949 matches
-
loc, lăsând doar un orizont de posibilitate încărcat de reverie tovarășei alese pentru onoarea supremă. O serie de flash back-uri paseiste filmate într-un alb-negru spălăcit reprezintă tot atâtea decupaje ale unei existențe umile, care prin sugestie se contaminează de cenușiul peliculei. Însă cu abilitate, Stere Gulea reușește să facă aceste secvențe cețoase mai vii decât cadrele unui prezent colorat. Toate aceste fragmente posedă, nu doar în memoria Emiliei, dar și în aceea a peliculei o aură proprie, aceea a timpului
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
el, putem formulă domeniile anterioare într-o structură ermetica. Mie personal mi-ar fi chiar frică. Nu de alta, dar Apocalipsa, după Biblie, un fel de purificare prin foc, prin ardere, fie ea și doar interioară, ar căpăta doar nuanță cenușiului (de care oricum suntem sătui), provocat de plictisul omului scârbit de orice, până și de cer. Totuși, trebuie sa menționam faptul că, deși cele trei idei regulatoare ale metafizicii kantiene acoperă domeniul investigațiilor posibile, există și alte investigații din metaștiință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
peripeții, dar marcată de mari realizări. Sper că cel puțin unii din tinerii de azi să-ți urmeze exemplul și să împingă și ei prestigiul României pe culmi noi și mai puțin explorate. Neliniști Cum să te resping, inima, Jertfă cenușiului searbăd Al zbaterii de fiecare zi! Cum să te resping, inima, Când A FI e mereu mai mult Mereu altceva decât el însuși! Cum să te resping, inima, Prietena până-n străfunduri Cu lumea întreagă! Cum să te resping, inima, În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
stare chiar să mori de foame fiindcă ești artist. Dacă eu și Harry n-am fi crezut în ceea ce avem noi de făcut, să lăsăm o cât de mică urmă, după ieșirea din pușcărie am fi fost pierduți. Dincolo de concretul cenușiu, omul trebuie să caute ceva care să-l depășească și spre care să aspire." (p. 17). Talent sau talant? În cazul de față, e același lucru.
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
întâlnirea ,româniștilor" de la Praga, orașul de o copleșitoare frumusețe, pe care nu-l mai văzusem de aproape patruzeci de ani. Păstram în memorie imaginea somptuoaselor edificii baroce, a puzderiei de turnuri crenelate, a podurilor flancate de statui, dar și a cenușiului intens de care erau pe atunci acoperite. Azi toate strălucesc, amețesc ochiul cu izbucnirea culorilor reînviate. Au avut multe de făcut, în ,orașul de aur", artiștii restauratori, dar ce au făcut le-a izbutit de minune. Primul Simpozion Internațional de
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
lume postcomunistă în alb și negru, a tuturor revanșelor și vendetelor posibile, în care moraliști și eroi mai mult decât discreți în anii totalitarismului, răsar ca ciupercile după ploaie pentru a da lecții nației, Adam Michnik este îndrăgostit de bogăția cenușiului. Pentru el lumea este formată din intelectuali rafinați, dar și din politicieni veroși, din mari caractere, dar și din proxeneți, prostituate, șarlatani, din bogați și cerșetori. Lumea lui Michnik este lumea în care trăim, pe care trebuie să o luăm
Disidentul cu față umană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10169_a_11494]
-
zilei de miercuri, când pândeam încordat sosirea mașinii poștei, și continuată cu citirea și recitirea pagină de pagină și episod de episod a celor patruzeci și opt de file care semnificau tot atâtea uși spre o zonă radical diferită de cenușiul vieții din jur. În scurtă vreme, titlul publicației a fost redesenat, cele trei litere fiind colorate în roșu. Concepută ca o succesiune de planșe de sine stătătoare și de episoade care se întindeau pe parcursul mai multor săptămâni sau chiar luni
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
are contemporani./ Aici totul este profesional.../ Dincolo de perfecțiune mintea e un seif jefuit/ care ascunde numai tristețe.(...)/ Între naștere și moarte viața nu are nici o garanție, / singurul service de reparații e în noi înșine” (Diferență). Un limbaj tern, dezamăgit, un cenușiu de „remake al istoriei” amalgamează foste precepte religioase, iluminând, pentru contrast, câte un vers („Când iubitul s-a întors de la Constantinopol cu gutuile galbene/ Fatma din lumea de dincolo i-a surâs amar”). Asumându-și privirea balcanicului, căutătoare de simboluri
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
în totalitate. Grupajul din revistă seamănă, stilistic, atât de puțin cu orice altă formulă literară (fie ea romantică sau modernistă) încât, măcar formal, întrebarea privitoare la „sursele” culturale ale lui Ioan Es. Pop sfârșește în aporie. E drept că imaginarul cenușiu impregnat de „întunecare”, „cicatrici”, „oase”, „morți”, „cenușă” amintește de acele „categorii negative” ale modernismului de manual. E, iarăși, drept că predispoziția florală (absolut neașteptată pentru cititorii lui Pop cel de azi) trimite deopotrivă la Florile răului și la un poet
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
Impactul asupra privitorului, efortul intelectual pe care acesta trebuie să-l depună nu sunt de fel diminuate de confruntarea cu o parte a operei artistului spaniol care rămâne la fel de complexă în pofida unei palete reduse la alb, negru și nuanțe de cenușiu.
