350 matches
-
Acționând în conformitate cu spiritul instituțiilor celei de-a V-a Republici, care acordă preeminenta alegerilor prezidențiale, Președintele nou ales - F. Mitterrand - care a găsit o majoritate de altă culoare politică a decis să provoace alegeri anticipate și să nu mai aștepte cenzurarea Guvernului pe parcursul mandatului său. Acest lucru a fost însă posibil datorită dispozițiilor constituționale specifice existente 15. Situația s-a repetat în mai 1988, fiind justificată de necesitatea asigurării unui sprijin real pentru Președinte 16. În cazurile în care, alegerile parlamentare
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
de agentură, întocmindu-se sinteze, studii etc. III. 1. 1. e. Alte compartimente importante În afară de cele două mari secții, în cadrul Serviciului Secret de Informații exista și un compartiment denumit Echipa Filaj sau Biroul Filaj Corespondență, având ca misiune interceptarea și cenzurarea corespondenței, interceptarea telefoanelor, asigurarea escortei și a pazei corespondenței speciale. În mod firesc, fiind un compartiment cu operațiuni de natură preponderent tehnică, personalul încadrat avea pregătire accentuat tehnică. Mai puțini erau lucrătorii ce făceau investigare, documentare și analiza textelor și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru colaborarea informativă, însă numărul lor nu era cunoscut. Secția a VI-a Filaj și Cenzura Corespondenței a luat ființă prin Ordinul nr. 549 din iulie 1942, dat de Președinția Consiliului de Miniștri. Printre atribuțiunile secției se număra cercetarea și cenzurarea corespondenței destinată străinătății, reținând pe cea care încălca legile și siguranța statului român. Pe baza constatărilor rezultate din cercetări se întocmeau rapoarte informative. Secția a VI-a a fost condusă de locotenent-colonelul Constantin Rădulescu. Își avea sediul conspirativ și acoperit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Stasi. I se impută mai ales PEN-Clubului din RDG faptul de a nu fi respectat previziunile Cartei referitoare la apărarea libertății de expresie și la protejarea scriitorilor persecutați: “În loc să protesteze Împotriva Încarcerărilor, explulzărilor, urmăririi scriitorilor de către Stasi și bineînțeles Împotriva cenzurării textelor membrilor săi, acest PEN nu a fost decât o agenție de voiaj pentru cei care erau numiți ‚scriitorii de care avem nevoie’”. Cărțile publicate după 1990 conțineau documente acuzatoare referitoare la scriitorii care au sprijiniseră expulzarea lui Wolf Biermann
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aflau Aurel Dragoș Munteanu, Gabriel Liiceanu, Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Octavian Paler, Mircea Iorgulescu. Toți însă au fost chemați la Securitate și, în urma presiunilor, convinși să renunțe la acțiune 45. Nemulțumit de stare de lucruri din societate, dar și de cenzurarea volumului său de poezii intitulat Moartea citește ziarul, Dinescu adresa la 13 martie 1989 o scrisoare președintelui Uniunii Scriitorilor, D.R. Popescu, în care critica condițiile de lucru, cenzura și paralizarea U.S., ale căror organe de conducere nu se puteau întruni
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și executive. El putea emite decrete fără avizul parlamentului; avea inițiativă legislativă, fiind susținut tehnic de un nou organism Consiliul de Stat. Parlamentul devenea bicameral, fiind alcătuit din Adunarea Electivă și din Corpul Ponderator (Senatul), căruia îi revenea rolul de "cenzurare" a deciziilor camerei inferioare și de exercitare a controlului de constituționalitate. Adunarea Electivă era aleasă direct de cetățeni (în condițiile votului cenzitar), pentru un mandat de șapte ani; grație noii legi electorale, Adunarea n-a mai fost net dominată de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
KGB, se ocupă de cele trei mari tehnici de dezinformare: 1. Suprimarea informației 2. Minimalizarea informației 3. Modificarea sensului informației Cursul prezenta, mai întâi, așa-zisele procedee preventive și defensive. Mai pe românește, cursanții erau inițiați în tehnică sovietică a cenzurărilor de tot felul, pe care generalul Ogarkov o numea camuflajul informației. Acesta nu era decât primul pas în materie de maskirovka. În continuare, cursul se dovedea la fel de palpitant că un roman polițist. Căci, odată trecute de ABC-ul cursului, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în suferință și caractere diferite, unele, fără diacritice) conține corecturi cu cerneală datorate, evident, autorului. Se poate vedea că, la atâtea decenii de la prima apariție, scriitorul a considerat necesar să intervină în nuanțarea formulelor de introducere a dialogurilor și în cenzurarea unei anumite abundențe pronuminale, deslușirile fiind limpede oferite de restul frazei. În paranteză fie spus, textul atestă