina cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă,/ Tot trupul cu migală de
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
Slovaciei), Herwig Gradischnig la sax bariton, Harry Sokal la instrumente cu ancie, Hans Strasser/contrabas, Mario Gonzi/baterie, Matthieu Michel/trompetă, Anna Lauvergnac/voce, Nico Gori/clarinet, Ed Partyka, Adrian Mears și Robert Bachner - din eclatanta secțiune de tromboni. Această celebrare a virtuților big band-ului va rămâne cu siguranță printre momentele inubliabile din istoria festivalului sibian. Păcat că, dintre atâtea televiziuni ce ne mănâncă viața, nu s-a găsit măcar una să imortalizeze evenimentul.
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
gustul neconvențional beethovenian, adaptându-se la îmbogățirile de limbaj al unui romantism târziu (Brahms, Liszt, Reger, Franck), sau trăind o nouă încarnare în lumea sonoră de mare diversitate de după 1900 (Hindemith, Șostakovici, Bartok etc.)" (pag. 21). Asistăm în continuare la celebrarea fugii sub toate aspectele ei sintactice, morfologice și de vocabular. Ca într-o sacră liturghie sunt pomenite multe din cele cca. 250 de fugi pe care le moștenim de la I. S. Bach. Fugi pentru orgă, pentru clavecin, pentru lăută, pentru
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
după gustul neconvențional beethovenian, adaptân-du-se la îmbogățirile de limbaj ale unui romantism târziu (Brahms, Liszt, Reger, Franck) sau trăind o nouă încarnare în lumea sonoră de mare diversitate de după 1900 (Hindemith, Sostakovici, Bartok etc.)" (pag. 21). Asistăm în continuare la celebrarea fugii sub toate aspectele ei sintactice, morfologice și de vocabular. Ca într-o sacră liturghie sunt pomenite multe din cele cca. 250 de fugi pe care le moștenim de la I. S. Bach. Fugi pentru orgă, pentru clavecin, pentru lăută, pentru
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
După o întrerupere de altă aproape jumătate de secol, vechile deprinderi se reîncheagă cu greu. Ideea de a sărbători Paștele ori Crăciunul într-o revistă literară sau într-un cotidian pare din ce în ce mai nepotrivită, chiar bizară. S-a renunțat discret la celebrarea în sine, nelegată în vreun fel de situație la zi economică, socială ori politică. Intervalul dintre 1946 și 1990 a distrus o anumită formă de normalitate. Imediat după instaurarea comunismului, însăși ideea de patriarhalitate a devenit suspectă - ca să nu mai
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
această funcție apoflegmatică: numirea sărbătorii se transformă în pauză de respirație pentru gîndire. Iar în anul 2007, an în care, în mod excepțional, toți creștinii din lume sărbătoresc Paștele în aceeași zi, pe 8 aprilie, ar fi de dorit ca celebrarea să învingă și la noi, măcar pentru o dată, agitația morbidă. Să fim și noi împreună cu oamenii normali din celelalte țări precum în articolul parodic și profetic al lui Caragiale: "De la un capăt al globului la cellalt, din răsărit pînă-n apus
Pauză pascală by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9765_a_11090]
-
ca și mine într-o moștenire genetică a sorții, s-a recăsătorit imediat cu mama, care și-a apărat cu cerbicie căminul conjugal de la distanță, așteptându-l și neprecupețind nimic pentru a-și face mai puțin amar regretul despărțirii. După celebrarea celei de-a doua căsătorii și integrarea în noua societate, fără reproșuri la adresa sicofanților, ignorându-i total, tata a fost angajat de nepotul său Gică Balintescu, ajuns director la Centrul fruct-export Vatra-Dornei. A reluat naveta săptămânală îndrăgostit de orașul-stațiune de pe
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de cucerirea sa câte îndoieli îl măcinau pe el în acele momente!? Este bine știut că în asemenea situații nu se dau sfaturi. - Dacă nu vă deranjează, urmă Tony bine dispus, aș îndrăzni să vă propun să luați parte la celebrarea căsătoriei noastre, ar fi și pentru Olga un prilej să afle că nu aveți nimic împotrivă. - Nu îți pot promite, aș vrea sincer să fiu de față, dar cum cred că bine bănuiești, sunt foarte ocupat...! Tânărul îi întinse mâna
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Învârteau cu gradul de rezistență potrivit. Cu roțile trasând cercuri perfecte, lanțul derulându-și lațul etern, mă simțeam, de parcă aș fi călătorit pe un semn mobil al infinitului. Într-o zi frumoasă, Îmi promisesem, voi dedica o odă bicicletei - o celebrare a anvelopelor zumzăitoare de cauciuc și a zornăitului lin al claxonului. În drum spre oraș, am Întâlnit doar câteva mașini și niște autobuze aproape goale. În felul lor demn, vehiculele au stârnit praful și verdeața și acea voioșie tipică doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ținuturile situate în apropierea capitalei dinastiei Zhou de Apus. Odele cuprinse în volum, în total 40 la număr, au un caracter ritualic, fiind folosite alături de muzică și dans, la diferite ritualuri (oficierea sacrificiilor, ceremoniile de învestitură, omagierea strămoșilor, ceremoniile nupțiale, celebrarea sărbătorilor primăverii