334 matches
-
spiritualitate creștină" poate fi trăit în orice spațiu românesc. Despre antagonismul centru-provincie notează și un anume Dr. I. G. care recunoaște în revistele regionale adevărate arme de luptă împotriva "acelei prese cotidiene și revistelor literare bucureștene și tot așa contra centralismului economico-politic de acolo, care cu atacuri îndrăznețe [...] caută să dărâme câte o formă de tradiție și cultură și de cuviință provincială"61. Cum era de așteptat, nu toate opiniile consonează în aprecierea provinciei ca factor de cultură. Câteva voci au
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
program, nu însă și o certitudine absolută. Formarea acestei clase medii depinde în mod exclusiv și determinant de restructurarea societății românești în ansamblul său. Deci, o modificare a raportului de forțe, de dorit cât mai radicală posibil: de la etatismul și centralismul dominant, la descentralizare, de la proprietatea colectivă, la proprietatea particulară. Fără o pătură mijlocie (nu trebuie evitate în nici un caz cuvintele burgheză și capitalistă), totul rămâne doar la stadiul bunelor intenții. Iar o pretinsă a treia cale, între capitalism și comunism
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
editorial etc. Principiul policentrismului cultural, înainte de a funcționa la scara literaturii și culturii mondiale, este chemat să devină, mai întâi, o realitate în interiorul fiecărei culturi și literaturi. Desființarea monopolului centrului cultural unic, mai ales după o lungă perioadă de funest centralism totalitar, reprezintă o exigență primordială. O condiție fundamentală, de viață și de moarte, a constituirii și progresului noii culturi. Eliberată de dogme și falși maeștri, de indicații prețioase și de cenzura autorității supreme, indiscutabile. Personalitatea culturală și ideea de normă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
avortată o neliniște feministă aurorală. Trebuie adăugat că, mult înainte de Ptolemeu, centrul în jurul căruia el a susținut că totul ar gravita era mult mai circumstanțial; pe mica, dar amețitor de rotitoarea planetă a lui Dedal și Pasife, ipoteza ptolemeică a centralismului universal se confunda firesc cu nenumăratele și elaboratele digresiuni ale preludiului amoros. În virtutea pasiunii pentru experiment, o timpurie și robustă variantă a teoriei relativității refuza cu îndărătnicie să se formalizeze oficial la curtea lui Minos; din decență, imperativul "cercetează fără
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
astfel sintetizate și rafinate, încât adesea nu se mai știe cui aparține "patentul" și țara de origine. În vechime, transferurile culturale se numeau romanizare, elinizare, arabizare, și, mai aproape de noi, sovietizare (Friedman, 1999)28. Analiști ai istoriei vorbesc despre decadența centralismului cultural european, înlocuit de centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
adesea nu se mai știe cui aparține "patentul" și țara de origine. În vechime, transferurile culturale se numeau romanizare, elinizare, arabizare, și, mai aproape de noi, sovietizare (Friedman, 1999)28. Analiști ai istoriei vorbesc despre decadența centralismului cultural european, înlocuit de centralismul cultural American care pare deja șubrezit grav de cel Asiatic. Ceea ce deosebește aculturația trecutului de globalizarea culturală modernă este amploarea omogenizării și dominanța culturală. În sensul că, anterior, tipul de omogenizare culturală se producea la scară regională, pe când acum omogenizarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
specifice privind gestiunea serviciilor sociale către instituții nonguvernamentale, realizând diverse tipuri de contracte, pornind de la subsidii și granturi până la privatizarea unor servicii. Această strategie dezvoltă conceptul de împuternicire locală, care încredințează responsabilități sporite colectivității locale, delegându-se autoritatea și slăbind centralismul administrativ. Astfel, se încearcă o descentralizare a serviciilor, adică statul este pus în situația în care trebuie să se retragă din funcția sa de principal furnizor de bunăstare, asumându-și rolul de coordonare și monitorizare a activităților unor agenți care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
până la obsesie. Drepturile omului, drepturile minorităților de orice fel, chiar și drepturile animalelor etc. au devenit aproape obiecte de cult. Apare, de aceea, pericolul invers, acela al încălcării drepturilor majorității în favoarea indivizilor sau a unei minorități. 5. În Uniunea Sovietică centralismul era absolut. Totul era condus tiranic de la centru. Și viața politică, în măsura în care exista, și economia, cultura, educația etc. erau dirijate cu o mână de fier din capitală, după criterii și obiective stabilite arbitrar de partidul unic; de fapt, de cei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aflau în fruntea acestora. Concomitent, monarhia a lăsat pe seama comunităților locale, a latifundiarilor și mai puțin a bisericilor, susținerea materială a școlii, construcția, dotarea și întreținerea învățătorului. Până la 1862, în întreg spațiul bănățean s-a manifestat o oscilantă pendulare între centralismul reclamat de evoluția unitară a învățământului și necesitatea descentralizării acestuia la nivel de comunitate locală pentru susținerea materială a școlii. Acest aspect este relevat prin circularele școlare emise în perioada 1817-1862. Din ele rezultă, de cele mai multe ori, atât dispozițiile autorităților
