343 matches
-
cele mai fascinante sunt acelea în care auzi zumzetul viitoarelor tale lucrări. Atunci o mare stăpânire de sine pune stăpânire pe tine. < 6 iulie 1970, Paris > Ars Nova și Beethoven Ars Nova - inovații grefate pe un teren lipsit de forța centripetă (gravitație). Beethoven - inovații grefate de un spirit fecondator pe un teren fertil plin de gravitație - dus însă de Beethoven pe noi orbite. în perioadele de Ars Nova inovațiile sunt facilitate de slăbiciunea interioară a artei, care prezintă oarecare incoerență (fie
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
minte să elimine prafurile de simandiciu personal din propriile amintiri, sub privirea cititorului desfășurîndu-se un alai de considerații din care subiectul a fost extirpat. Și totuși, dincolo de smalțul ceremonios al vorbelor se simte o fibră lirică mînată de un impuls centripet, asta însemnînd că spiritul autorului se înșurubează în sine însuși, fără nici o preocupare pentru efectul pe care îl poate avea asupra lumii. E un claustru de spirit în pielea acestui om, o carantină la care sufletul se supune din nevoia
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
glorificând o amară boemă studențească, ei par să respecte, involuntar, mai toți pașii care le-ar fi de folos pentru un tratament corect politic. Ba chiar mai mult, pentru unul corect canonic. Sau istoric. Știm bine, există o anume tendință centripetă care proiectează, aproape automat, extremele unui moment în centrul momentului imediat următor. Și totuși, ceva mă face - în cazul lor - să nu fiu prea convins de regulile acestei mecanici literare destul de simpliste. Poetica pe care ei o adoptă e din
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
alergic la mode și pe deasupra imun la ispita obedienței ideologice, Bourdieu a avut destulă autonomie de gîndire pentru a merita să fie prețuit postum. Schița autoanalitică de față, cu toată aparența sa de amalgam silnic și împrăștiat, posedă un principiu centripet de adunare a conținutului ei: viziunea sociologică a autorului. Cu alte cuvinte, schemele pe care Bourdieu le aplicase asupra lui Flaubert în Regulile artei - cîmpul literar, originea socială a scriitorului, habitusul etc. - încearcă să le aplice de astă dată asupra
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
lui Gh. Grigurcu la Zidul martor: Notificând suficiente date ale crudei, multilateral dezvoltatei suferințe obștești sub regimul dictaturii, autoarea se situează pe sine în mijlocul lor, în calitate de centru moral înregistrator. Oricât de frecvente, secvențele de critică socială dobândesc astfel, un caracter centripet, iar jurnalul își păstrează natura de derivație a unui eu liric." (Gh. Grigurcu, Poezia română contemporană, I, p. 55, Editura revistei "Convorbiri literare"). Am întrerupt aceste dangăte de clopot ale dezolării pe un cuvânt important: "slăbiciuni"... Victor Felea nu trece
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Magnificul" în privința numărului de imagini ce le emite (le "mitraliază"). Spre a evita risipirea acestora într-o zonă aleatorie, autorul aplică strategii ale unificării, ale omogenizării particulelor sale feerice. Uneori un verb joacă rolul de magnet, organizînd versurile pe nervuri centripete: "de piatră limba și versurile adîncul ochilor și cerul gurii/ de piatră iarba pe care o pasc boii cenușii ai clipelor alături de mine/ de piatră pietrele din cerneala cu care scriu de piatră vinul pe care îl beau/ de piatră
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
a imaginii în raport cu neantul din jur și acea capacitate a aceleiași imagini de a se autogenera, de a se înmulți prin înmugurire asemenea drojdiei de bere. Și asta fără ca imaginea și compoziția să-și piardă coeziunea și fără ca natura lor centripetă să fie în vreun fel amenințată. în absența oricărei pete de culoare, desenele lui Kazar sînt acum intens policrome pentru că insesizabilele vibrații ale liniei transmit centrilor optici sugestii atît de diferite încît mental începe o subtilă selecție tonală. Prin toate
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
imaginii dispare sau, mai bine zis, el poate fi identificat oriunde și un elexandrinism sui generis se instalează tacit, nu atît ca o formă de organizare a imaginii, cît ca o problemă de conștiință și de filosofie a existenței. Forțelor centripete li se substituie cele centrifuge. Melancolic și sceptic, artistul abolește ierarhiile, exclude factorii de putere și anulează toate efectele născute din conflicte previzibile. Linia nu se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
