559 matches
-
des détails, mais la signification de ce que la délégation roumaine a accompli lors de cette conférence me reste toute entière. Les contemporains l'ont reconnu eux-aussi, et j'en rends compte dans le récit ci-dessous. J'évoque une seule personnalité, celle de l'ambassadeur Valentin Lipatti, qui a marque toute la conférence et chacun de nous. Anul 1972 a însemnat pentru mine începutul participării la cea mai importantă negociere internațională la care am luat parte ca diplomat. De la Institutul din Geneva
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
carte și studiile de istorie literară aparțin lui Al. Dima (Structura estetică a lui G. Ibrăileanu), Mihail Atanasescu (Un distins romantic: Matei Caragiale), P. Isvoranu (Ideile lui Titu Maiorescu), Constant Răutu. De asemenea, Const. D. Ionescu recenzează volumul Vraja de Cella Delavrancea, iar Gh. Atanasiu prezintă Pânza de păianjen, un roman al Cellei Serghi. C. Rădulescu-Motru este autorul articolului Filosofia lui Caragiale, cu publicistică sunt prezenți Constant Răutu, Petru Comarnescu (Capitala și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc transpunerile din literatura universală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
a lui G. Ibrăileanu), Mihail Atanasescu (Un distins romantic: Matei Caragiale), P. Isvoranu (Ideile lui Titu Maiorescu), Constant Răutu. De asemenea, Const. D. Ionescu recenzează volumul Vraja de Cella Delavrancea, iar Gh. Atanasiu prezintă Pânza de păianjen, un roman al Cellei Serghi. C. Rădulescu-Motru este autorul articolului Filosofia lui Caragiale, cu publicistică sunt prezenți Constant Răutu, Petru Comarnescu (Capitala și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc transpunerile din literatura universală: Petre Stănescu traduce cartea a VI-a din Eneida (Charon, luntrașul infernului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
départ de l'ouvrage La société roumaine d'aujourd'hui a été de connaître les valeurs représentatives pour notre culture, cherchant à découvrir les valeurs prioritaires des roumains et de construire la chaîne de valeurs en Roumanie, en comparaison avec celle d'autres pays ou régions du monde. Les valeurs ont été l'unité d'analyse dans cette démarche d'analyse, mais elles n'ont pas été abordées en tant que telles, mais en liaison avec le contexte thématique culturel en
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
început se instituie obiceiul evocării, de către mari scriitori și ziariști, a unor orașe și zone ale țării. Astfel sunt reproduse texte de Tudor Teodorescu-Braniște (despre Pitești), Tudor Mușatescu (Câmpulung), Gala Galaction (Turnu Măgurele), N. Carandino (Brăila), I.A. Bassarabescu (Ploiești), Cella Delavrancea (Râmnicu Vâlcea), Șerban Cioculescu (Turnu Severin). Proză publică V.Al. Munteanu (Reîntoarcerea la Platon), Alexandru Baciu (Sfârșit de vacanță), Dan Athanasiu (Ispita). Recenzii semnează Sorana Gurian (la Pânza de păianjen de Cella Serghi, Soarele negru de Ticu Archip, Cuceritorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
N. Carandino (Brăila), I.A. Bassarabescu (Ploiești), Cella Delavrancea (Râmnicu Vâlcea), Șerban Cioculescu (Turnu Severin). Proză publică V.Al. Munteanu (Reîntoarcerea la Platon), Alexandru Baciu (Sfârșit de vacanță), Dan Athanasiu (Ispita). Recenzii semnează Sorana Gurian (la Pânza de păianjen de Cella Serghi, Soarele negru de Ticu Archip, Cuceritorul de Elsa Triolet), Camil Baltazar (la Sorana Gurian, Întâmplări între amurg și noapte), Ion Caraion (la Liviu Bratoloveanu, Oameni la pândă, Ion Marin Sadoveanu, Sfârșit de veac în București). Viorica Răileanu scrie despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