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ceea ce-i privește pe ardeleni, nu au manifestat vreo atitudine critică la adresa ocupanților jumătății de est a țării lor, iar, cînd, s-a realizat Unirea, au considerat nimerit să transfere toate instituțiile din capitala lor într-o altă localitate, instaurînd centralismul excesiv, nespecific Europei civilizate și deosebit de nefast provinciei pe care o reprezentau. În aceste condiții, ceea ce se realizase prin influența benefică a spiritului germanic, în zonele devenite provinciale, a fost copleșit prin instaurarea politicianismului și birocrației excesive. De aceea, atitudinea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la români, toate inițiativele de a realiza schimbări sociale au început cu mari speranțe și au sfîrșit cu mari deziluzii, fiindcă asemenea schimbări nu au fost suficient de profunde și au permis continuarea acelorași tare istorice: incompetența și abuzul conducătorilor, centralismul excesiv, lipsa de răspundere și de organizare și, îndeosebi, versalitatea intelectualilor, mulți dintre ei cu pregătire insuficientă și cu firi despotice. Lipsa unei intelectualități veritabile este probată și de faptul că, după ce s-a discutat mult că vechiul regim a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
frunte câte un președinte și operând într-un sistem piramidal de dublă subordonare: față de Sfatul Popular care le-a ales, dar și față de Comitetul Executiv al unității administrative imediat superioare; o asemenea structură întărea mecanismele de control ale așa-numitului "centralism democratic". În Constituția din 1952, sunt numite expres regiunile (fără a apela, ca în prezent, la roza vânturilor): Arad, Bacău, Baia Mare, Bârlad, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin (noua denumire a Brașovului), Suceava și Timișoara
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
când, în urma unei lovituri de stat, comuniștii români și sovietici îl vor obliga pe Regele Mihai I să abdice, proclamând Republica căreia îi vor crea constituții în 1952 și în 1965. Acestea prevăd rolul de conducător al Partidului Comunist, principiul centralismului "democratic", cumulul de putere; după 1970, personalizarea regimului, dominată de "Conducătorul" Nicolae Ceaușescu, a fost din ce în ce mai pregnantă; astfel, apariția funcției de Președinte al României va fi consființită printr-un amendament din 1974, ultima modificare constituțională importantă făcută de către regimul comunist
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Român asupra societății românești. Din acest motiv este important să vedem cum anume funcționa partidul conform statutului său. PCR a fost un partid leninist 15 ortodox, pentru că prelua nemodificate de la partidul bolșevic prevederile statutare ale rolului conducător al partidului, ale centralismului democratic, cele cu privire la democrația internă și conducerea colectivă precum și condamnarea fracționismului drept cel mai grav delict de care se putea face vinovat un membru de partid 16. Or, ceea ce se poate observa este că prin prevederea f.) a articolului 13
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aplicat măsurilor adoptate de autoritățile locale nu doar a priori, ca în modelul francez, și nici doar a posteriori, ca în cel belgian, ci și a priori și a posteriori, ceea ce în practică a însemnat sufocarea autonomiei locale și întărirea centralismului. Apoi, descentralizarea era împiedicată și de dubla calitate pe care o avea primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de agent al puterii centrale. Centralismul administrativ de tip iacobin, ale cărui fundamente au fost așezate prin legile de la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și a posteriori, ceea ce în practică a însemnat sufocarea autonomiei locale și întărirea centralismului. Apoi, descentralizarea era împiedicată și de dubla calitate pe care o avea primarul comunității, de reprezentant al intereselor locale dar și de agent al puterii centrale. Centralismul administrativ de tip iacobin, ale cărui fundamente au fost așezate prin legile de la 1864, a fost caracteristic sistemului românesc atât în modernitate cât și în contemporaneitate. Ceea ce a variat, de la o epocă la alta sau de la un guvern la altul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