Picasso în alb și negru by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3969_a_5294]
-
-a împlini noi bucurii. O-ncredere nemărginită îmi dă necontenit curaj vestindu-mi că a mea ursită este în zbor și nu-n picaj. Parcă încep o altă viață în care trebuie să fiu o însorită dimineață și nu un cenușiu târziu. Simt și doresc să fiu un altul, să nu mai plâng sau să fiu trist, să-mi pară drum firesc înaltul și să mă bucur că exist. Am să fac ani din orice clipe și vreau în ele să
LEGĂMÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373737_a_375066]
-
elegantă și angoasantă.“ Hilary Mantel Capitolul 1 Prima dată când bărbatul acela a venit la Hotelul Iris era cu puțin înainte de începerea sezonului estival. Ploua fără contenire încă din zori, iar pe seară ploaia se întețise. Marea fremăta, înecată în cenușiu. Rafalele răbufneau înăuntru ori de câte ori vreun client trecea pe ușă, iar covorul de la intrare era jilav. Neoanele de la firmele magazinelor din preajmă erau toate stinse și pe stradă nu se zărea nici țipenie de om. Când trecea câte o mașină, stropii
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
adevărat, mă ia cu frisoane. Acest ei... mă sperie, din '90 încoace, există un grup de oameni cenușii care fac tot. Mă sperie", a spus europarlamentarul Mircea Diaconu, la Antena 3. Psihologul Hanibal Dumitrașcu a completat că "este evident că cenușiul este o structură de neatins, e construită încât să terorizeze, să inducă frica, să ai sentimentul de insecuritate". Psihologul a subliniat că această structură de oameni pe care nu-i vedem, de neatins, care stârnesc frica este rezultatul a zece
Cine sunt EI? Mircea Diaconu: "Mă sperie". Hanibal Dumitrașcu: "O structură de neatins" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28441_a_29766]
-
terorizeze, să inducă frica, să ai sentimentul de insecuritate". Psihologul a subliniat că această structură de oameni pe care nu-i vedem, de neatins, care stârnesc frica este rezultatul a zece ani de mandat al unui președinte care a creat "cenușiul".
Cine sunt EI? Mircea Diaconu: "Mă sperie". Hanibal Dumitrașcu: "O structură de neatins" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28441_a_29766]
-
tot mai asediați azi de rele. Solidari, își trăiesc profesiunea frumos. Trebuie să le mulțumim pentru asta. Altfel, citesc „Agenda“ cu bucuria de a descoperi acolo prieteni și adevăruri fără de care viața orașului ar fi un pic mai cenușie. Iar cenușiul nu ține de realitățile Banatului. La mulți ani! CORNEL UNGUREANU, Președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor Acum 15 ani mergeam în fiecare zi de dimineață și cumpăram toate ziarele ce apăreau. Nu lipsea nici unul de la colecție. Cu timpul, însă, am
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
lei); Jan Guillou - Răul (Ed. Humanitas, 270 000 lei); George Bacovia - Opera poetică (Ed. Cartier, 175 000 lei); Paul Guimard - Strada Le Havre (Ed. Humanitas, 130 000 lei); Ioan Lăcustă - După vânzare (Ed. Curtea Veche, 191 000 lei); Helmut Krausser - Cenușiul divei (Ed. Humanitas, 160 000 lei); Gail Kligman - Nunta mortului: ritual, poetică și cultură populară în Transilvania (Ed. Polirom, 169 000 lei); Georges Minois - Cuțitul și otrava: asasinatul politic în Europa (1400-1800) (Ed. Institutul European, 285 000 lei); Martin Walser
Agenda2005-15-05-tim liber () [Corola-journal/Journalistic/283594_a_284923]
-
tineri se izbește de mentalitățile rudelor, ale părinților, dar mai ales ale legilor aberante emise de organe de partid, de stat și de securitatea comunistă. Sunt în acest roman două lumi cu obiceiuri diferite, mentalități deosebite, și culori diferite. De la cenușiul spre negru din lumea românească lipsită de cele mai elementare lucruri necesare existenței, stăpânită de regimul dictatorial al comunismului până la paleta policromă a vieții din pădurile Gabonului. Tocmai aceaste diferențe o fac pe Olimpia să iubească culoarea, emanată dintr-un