Ancuța, București, 1994; Râmnicul, Râmnicul....Jurnal indian, Râmnicu Vâlcea, 1994; Jurnal, I-V, Râmnicu Vâlcea, 1997-2001; Cartea Râmnicului, Râmnicu Vâlcea, 1999; Jurnal în libertate (1990-1993), Râmnicu Vâlcea, 2002; Cuibul de barză, Râmnicu Vâlcea, 2003; Râmnicul uitat, Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Cella Delavrancea, Scrisori către Filip Lahovari, ed. bilingvă, tr. Dan Mateescu, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, CNT, 1966, 25; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
rom., 253-256; Cosma, Romanul, I, 233; Eugen Negrici, Un prozator al orașului, RL, 1989, 5; Constantin Deaconu, Impresii de lectură, Râmnicu Vâlcea, 1996, 75-158; Barbu Cioculescu, Saga unei epoci, JL, 1998, 1-2; Victoria Dimitriu, Bildungstagebuch, JL, 1998, 1-2; Teodor Vârgolici, Cella Delavrancea, ALA, 1999, 454; Gheorghe Anca, Cărțile lui Constantin Mateescu, „Biblioteca”, 1999, 2; Dan C. Mihăilescu, Împliniți și înfrânți, „22”, 1999, 13; Gheorghe Grigurcu, Amazoana artistă, RL, 1999, 22; Liviu Grăsoiu, De la o carte la alta, LCF, 1999, 43; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
d'elle-même, enveloppée par le triple reflet de son être, qu'elle trouvait charmant, ravie de se voir, saisie d'un plaisir égoïste et physique devant să beauté, et la savourant avec une satisfaction de tendresse presque aussi sensuelle que celle des hommes" [Maupassant, Notre cœur, p.85-86]. "Mais cet amour d'elle-même, c'était le secret de son charme et de son pouvoir sur leș hommes. A force de s'admirer, de chérir leș finesses de șa figure et leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
textului literar. "Le "stéréotypé" se situe à l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène innatendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stérotypé par l'événementiel" [Bondarenco, p.168]. 153 "La représentation instaure donc un écart par rapport à l'objet, écart qui est au principe de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de stereotip. "Le "stéréotype" se situe à l'opposé de "l'événementiel", ce dernier se présentant comme quelque chose d'inconnu, assez souvent comme un phénomène inattendu, peu ordinaire, n'ayant pas de fonction de régulation, mais jouant au contraire celle de modificateur. Dans certains cas le sujet ne consent pas à la rupture du stéréotype par l'événementiel" [Bondarenco, p.167-168, subl.n.]. 241 O putem califica că aventuriera și imprevizibilă. "Des gaietés nerveuses la prenaient, dés caprices prodigieux, dont
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și Veneția, participarea la expoziția de la Londra, trimite obiecte de artă românească la expozițiile de la Paris și Geneva, organizează în țară expoziții retrospective, iar prin Institutul de Studii Artistice și cu Filarmonica Fundației au loc concerte susținute de George Enescu, Cella Delavrancea ș.a. Alte inițiative duc la înființarea, la Cluj, în 1923, a Muzeului Etnografic, o comisie alcătuită din Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, G. Vâlsan, E. Panaitescu, G. Oprescu și R. Vuia dându-și girul cu privire la importanța acestei inițiative. Un mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