intense și nu lipsite de pasiune și i-au antrenat pe politicieni, pe juriști și pe toți cei care erau interesați de acest domeniu. S-a insistat mult în sensul evitării limitelor sistemului administrativ-teritorial din Vechiul Regat (mai ales ale centralismului) și pentru luarea în considerare a realităților diferite existente în provinciile unite (experiența descentralizării efective în Transilvania și Bucovina). În 1920, a fost constituită o Comisie pentru studiul unei noi arondări a județelor României, condusă de Simion Mehedinți, care avea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mai conținea nici principiul descentralizării administrative și nici pe cel al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o nouă organizare administrativ-teritorială, după canoanele unui centralism riguros. Era desființată personalitatea juridică a județului. Unitățile de descentralizare erau comunele (împărțite în urbane, rurale și stațiuni balneoclimaterice) și ținuturile. Ținuturile înglobau 71 de județe, 429 plăși, 179 orașe și 15. 891 sate20. Cu toate că legea, după cum arăta Guțan 21
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
moderne și eficiente, prin faptul că a acordat prioritate instituțiilor unipersonale (primarul care era numit) și de executare în locul celor colective și deliberative (consiliul comunal) a provocat o răsturnare totală a valorilor descentralizării administrative și a făcut posibilă instaurarea unui centralism fără precedent. Epoca dictaturii regale a marcat începutul decăderii și, în final, al eliminării sistemului administrației publice locale introdus în 1864. În perioada regimului antonescian (septembrie 1940-august 1944), organizarea administrativ-teritorială din timpul lui Carol II-lea a fost abandonată. Ținuturile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ale Vechiului Regat: 1. unități administrative prea numeroase, decupate fără a se ține cont de eficiență, de interesele locuitorilor, de afinitățile lor spirituale; 2. dimensiunile mici ale unora dintre ele fapt care le împiedica să se auto-susțină; 3. politizarea; 4. centralismul excesiv; 5. inexistența unui consens politic pe un proiect național de organizare administrativ-teritorială. 3. România comunistă (1947-1989) Circumstanțele încheierii celui de-al Doilea Război Mondial și ale conturării blocurilor ideologico-politico-militare (comunist și democrat) ale Europei s-au repercutat și asupra
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
au urmărit crearea unor structuri administrative locale bazate pe principiul descentralizării. Anii de comunism și-au pus însă amprenta în mod nefast asupra modului de gândire a factorilor de decizie, încât și astăzi ne confruntăm cu măsuri și practici specifice centralismului specific vechiului regim. Colectivitățile locale din România au început să aibă autonomie, care are mai multe planuri de manifestare: juridic colectivitățile teritoriale locale sunt subiecte de drept distincte; instituțional colectivitățile locale dispun de autorități administrative proprii; decizional aceste autorități au
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cu consultarea cetățenilor și a comunităților locale pentru a identifica elementele solidarității lor de fapt ce ar putea face posibilă coagularea în cadrul unor entități administrativ-teritoriale mai mari precum regiunile. Desenarea "din birou" a viitoarelor regiuni este un act în maniera centralismului de care ar trebui să luăm distanță și nicidecum în spiritul subsidiarității. În Raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România 11, se arată că regionalizarea, în maniera în care este promovată în UE, duce cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
p. 87: "Lenin arătase deja limpede că nu credea decât într-un partid mic, centralizat, în care adevăratele decizii le iau foarte puțini oameni. El schițase totul într-o scrisoare către activiștii de partid datată septembrie 1902. Ideile lui privind "centralismul democratic" erau clare și bine cunoscute, deși nedefinite oficial decât la un deceniu după moartea sa, în 1934: "(1) Aplicarea principiului electiv la toate organele de conducere ale partidului, de sus până jos; (2) darea de seamă periodică a organelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
superioare pentru organele inferioare și pentru toți membrii de partid". 16 Statutul Partidului Comunist Român, Editura Politică, București, 1965, pp. 33-35: cap. III "Structura partidului. Democrația internă de partid: 13. Principiul călăuzitor al structurii organizatorice și al activității partidului este centralismul democratic. În PCR: a.) toate organele conducătoare de partid de jos până sus sunt alese prin vot secret. Candidaturile se propun de către participanții la adunări, conferințe, congrese; b.) un membru de partid nu poate deține decât o singură funcție de conducere
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Organizarea comunei rurale, Turnu Măgurele, 1944, p. 126, în Ioan Silviu Nistor, Comuna și județul. Evoluție istorică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 37, I. Ceterchi (coord.) în op. cit., p. 78. După Guțan, legislația din 1864-1883 a fost caracterizată de un centralism moderat cu accente de centralism exagerat, iar cea a anilor 1887-1918 de o descentralizare moderată cf. op. cit., p. 194. 11 L. Colescu, Recensământul general al populației românești, București, 1905, p. XXIII-XXIV, apud Dan Berindei, Societatea românească în vremea lui Carol
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]