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
Ca o primă observație este evident cât de mult înseamnă orizontul în care trăiește interlocutorul, comparând între ele aceste trei cărți, și relevant sub aspectul atmosferei create. Din cauza materialismului la care aderă V.D. Zamfirescu atmosfera acestui volum seamănă deseori cu cenușiul orașelor comuniste. Întrebările lui Leonid Dragomir, care încearcă să aducă discuția pe terenul unei autentice spiritualități, sunt ca niște fire de iarbă ce încearcă să străpungă betonul. Nu am apelat în mod gratuit la atributul „autentic”; de multe ori apar
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
dar dăduse vina pe ceață. Noroc că se disipa, observase. Se pătrunsese de sentimentul solitudinii, când, deodată, privirile-i fură atrase de o mogâldeață chircită la capătul unei bănci. Se apropiase uimit de bogăția părului alb, în contrast evident cu cenușiul zdrențelor murdare pe care le purta. Zgomotul pașilor treziseră din amorțeală făptura ce-și înălță chipul spre neașteptatul călător. Simți cum se fulgerară din priviri. Doamne, cât de mult îi semăna omul acesta, gândise: figura, ochii de un albastru metalic
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În nopți reci și străbătute de gânduri, Mă încearcă fiori amari ai tristeții, Ce răzbat lung, în nesfârșite rânduri, Prin memorii vii peste timp, ale vieții... Culoarea timpului e, peste toate, Stăpâna unui cenușiu absurd, pierdut, Risipit în clipe vechi, etanșate, Al căror ecou-n pustiu răsună demult!... Nu mă lasă nimic pradă uitării, În calea focului aprins lin în suflet, Arzând cu flacăra iluminării, Ce e de veghe, mistuind al meu cuget!... Doruri
ARIPI FRÂNTE DE SUFLET... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383416_a_384745]
-
și se prăbuși pe taburet, privind tot peste vârfurile crengilor de tei, ce se legănau ușor în bătaia vântului. Dincolo de ele, cerul cenușiu, dar luminos, ca un ciob de oglindă ce reflecta sau ascundea...Chiar...ce se ascundea acolo, în cenușiul luminos? Poate, viața ei. Viața ei? Ochii i se cufundară în luciul lacrimilor. Ce-a fost viața mea?.. O copilărie searbădă, fără frați, fără surori, într-o curte cu pomi și o grădină plină cu flori. O casă țărănească, străveche
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
crengi și muguri La ușa unui vis care-a durut. Purtam și noi, odată, semn de floare, Prin iarba ce în sînge clocotea, Dar parcă o deșertică-ntrebare Le-a pîrjolit radioactiv, sub stea. Aș da oricînd această primăvară Pe cenușiul iernii care-a fost, Au înflorit însă copacii iară, Și-n lumea asta, totuși, e un rost. Dar te anunț, acolo, unde sîngeri, Că am rămas colindător nebun, Ce printre flori, prin valea unei plîngeri, Trag după mine fulgii care-apun
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
trecut,Pot însă colinda cu crengi și muguriLa ușa unui vis care-a durut.Purtam și noi, odată, semn de floare,Prin iarba ce în sînge clocotea,Dar parcă o deșertică-ntrebareLe-a pîrjolit radioactiv, sub stea.Aș da oricînd această primăvarăPe cenușiul iernii care-a fost,Au înflorit însă copacii iară,Și-n lumea asta, totuși, e un rost.Dar te anunț, acolo, unde sîngeri,Că am rămas colindător nebun,Ce printre flori, prin valea unei plîngeri,Trag după mine fulgii care-apun
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
m-am abținut și bine am făcut. Adam Adam continua să mă fixeze calm și provocator, cu o liniște Încropită la vedere, ostentativ neîndemânatic. În spatele ei se Întrevedea o stranie, o inexplicabilă Încordare. Privirea i se Îngustase, ochii, de un cenușiu mineral, Încremeniseră imobili În așteptare, În timp ce mâna dreaptă părăsi brațul fotoliului, Înaintând au ralenti prin aerul lichefiat, dibui pe nevè ceașca de cafea și o duse mecanic, cu Încetineală intenționată, la buze. Nu clipea. Poate de aceea am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]