la „Galerie”, am găsit-o și i-am trimis-o. 640 MUZEUL DE ARTĂ „Ion Irimescu” Fălticeni 1 (Fălticeni, mai 1995) Muzeul de Sculptură „Ion Irimescu” Fălticeni Vă invită să luați parte la deschiderea expoziției de tapiserie și pictură: „Costin, Cella și Lisandru Neamțu”. Manifestarea va avea loc la data de vineri 19 mai 1995 ora 1800 la Galeriile de Artă „Ion Irimescu”. Director, (Gh.) Dăscălescu 2 Muzeul de Artă „Ion Irimescu” 25 februarie 2002 Fălticeni Primăria Municipiului Fălticeni și Muzeul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Volcov". 24 B. Olenin, "Mici schițe din viața sovietică", în Scînteia din 4 octombrie 1944, p. 2. 25 Cf. Ana Selejan, op. cit., p. 58. 26 Alături de Ralea, din redacție mai făceau parte: M. Sadoveanu, Al. Philippide, D. I. Suchianu, Demostene Botez, Cella Serghi, Mihai Beniuc, Petre Comarnescu, Al. Graur ș.a. 27 Victor Iliu, "Trădarea Cărturarilor", în Scînteia, ediția din 14 noiembrie 1944, p. 2. 28 Al. Philippide, "Locul poeziei sociale", în Torța, nr. 1/7 ianuarie 1945; apud Ana Selejan, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
templul). Marele Templu sau Templul lui Jupiter-Helios, era mare, somptuos și înalt, cum nu a existat altul cu asemenea caracteristici în Antichitatea greco-romană. Camera subterană era folosită pentru depozitarea vinului ("un depozit de vin ținea un Dumnezeu bun..."). Camera mică (cella) era locul pentru statuia lui Jupiter. Câmpia fertilă a Bekaa se întinde liniștită între două lanțuri de munți: Liban și Anti-Liban. Barres a apreciat că " Dacă cei șase piloni ai Baalbek-ului ar cădea (s-ar prăbuși), lumea ar pierde ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
rânduite de Artur Silvestri. Fundația Culturală "Marieta și Chiriac Bucur" Înființată în aprilie 1996, la sugestia scriitorului Marin Sorescu; Membrii fondatori: sculptorii: Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Mihai Buculei; pictorii: Dan Hatmanu, Grigore Vasile, Ion Grigore, Elena Uță Chelaru, Costin Neamțu, Cella Neamțu, Ion Murariu, Teodor Bogoi, Gheorghe Ciobanu; scriitori: Radu Cârneci, Marin Sorescu, Dumitru Trancă, Alecu Ivan Ghilia, Alexandru Oprescu; alte personalități: criticul Cornel Radu Constantinescu, ambasadorul Valentin Lipatti ș.a.: Activități principale: întâlniri, mese rotunde; tipărirea de cărți, albume, pliante; expoziții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
capurile Schitu și Baglaru (azi Aurora). Mari personalități din perioada interbelică, profesori, scriitori, pictori și-au construit vile ori petreceau verile la Mangalia: Nicolae Iorga, Constantin Giurescu, Grigore Moisil, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Mircea Ștefănescu, Ionel Teodorenu, Ion Brătescu Voinești, Cella Serghi, Miron Radu Paraschivescu, Nicolae Tonitza și alții. După Al Doilea Război Mondial, orașul devine zonă militară de frontieră și turismul se periclitează câțiva ani. Pe de altă parte, construirea unui port militar la Mangalia și dezvoltarea marinei militare pe
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
a simțirii firești, autentice, neîntinate. Performanța de a revela legăturile dintre capodoperele muzicale depărtate în timp unele de altele. Performanța de a păstra, de a spori substanța spirituală a muzicii. Performanța de a merita prietenia unei profesoare cum a fost Cella Delavrancea. Performanța de a câștiga respectul lui Sergiu Celibidache. Performanța de a nu accepta compromisul. Performanța de a transmite tinerilor idei importante despre viață, despre învățătură, despre muzică "învelind" ideile fundamentale, grave, în buchetul multicolor al vorbelor de duh. Înregistrările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cel mai scurt drum spre libertate. Sergiu Celibidache Cred că toate capodoperele sunt contemporane între ele și cu noi. Dan Grigore Interpretul-artist trebuie să-și asume o gravă răspundere față de autor. Muzica are menirea de a deveni un îndreptar spiritual. Cella Delavrancea (Interviu difuzat în anul 2005) David Ohanesian Nicolae Herlea Ocazia unui colocviu