monotonie stilistică voită și "parcimonie" într-ale lexicului, cititorul fiind astfel determinat să accepte receptarea poveștii la nivelul de exprimare al eroilor. De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nimic nici În muzeele orașului. Cu greu găsești o carte [pe acest subiect] În librăriile grecești. Nimic. Ca și cum noi [= evreii] n-am fi fost aici niciodată” <endnote id="(257, p. 237)"/>. Revenind la România postbelică, voi da câteva exemple de cenzurare a subiectelor evreiești din spațiul editorial. În toate edițiile postbelice ale operei lui Alecu Russo, În textul Iașiul și locuitorii săi În 1840, pasajele referitoare la evreii din Iași sunt drastic amputate <endnote id="(366)"/>. Scrisoarea XX, intitulată „Ovreii”, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie să fie nici „pur” politic, nici „strict” didactic. Acesta apare ca o joncțiune optimă Între proiectul politic și posibilitățile sale de realizare din punct de vedere tehnic. Didacticul acționează ca o instanță de remaniere (de validare sau chiar de cenzurare) a „visului” politic, a ceea ce se Întruchipează la nivelul dezirabilității ideologice. Nu orice „Închipuire” politică În privința educației poate fi transpusă factual. Nu orice proiect educativ este „primit”, „absorbit” de realitate. Acestea trebuie configurate În acțiuni și proceduri specifice, didactice. Observăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Pedagogia bunului-simț nu strălucește prin exemplaritatea sa teoretică, ci prin subtilitatea răspunsurilor concrete, prin bogăția și adecvarea lor la chemărilor realității. Dacă pedagogia bunului-simț nu ne ademenește prin exemplaritatea corpului epistemic, rămâne pe tapet funcția sa Înrâuritoare, de anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn de respectat decât crezuri cum ar fi: „Omul cât trăiește Învață”, „Învățătura bună e pe cap cunună”, „A-nvăța de mititel este mult mai ușurel”, „Ce Înveți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
numeroase vocile care demonstrează că deflația înseamnă curățirea întregii economii de boala emisiunii iraționale de bani (la îndemnul statului omniscient, prin intermediul băncilor centrale etc.). Cu amendamentul că masa monetară nou creată nu s-a născut dintr-o economisire precedentă prin "cenzurarea" consumului prezent. Necesitatea apariției deflației este evidentă deoarece, fără aceasta, eroarea ar rămîne în economie și va spolia resursele societății dacă se vor pompa în continuare bani în proiecte artificial comensurate. Pe fondul prăbușirii consumului privat în condiții de criză
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
300e-301c, 302c-303b) 7. Instaurarea violentă a cetății bune (Omul politic, 293c-293e) 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) 9. Cetatea războinică - casta războinicilor (paznicilor) (Republica, 374a-374e) 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) 11. Educația paznicilor (I) (Republica, 377b-378a) 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) 16. Minciuna de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politic, 293c-293e) 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) 9. Cetatea războinică - casta războinicilor (paznicilor) (Republica, 374a-374e) 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) 11. Educația paznicilor (I) (Republica, 377b-378a) 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) 16. Minciuna de stat (I) (Republica, 389b-389c) 17. Minciuna de stat (II
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
oameni cât mai mic, care ar fi jertfit nu un porc, ci o victimă mare și puțin la îndemână, în așa fel încât să rămână cât mai mic numărul ascultătorilor. Într-adevăr, cumplite sunt aceste istorii! 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tinerii noștri nu trebuie să se obișnuiască nici să facă pe smintiții, în vorbe sau fapte. Smintiții și oamenii ticăloși, bărbați sau femei, trebuie desigur cunoscuți, dar ei nu trebuie înfățișați pe scenă și nici imitați. 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) (Socrate) Dar oare numai poeților trebuie să le prescriem și să-i facem să arate în operele lor imaginea caracterului bun, sau altminteri să nu creeze pe la noi? Ori așa ceva trebuie cerut și de la
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
națională al lui M. Kogălniceanu, articolul despre unirea vămilor între cele două principate (suprimat de cenzură) și cele de economie scrise de Ion Ghica. Studii de filologie, de istorie sau juridice au semnat A.T. Laurian și P. Balș. În ciuda cenzurării unora dintre prevederile programului, redacția nu a abandonat intențiile exprimate inițial și, inevitabil, a ajuns în conflict cu ocârmuirea. Unele pasaje din nuvela Toderică a lui C. Negruzzi, comentariul lui V. Alecsandri la o fabulă tradusă de Donici din Antioh
