233,134 matches
-
echipei... Din tot ce debutase promițător, cel mai longeviv și bogat în înfăptuiri e, crede Cronicarul (și i-ar plăcea să poată fi contrazis), programul Fundației A Treia Europă, de studiere și promovare a valorilor culturale și științifice ale Europei Centrale și de Est. Și asta datorită unor oameni docți, pasionați, perseverenți și foarte harnici (Adriana Babeți, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Gabriela Colțescu ș.a.), care au instruit, la Universitatea de Vest, grupuri interdisciplinare de tineri specializați în problematica științifică și culturală
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
și de Est. Și asta datorită unor oameni docți, pasionați, perseverenți și foarte harnici (Adriana Babeți, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Gabriela Colțescu ș.a.), care au instruit, la Universitatea de Vest, grupuri interdisciplinare de tineri specializați în problematica științifică și culturală central și est-europeană. Sub sigla Fundației timișorene au apărut, începînd din 1997, la edituri serioase (în special Polirom), traduceri din operele unor mari scriitori mai puțin sau necunoscuți la noi, precum Joseph Roth, Ivan Klima, Andrzej Kusniewicz, Konrad György, Bohumil Hrabal
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
aflăm că e în curs de apariție la Polirom: „Realizat de o echipă ce reunește tineri cercetători, dar și personalități ale lumii academice din țară și străinătate, Dicționarul însumează 200 de romane scrise de 165 de autori din spațiul Europei Centrale, un indice de materii de 300 de intrări, un indice de nume și 165 de fișe bio-bibliografice. Instrument de lucru indispensabil studiului literaturilor central-europene, el se susține printr-un demers comparatist de anvergură, dublat de o dimensiune descriptiv-analitică.” Cum spuneam
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
sare pe rană, dar cum a fost posibil ca singura firmă producătoare de mașini de teren din Europa de Est să ajungă în faliment? l „Salvați Vama Veche!” variante ale acestui titlu apărut în ZIUA au fost publicate de mai multe cotidiane centrale. Ce a înțeles Cronicarul din destul de încîlcita poveste de la Vama Veche e că un anumit tip de turism - cu cortul sau, oricum, încercînd să păstreze un anumit specific al locului, a ajuns în conflict cu turismul manelistic și cu propagatorii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
scene-tabu pe tema corporalității. Spuneam că nu e prima dată când scriitorii „atacă” bunele moravuri ale societății. Să ne amintim că și numele lui Titu Maiorescu a fost implicat de Nicolae Ionescu (unul din colegi) într-un scandal de la Școala Centrală de Fete din Iași, în urma căruia a fost suspendat din funcția de profesor. Tot atunci poznașul Creangă citea la „Junimea” îndrăzneața Poveste a poveștilor, care a circulat în epocă doar în exemplarele „ad usum delphini” și care nu a mai
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
caietul de poezie Zarathustra (4 numere) și scoate placheta de versuri Fata din Brazi, din care, la ora actuală, nu mai posedă nici un exemplar! În plin război, se mută la București, unde studiază medicina și se apropie de lumea literară „centrală”. Se apropie, dar nu i se integrează: „N-am frecventat decît ocazional și sporadic cafeneaua artistică și redacțiile, cele două spații care acționau asemenea unor fermenți ai creației literare. În schimb, vizitam cu regularitate asiduă anticarii de la Vama Poștei, un
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
imagini care îl creează; de imaginea unică sau de secvența de imagini; de imaginea însoțită sau nu de un mesaj verbal (de la titlu la explicație și chiar la încorporarea textului în desen, în benzile desenate). Analiza detaliată (cuprinsă în capitolele centrale ale cărții) se bazează pe alegerea unor cazuri semnificative: tabloul cu temă literară, ilustrația de carte, seriile de gravuri satirice, banda desenată. E interesantă încercarea de a delimita și de a controla criteriile de potențială narativitate a imaginii: referirea intertextuală
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
1934 . Din analiza pe larg aflăm că, gazetar frenetic, dar care nu uită poezia, poetul este distins cu Premiul Fundațiilor Regale, pentru volumul Inimi sub săbii. că, după 1944, a fost deputat în Marea Adunare Națională, membru supleant al Comitetului Central ( 1969), că își adaptează poezia la "comanda socială într-o serie de volume, între anii 1945-1958, că Premiul Etna-Taormina ( 1970) și Premiul Herder i-au "ratificat receptarea internațională. Dar și că "suferința personală, remușcarea și dezgustul alimentează cărți de versuri
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