cu interpreții de operă David Ohanesian și Nicolae Herlea a fost unică. Am mai avut privilegiul unor convorbiri cu David Ohanesian în timpul realizării primului documentar tv despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să știe carte. Bineînțeles, cunosc critici excepționali în România care au toate aceste calități. A.V. Am adus în discuție acest subiect gândindu-mă la un caz aproape singular, dacă nu de-a dreptul unic, în muzica din România. Pianista Cella Delavrancea, după un recital pe care l-a susținut la București în perioada interbelică a secolului trecut, și-a scris cronici în care a fost foarte obiectivă, dură: "aici am reușit, acolo putea să fie mai bine, în anumite pasaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mon CŒUR [Appl. faibles 4"] § 3 je vais vous confier un SECRET / que vous ne répéterez pas [Appl. 2"] § 4 ce soir iCI // et tout l'long de ma ROUTe // je m'trouVAIS dans une atmosPHÈRE / du même GENRe // que celle de la LibéraTION [Appl. très forts 27"... § 5 et // tout le long] // et tout le long de ma ROUTe /// outre celA // j'ai constaté // quel immENse effORt / de PROgrès // de DÉveloppement // et par conséquent d'affRRANchissement [Appl. très forts 5" vous
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tău). Conștientizând vechile credințe ale lumii conform cărora „lumea e suferință”, menirea noastră nu rămâne alta decât zbaterea întru ieșire din „lațurile” ei, zbarerea întru purificare. și astfel, vom ajunge să murmurăm precum Giuseppe rngaretii: „Nu mă părăsi, rămâi suferință!” Cella Delavrancea Ochii pianistei 125 de ani de la nașterea artistului și scriitorului CELLA DELAVRANCEA 0ă urmăresc vrăjită peste veacuri, fixându-mă încă îndrăzneț și curios ochii unei octogenare celebre. CELLA DELAVRANCEA. Era în primăvara anului 1980. Intrasem în sanctuarul reginei pianului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
noastră nu rămâne alta decât zbaterea întru ieșire din „lațurile” ei, zbarerea întru purificare. și astfel, vom ajunge să murmurăm precum Giuseppe rngaretii: „Nu mă părăsi, rămâi suferință!” Cella Delavrancea Ochii pianistei 125 de ani de la nașterea artistului și scriitorului CELLA DELAVRANCEA 0ă urmăresc vrăjită peste veacuri, fixându-mă încă îndrăzneț și curios ochii unei octogenare celebre. CELLA DELAVRANCEA. Era în primăvara anului 1980. Intrasem în sanctuarul reginei pianului, sfătuită de îngerul ei păzitor, Elena Balamaci, să nu zăbovesc mult, să
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ajunge să murmurăm precum Giuseppe rngaretii: „Nu mă părăsi, rămâi suferință!” Cella Delavrancea Ochii pianistei 125 de ani de la nașterea artistului și scriitorului CELLA DELAVRANCEA 0ă urmăresc vrăjită peste veacuri, fixându-mă încă îndrăzneț și curios ochii unei octogenare celebre. CELLA DELAVRANCEA. Era în primăvara anului 1980. Intrasem în sanctuarul reginei pianului, sfătuită de îngerul ei păzitor, Elena Balamaci, să nu zăbovesc mult, să n-o obosesc, s-o menajez. Dac-ar fi posibil, doar câteva minute. N-a fost nevoie
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dinții rânjiți, cu picioarele scurte, corcitură între șoricar și buldog” (Milan Kundera), trona încăperea. O adiere peste clape încă răsună-n toată ființa mea. în acest an, 2012, se împlinesc 125 de ani de la nașterea marii artiste care a fost CELLA DELLAVRANCEA și 25 de ani de la aniversarea centenarului său. Dar, în egală măsură, merită a ne aminti și de scriitorul CELLA DELAVRANCEA, gândindu-ne la romanul O vară ciudată (invitându-vă să reflectăm, puțin). Un roman care conservă între filele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]