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
trei cărți prezentate în această secțiune. La C. Kerbrat-Orecchioni, folosirea adjectivului nehotărît corespunde întru totul ideii de funcție a implicitului: [Locutorul] recurge la formula implicită pentru a conjura existența anumitor tabuuri [s.n.], într-o societate dată, pentru a dejuca anumite cenzurări de ordin moral, politic sau juridic, și pentru a jongla cu legea tăcerii care lovește în anumite obiecte discursive: într-un context social determinat, multe lucruri nu se spun cel puțin, nu direct (1986, pp. 277-278). Implicitul reiese din prezentarea
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
fine, în această teorie s-ar mai strecura și o judecată de valoare, care ar opune cele două fațete ale naturii umane, cea animală și cea destinată adaptării, artei și gândirii. Sublimarea constând în „derivarea instinctelor” ar face astfel loc cenzurării totale prin „eliminarea lor”. Care este câmpul sublimării? Cu alte cuvinte, care este rezultatul derivării acestor pulsiuni? Nici aici nu există o unanimitate în răspunsuri. Freud (1930/1995) descrie destul de global domeniul sublimării atunci când afirmă că, grație acesteia, plăcerea este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a unei anume sensibilități proprii. În România lui Ceaușescu, evreii aveau să devină o masă „fără nume”, trecută la categoria „alte naționalități conlocuitoare”; se va face abstracție de istoria și cultura evreiască. Se va ajunge, spre sfârșitul anilor 70, la „cenzurarea” Însuși cuvântului „evreu”. O tăcere grea, ce exprima voința de despărțire a Puterii de această populație- ce coincidea și cu dorința majorității populației evreiești Înseși -, a dus la succesul soluției „xe "Otopeni"Otopeni” - adică despărțirea efectivă. În această analiză am
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nevinovăție, s-a acceptat promovarea valorilor. Oamenii de știință, artă, cercetătorii reușeau să se afirme iar poeții scriitorii, oamenii de artă izbuteau să publice texte obiective înscriind doar în prefață cuvinte complezente pentru partid și conducător. Slăbise rigoarea ideologică în cenzurarea cenaclurilor și cercurilor artistice, a colectivelor literare sau de pe lângă unele institute de istorie, lingvistică, sociologie. Au fost înlăturate manualele școlare în care era falsificată istoria românilor, s-a publicat lucrarea lui Valev cu teza cominternistă de dezintegrare a statului român
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
până în secolul al XVIII-lea. În raport cu alte populații, grație structurii de întrajutorare pe care au dezvoltat-o, sărăcia lor a rămas mai mică decât a țăranilor. În ce privește Inchiziția, aceasta nu i-a vizat direct pe evrei stricto sensu, decât prin cenzurarea cărților ebraice, ci mai degrabă pe cripto-evrei și pe creștinii iudaizanți, și doar pe acei evrei acuzați că atacă creștinismul sau că fac prozelitism printre creștini. Evreii ca atare, chiar dacă erau priviți ca eretici, se găseau deasupra jurisdicției Inchiziției. Maurii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al tău/ și al lor” (Poem cu pasăre măiastră, din Cred în tine ca în Dumnezeu). Ambiguitatea temporală, în sensul plutirii peste timp, într-un amestec al trecutului și al viitorului, recursul la logica proteică a basmului, laitmotivele care susțin cenzurarea carnalului (culoarea albastru, argintul etc.), trimiterea constantă la divinitate, ca personaj alături de cuplul celor doi îndrăgostiți, sunt trăsături definitorii ale acestei lirici. Începând cu anii 1997-1998, Ț. îmbrățișează poezia suprarealistă, în care crede că își regăsește timbrul propriu. În masiva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
cicatrizat de pe trupul profesional al Antoa netei Ralian. Și mă întorc gândindu-mă totodată la Ray Bradbury, la Fahrenheit 451, la imaginea rugurilor de cărți. Ați lucrat la Ministerul Culturii în anii 1950. Ați fost impli cată în munca de cenzurare a anumitor pasaje dintr-o serie interminabilă de volume. Ce înveți despre tine cu un ase menea prilej? Cum poate trăi cu el însuși un creator (fiindcă asta vă consider) somat de fișa postului să sugrume, să foarfece, să juguleze
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Comitetul drepturilor omului, reprezintă o șansă de a putea cântări, cu calm, cu mai puțină patimă, ură și poftă de răzbunare (sine ira et studio), mai înțelept, aș zice, despre ce a reprezentat România în acea perioadă; onestitatea obligă la cenzurarea pornirilor pătimașe și luarea în considerare a tuturor elementelor legate de obiectul discuțiilor. Acesta constituie motivul pentru care am purces la elaborarea expunerii de față. Nu trebuie să uităm însă, niciodată, că este vorba despre țara noastră și că, oricât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]