cînd dezgustătoare. Scriitorul nu trebuie să intervină sau să medieze. Trebuie doar să reproducă. Si totusi viața e mai mult decît ce poate fi văzut cu ochiul liber. Interesant e faptul că Stendhal folosește oglindă, un dispozitiv optic, ca imagine centrală. Ar fi putut vorbi despre pana și hîrtie, dar aceasta ar fi sugerat că scriitorul inventează, selectează și compune. În schimb, Stendhal se oprește la metaforă oglinzii. Faptul sugerează încă o dată că realismul e intim legat de importanță lucrurilor care
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești și specializată în literatura Europei postcomuniste. Cum ai căpătat această specializare? De ce? Fiona Sampson: Nu știu exact de ce e Europa centrală centrul preocupărilor mele culturale. Are o oarecare legătură cu prima mea profesie, cea de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă pentru muzica de cameră - am studiat o perioadă scurtă la Salzburg - așa că parte din aplecarea
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
am reușit să-mi capăt propriul meu mod de gândire și de lucru după ce n-am mai cântat la vioară și ar fi fost de așteptat să pierd și acest sentiment instinctiv că există un sens important în cultura Europei centrale. Pe de altă parte, l-am cunoscut recent pe pictorul austriac Johann Julian Taupé și m-a mirat oarecum că pentru el "serios" însemna "important, valoros". Această atitudine - orientarea către dificil, către ce e dedesubtul suprafeței culturale - reprezintă de fapt
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
parte, l-am cunoscut recent pe pictorul austriac Johann Julian Taupé și m-a mirat oarecum că pentru el "serios" însemna "important, valoros". Această atitudine - orientarea către dificil, către ce e dedesubtul suprafeței culturale - reprezintă de fapt cultura și gândirea central europeană pentru mine. Am început să lucrez cu scriitori din această parte a lumii când am condus lucrările unui festival internațional de poezie din Țara Galilor, 1995-1999. Am fost apoi directorul unui trust cu un program cuprinzător de traduceri literare (1999-2001
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
lingvistice din limbajul micii publicități. Treptat, dar inevitabil, acesta se înnoiește, reflectând ultimele schimbări de mentalitate, de standard al vieții, sau pur și simplu inovațiile în inventarul său de clișee superlative și eufemistice. Un sondaj în cîteva dintre cotidienele românești centrale (EZ = Evenimentul zilei, 3344, 3345, 2003; RL = România liberă, 3875, 2002; JN = Jurnalul național, 3003, 3013, 2003, L = Libertatea, 3843, 3854, 2003) confirmă în primul rînd ceea ce ni se părea chiar pe la începutul anului 2000 o vagă tendință stilistică, de
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
aplicare fără scrupule și reticențe a analogiei ne-o oferă anunțul: "Căutăm manechini / manechine, hosteri / hostessuri și interpreți / interprete" (RL 3875). Perechile de termeni nu lasă loc pentru îndoială: e vorba de nume de profesii specializate în funcție de sexul persoanelor. Cuplul central cuprinde un englezism relativ răspîndit în ultima vreme, hostess: nume de profesie feminină, la care se constată (ca și la mai cunoscutele miss sau top-model) dificultatea de adaptare morfologică din cauza finalei consonantice, imposibile în română pentru feminine. Contradicția persistă: forma
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
Ghyka și a altora - deposedați de tot cea aveau în țară, închiderea institutelor de învățământ franceze, confiscarea bunurilor familiei Hrisoveloni sunt date urmărite în prelungirea istoriei acestei prezențe a lui Paul Morand în România. Corespondența Doamnei Morand deține aici locul central, pentru a mărturisi deopotrivă despre amărăciunile anilor postbelici și despre o a numită fidelitate față de credințele trecutului, puse în cumpănă cu teroarea stalinistă a orei. Veștile primite de la rudele rămase în România nu sunt deloc încurajatoare, teroarea anilor ’50 conferindu
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
prin intermediul presei. Șomajul și șantajul, nevasta și cerșetoria Atrăgeam atenția, nu demult, asupra presiunilor la care sînt supuși ziariștii din provincie care scriu critic la adresa PSD în ziarele locale. Remarcam atunci că mai feriți de asemenea presiuni sînt corespondenții ziarelor centrale. Citesc însă în EVENIMENTUL ZILEI un editorial al lui Cornel Nistorescu. Directorul ziarului scrie cum a rămas fără doi corespondenți locali în mai puțin de o lună. Unul dintre ei a demisionat pentru a deveni șomer. Îl ține socrul acasă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
tatălui astfel șantajabili. După opinia Cronicarului, Evenimentul a dat astfel o dovadă de slăbiciune care ar putea să-i îndepărteze și pe alți corespondenți locali, din motive de șantaj indirect. Asemenea lucruri ar trebui să provoace scandal în toată presa centrală, tocmai pentru că sînt la mijloc corespondenți locali, ziariști vulnerabili, cum se vede. l Înțelegînd că amenințarea cu moartea a unui ziarist nu e numai problema ziarului la care acesta lucrează JURNALUL NAȚIONAL l-a luat în vizor pe Marian Vanghelie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