aparent banal, asociate unor date livrești, în contiguitate cu metafore îndrăznețe, cu desfășurări în evanatai de “corelative obiective”, poemele ating totuși o unitate de stare sufletească, o coerență de adâncime, căci mișcarea aleatorie a suprafețelor textuale tinde mereu spre una centripetă, care nu e a cristalizărilor ultime - să le zicem “barbiene”, înalt moderniste - (“cum m-aș mai putea întoarce în acel echer cu laturi tăioase / în care locuia un creier frumos...”), ci al unei mișcări zigzagate și mereu răsfrânte în oglinzile
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
avut grijă să nu mai fim cu adevărat/ Nici măcar doi la un loc și a reușit/ Și totul e mai greu de-ndurat". Dinamica interioară a poemelor Ilenei Mălăncioiu nu este deloc una centrifugală, întoarsă spre lume, ci, mai curând, una centripetă. Majoritatea versurilor sale sunt construite în vederea configurării unei mitologii a eului, cu universul său apăsat de taine și de vini neștiute, de fantasme tulburătoare și de figuri ale neputinței ori morții. Sensibilă la ultragiul realității, vocea poetică se modulează, de
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
-mi voi mai băga scobitori în ochi/ nu-mi va mai fi frică să adorm pe hoitul meu de ieri." Sunt de citit numeroase fragmente remarcabile, pe care nu le vertebrează nici tensiunea, nici zbuciumul, ci un gen de forță centripetă, de farmec al subsidiarului : ,aburul locomotivei trebuie să-l simt dinainte țăcănitul roților nu-l voi auzi oricum" apoi: ,știu că ești undeva la munte la ski și fumezi în aceeași poziție ca și mine/ camera ta e o ceașcă
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
totuși, în urma ei rămân, evident, numai dezvăluiri, efecte parțiale ale unor în-văluiri. Jung scria despre faptul că o colectivitate (asociație) se coagulează cel mai temeinic în jurul unui secret. Secret presupus, ori secret real - nu e nici o deosebire atunci cand fascinația lui centripeta se exercită în jur. Dar nu exageram oare persistând în această înclinație? Să observăm că noi nu avem un secret, care să ne conducă la o convergență, la o conjugare; noi avem o inflație de secrete care ne despart și
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
lipsă de glorie și să-și salveze o existență banală de la acuzația de ratare și lipsă de strălucire. Al doilea motiv ar fi legat de cele două tendințe simultane ce caracterizează națiunile europene: pe de o parte, se conturează mișcarea centripetă de scoatere a națiunilor dintr-un trecut al diferențelor și de unire în jurul unui viitor al asemănărilor supranaționale; pe de altă parte, există în paralel și o aspirație centrifugă, prin care se rup, pur și simplu, națiunile mari în Atriburi
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
moșește devenirile, scriitura este prea fardată pentru intimitatea de care vorbeam. Am fost tentat să văd în Mai nimicul nostru o doză însemnată de narcisism. Fie că amintește de părinți, de Dumnezeu, prieteni sau politică - toate angajate într-o mișcare centripetă - jurnalul este dominat de un singur eu, al autorului. Numai că eul acesta a devenit un subiect sau un pretext pentru o carte în care vezi mai degrabă opera lui Mihai Bogdan decât viața sa. Cartea merită citită, lectura ei
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
trebuie făcut un diagnostic diferențiat foarte exact. Din păcate, acest lucru, în cele mai multe cazuri este dificil, necesitând de cele mai multe ori stimulare cu CRH (corticotropin releasing hormone). Indicele de suspiciune, mai ales în primele stadii ale bolii, este pus pe obezitatea centripetă, hirsutism, vergeturi roșii, hipertensiune și intoleranță nou apărută la glucoză. Screening-ul inițial se face prin dozarea cortizolului liber urinar în urina strânsă pe 24 de ore, prin supresia cu doză mică de dexametazonă sau prin testele salivare de detectare a
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
care cineva a scris în fiecare zi cîte un vers,/ pînă la cele șase care au făcut lumea.../ Pe care l-a scris în cuneiforme, de parcă pe cruce te-ar fi scris!" (Lumea fără obiect). Dar intervine și mișcarea contrară, centripetă. Poetul se percepe pe sine prin reducție, prin lepădarea de peisajul fenomenal în spatele căruia nălucește golul: "Caut ce caut și pînă la urmă îmi spun/ că în spatele lucrurilor nu este nimic,/ că singura Lui lege este absența./ Cobor din păsări
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
a imaginii în raport cu neantul din jur și acea capacitate a aceleiași imagini de a se autogenera, de a se înmulți prin înmugurire asemenea drojdiei de bere. Și asta fără ca imaginea și compoziția să-și piardă coeziunea și fără ca natura lor centripetă să fie în vreun fel amenințată. În absența oricărei pete de culoare, desenele lui Kazar sînt acum intens policrome pentru că insesizabilele vibrații ale liniei transmit centrilor optici sugestii atît de diferite încît mental începe o subtilă selecție tonală. Prin toate