și ale recoltei) organizate de principe. Tematica acestora constă în slăvirea faptelor de vitejie ale strămoșilor și evocarea forței mistice a zeilor și duhurilor. Forma stihurilor din Cartea Poemelor este, de regulă, în versuri de 4 picioare, nelipsind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu "înalt", simbol al dezvoltării și prosperității. Aceste plăcinte specifice sunt preparate din orez glutinos, mei și curmale și ca element specific acestei sărbători, delicatesele au înfipte în mijloc stegulețe în cinci culori. În antichitate, Sărbătoarea "Chongyang" era și o celebrare a longevității. Sărbătoarea Laba Luna decembrie după calendarul lunar este numită în chineză, luna La. De aceea, ziua de 8 decembrie este Sărbătoarea Laba. Această tradițională sărbătoare chinezească este considerată drept prolog al celei a Primăverii. Pentru chinezi, Laba a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cea mai lungă noapte. De acum încolo, va lăsa locul Yang-ului luminii și căldurii, zi considerată de vechii chinezi ca momentul potrivit pentru bucurie și distracție. Pentru oamenii de rând, solstițiul de iarnă înseamnă momentul bilanțului unei recolte îndestulătoare. Pentru celebrarea acestui moment, îmbracă cele mai frumoase haine, își vizitează prietenii și petrec până târziu în cursul celei mai lungi nopți a anului. Mâncarea joacă un rol important în cadrul acestor festivități, dar obiceiurile variază de la o zonă la alta. În regiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și pasagera se rostogoliră amândoi în față pentru a întâlni parbrizul, atingându-l cu creștetul capetelor plecate în același moment în care profilul motociclistului izbi sticla. O trombă de cioburi de sticlă erupse în jurul lor, prin care, ca într-o celebrare, figurile lor adoptau poziții chiar și mai excentrice. Motociclistul își continuă traiectoria orizontală prin parbrizul decorat, sfărâmându-și fața de oglinda retrovizoare montată în mijloc. Brațul stâng i se desprinse din cot când se lovi de stâlpul parbrizului și, absorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mai flatante intensități de lumină, lovindu-se de bordura superioară a volanului; puntea nasului zdrobită, incisivii superiori împinși prin gingii în palatul moale. Mutilarea și moartea ei deveneau o încununare a imaginii sale la voia unei tehnologii în coliziune, o celebrare a membrelor și-a suprafețelor faciale, a gesturilor și a nuanțelor pielii sale. Fiecare dintre spectatorii de la locul accidentului avea să poarte cu el o imagine a violentei transformări a acelei femei, a complexului de răni ce-i contopeau laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
persoane importante, mulți străini. Acești străini au intenția să ducă la pieire marea revoluție a Indoneziei, plătind funcționari corupți să sacrifice viitorul poporului indonezian, al oamenilor buni și simpli ca tine și ca mine. Începe chiar acum o recepție, o celebrare a tuturor ticăloșiilor care au dat peste țara noastră. Până și președintele o să fie aici Într-o oră. — și cum pot eu să te-ajut? Adam s-a simțit traversat iarăși, Încă și mai violent, de fiorul Înghețat al spaimei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un psalm / bucurie ne-a dat // străjile s-au trezit la Castel // El - vino, iubita mea / din umbra cortului // mirul buzelor tale / picură spre bucurie // albe și roșii flori împlinesc / și încântă serbarea“ etc. Acest discurs al bucuriei și al celebrării funcționează în gol, contând mai mult prin sonoritatea decât prin expresivitatea sa. După cum, caracterul eliptic al poemelor, departe de a crea o atmosferă de mister, obosește și agasează. Autoarea comunică nu prin enunțuri, ci printr-un fel de ciripit liric
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
acea alunecare lină spre neființă. Sentimentul central al esteticii japoneze este intraductibilul mono no aware, pe care Donald Richie îl descrie astfel: "acea conștiință a tranzienței tuturor lucrurilor pământești, certitudinea că, poate din fericire, este imposibil să schimbi asta: acea celebrare a resemnării în fața lucrurilor așa cum sunt" (Cinematograful japonez: stil și caracter național). Atunci când vântul spulberă crengile cireșilor în floare, aerul se umple de fulgi de argint, iar timpul își pleacă, răvășit, grumazul. Așa ți-l apleci și tu, spectator inocent
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
reușită. Religia, în fine, prin experiențe, povestiri, simboluri, ritualuri și sărbători transmise cu timpul poate să întemeieze o patrie și o societate spirituale, o casă comună a încrederii, credinței, certitudinii. Practica religioasă, individuală ca în cazul rugăciunii, sau comunitară precum celebrarea religioasă, poate să întărească eul, să dea siguranță și speranță. Aceasta poate să suscite nu doar un sens de apartenență, dar și protest și rezistență la condițiile nedreptății curente. Este un aspect cu care reprezentanții dictaturii comuniste, cu toate armele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]