ca soldații de pe aeroport, la vizite oficiale, pentru a da onorul americanilor. Recunosc în aclamațiile de astăzi, revoluționarismul de porunceală din decembrie ^89 al celor căroa le fugise pămîntul de sub picioare cînd și-a luat zborul Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central. Nu-mi fac iluzii că dacă România intră în NATO scapă de securiștii care și-au bătut joc de țara asta, de treisprezece ani încoace, vlăguind-o fără scrupule și fără opreliști, după ce și-au bătut joc de ea cum
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
inflexiuni desenul melodic și verbul ce i se juxtapune. Nimic nu rămâne necomentat de vocea artistei. Glasul cucerește prin omogenitate, indiferent că este vorba de tulburătoarele note grave ( așa-zise di petto), de pasta sonoră maleabilă ce merge spre pasajele centrale ale registrului unde capătă prețioase rezonanțe de violă sau de extremul acut, strălucitor și percutant. Mobilitatea instrumentului său, ce-i permite și abordarea pasajelor de coloratură, se împletește cu incisivitatea în accent, cu impulsul dramatic conferit frazei muzicale, fiecărui cuvânt
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
lui Cătălin Avramescu că antropofagul este departe de a fi un simplu figurant al gîndirii și discursului filosofic european despre om. Din contră, convinge afirmația că acesta este "un mare personaj uitat al filosofiei". În ce fel, mai exact? Teza centrală a cărții e mai mult decît surprinzătoare. Trei sînt, potrivit studiului, stadiile istorice traversate de conceptul de canibalism. Antropofagul înțeles ca subiect al dreptului natural, al dezbaterilor juridice asupra libertăților ce-i revin omului în situații extreme, antropofagul ca subiect
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
argumentării dezvoltată în întreg studiul le imprimă un aer cît se poate de firesc. Dispariția canibalului, alungarea lui din starea de natură în ipostaza de bizarerie și accident înseamnă disoluția unui întreg model de a gîndi omul, al cărui personaj central fusese canibalul. Înseamnă dispariția dreptului natural. Dar canibalul nu lasă scena goală. Fundalul este cel al criticii civilizației moderne, din moment ce formarea statului modern, evenimentul dominant al istoriei europene în secolele XVII XVIII, stîrnește adînci anxietăți. Paragraful final al cărții trimite
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
banii partidului de guvernămînt: "Eugen Nicolăescu, purtător de cuvînt al PNL, acuză partidul de guvernămînt că s-a folosit de banul public pentru a-și face campanie la alegerile locale". Pe aceeași temă au apărut variațiuni în mai toate ziarele centrale. Televiziunile și radioul public au avut alte preocupări. l Institutul Astronomic, informează Cotidianul, protestează împotriva amplasării Catedralei Neamului în Parcul Carol deoarece aceasta ar putea deveni o sursă de poluare luminoasă pentru Observatorul Astronomic din același parc. Cronicarul nu vrea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
statornicesc în ele, cunoșteam doar un loc stabil, cumva în afara existenței în comun, și totuși în imediata ei vecinătate: locurile virane ale căii ferate, ca un larg mal dînd spre primii kilometri de lîngă terasamentul plin de viață al gării centrale, un surplus de teren pe care marile companii l-au cumpărat în ideea că într-o zi o să-și întindă păienjenișul de linii, răspîntii și încrucișări. Această bogăție sălbatică ce lîncezește în jurul peroanelor aglomerate și al cîmpului de manevre pentru
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
care n-a cruțat nici opera Părintelui-Profesor. Alături de protagonist, omniprezent ca tată, soț, și apoi ca bunic, dar mai ales ca reper spiritual, chiar și în cei cinci ani de detenție de la București și Aiud, figura mamei ocupă un loc central, cu nimic mai prejos decât unele evenimente din viața autoarei, cum ar fi căsătoria, divorțul, nașterea fiului Dumitraș, dosarul ei politic și exilul în Germania, începând cu primăvara lui 1984, unde se află și-acuma și unde această carte a
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
întreaptă spre Veta, ci spre sine. Pentru Rică ar fi utilizat însă pușca din dotare. Mița aruncă la necaz cu vitrion. Restul personajelor caragialești se rezumă la palme pe care le încasează amicii infideli sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat... care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud se poartă Leiba Zibal în O făclie de Paște cu adversarul său, banditul Gheorghe, dar are scuza că aici
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]