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
imaginii dispare sau, mai bine zis, el poate fi identificat oriunde și un elexandrinism sui generis se instalează tacit, nu atît ca o formă de organizare a imaginii, cît ca o problemă de conștiință și de filosofie a existenței. Forțelor centripete li se substituie cele centrifuge. Melancolic și sceptic, artistul abolește ierarhiile, exclude factorii de putere și anulează toate efectele născute din conflicte previzibile. Linia nu se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
canale clandestine ale bîrfei colective. În plus, cînd moralul unei comunități e la pămînt, doar un totem cu bătaie mistică mai poate să-l ridice la rangul unei demnități generale, și indiferent dacă oasele îi sînt sau nu păstrate, sensul centripet al sfîntului dă comunității un liant organic. Acesta e motivul pentru care cenzorii care ne monitorizează presa și ne supraveghează indicele de sănătate ideologică îl reprimă constant pe Valeriu Gafencu. Dar cum înrîurirea unui totem nu poate fi înfrînată decît
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
ei, percepția este astfel simplificată prin eliminarea fluctuației între parte și întreg. în cea de-a doua etapă, ansamblul însuși este pus în discuție. Forța de coeziune a elementelor slăbește în interiorul compoziției, iar direcțiile centrifuge înlocuiesc, pe nesimțite, arcimboldeștile direcții centripete și interstițiile devin vizibile și capătă funcții structurale. în cel de-al treilea moment, elementele nu se mai supun necesităților imaginii prestabilite, ele își asumă o deplină autonomie și încep să circule în libertate, asemenea electronilor vagabonzi care au scăpat
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
Europa. Astfel Europa este un univers de cultură populat de constelații specifice, toposurile culturale amintite, așa cum alte universuri de cultură cuprind alte cosntelații, Buda, lampa lui Aladin, înțelepciunea lui Confucius. În cosmosul european constelațiile sunt ținute în frâu de forța centripetă a raționalismului grec, a spiritului roman și a sensibilității creștine. Izbucnit la lumină odată cu Homer undeva pe coasta de vest a Asiei Mici ( atunci s-a produs un adevărat Big Bang cultural), cosmosul european se află din acel moment într-
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Ivănescu, Ileana Mălăncioiu, Virgil Mazilescu, Nicolae Prelipceanu, Ion Pop, Adrian Popescu, Ion Mircea, Dinu Flămând, Gabriel Chifu, Traian T. Coșovei, Ion Stratan, Mariana Marin, Bogdan Ghiu, Marta Petreu, Marian Drăghici și Ioan Es. Pop) sunt analizați pe larg și totodată centripet, autorul alegând antologii reprezentative ale lor, din care să poată desprinde nu atât evoluția poetului, cât repertoriul lui tematic și rădăcina paradigmatică. Dacă pot introduce o nuanță confesivă în acest teren al subiectivităților suprapuse, să spun că modalitatea critică a
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
atitudinea dodecafoniștilor seriali din a doua școală vieneză, fiind în fond una colectivă, conectată la convingerea că linia norocului fiecăruia dintre ei se prelungește în palma celorlalți. Dimpotrivă, experimentalismul tomnatic a concediat, se pare, definitiv, conduita gregară, spiritul asociativ, viziunile centripete. 2) În economia avangardei radiționale, muzica era cotată drept o "artă confuzională" (Andre Breton), triumful muzicii părând să anunțe moartea poeziei. "Muzica - spunea Michel Leiris în Jurnalul său (Gallimard, 1992) - îmi displace pentru că ea nu se întâlnește niciodată cu realitatea
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
la meditații vesperale, pe cînd niponul vede aici o creație a spiritului lumii, și din acest motiv occidentalul, cînd ascultă muzică populară japoneză, are senzația că aude un țîrîit de insecte. A cincea deosebire e că pentru nipon subiectul e centripet, strîngînd în el toate influențele lumii, într-o receptivitate pasivă de devoțiune smerită, pe cînd occidentalul e centrifug, voluntar și mereu activ, de unde și vulnerabilitatea pe care o are la distracții și la orice gen de act care îl risipește
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
această direcție. Presupunem că fără a-l fi părăsit simțămîntul de frustrare din tinerețe. Asociat și cu constatarea unui clivaj, care, orice s-ar zice, persistă încă, între mediile autoritare ale marilor centre culturale și marginalitatea literelor noastre. De unde mișcarea centripetă a „provinciilor” continentului către salvatorul Occident. Are loc o „criză de identitate” a scriitorului ajuns bilingv, în virtutea nu o dată a unui complex, analizat de Tzvetan Todorov, în Omul dezrădăcinat. Scriitor al cărui eu ar fi „scindat în două jumătăți tot
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]