550 matches
-
de manipulare, acestea, după J.A.C. Brown, sunt reprezentate prin următoarele: Folosirea stereotipurilor cu semnificație negativă (negri, evrei, comuniști, capitaliști, sindicate etc); Substituirea unor nume prin simboluri (roșu = comunism etc.); Selecția, constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educație. Se poate deci afirma că Supra-Eul colectiv exercită asupra inconștientului colectiv un rol cenzurant-represiv cu caracter sau cu efect normativ-modelator. În stare de normalitate, trebuie să existe un echilibru perfect între pulsiunile inconștientului colectiv și normele valorice cu caracter cenzurat ale Supra-Eului colectiv. În cazul în care „presiunea” exercitată de normele și valorile Supra-Eului colectiv crește, asistăm la o acumulare sau la o încărcare pulsională a inconștientului colectiv manifestată prin acte de „autogresivitate”, conduite de refugiu etc. În cazul în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este înlocuit de clișeele formale ale imaginilor și de „transferul publicității” în planul sufletesc-uman, caracterizat prin „nevoia de a ieși în evidență”, prin nevoia de „faimă” care este expresia formală a unor conduite de factură demonstrativ-isterică. Absența valorilor formativ-modelatoare și cenzurate, duce la diminuarea până la pierderea criticii, a autocontrolului și a responsabilității morale. Libertatea capătă o „nouă” accepțiune, devenind o formă de comportament liber, necenzurat, care va degenera rapid în forme aberante, violență sau conduite antisociale. Valoarea persoanei este înlocuită cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Spre deosebire de acesta, „Statul este acea parte a corpului politic al cărui obiect special este menținerea legii, promovarea prosperității comune și a ordinii publice... fiind, prin aceasta, o parte specializată a intereselor tuturor” (H. Laski). Statul este o suprastructură cu rol cenzurat și de reglare a conduitelor, acțiunilor și ideilor grupelor umane. El este, după Hegel, „încarnarea ideii supreme” sau „o formă de Supra-Eu colectiv”. În felul acesta relațiile dintre stat și om, sau grupe umane, se constituie unidirecțional, dinspre stat către
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
V. Scântee, Andrei Braniște (Tudor Teodorescu-Braniște), Gh. Vodaru, Cincinat Pavelescu, Victor Babeș. Sunt reproduse câteva poezii de Ion Pillat, Ion Minulescu, George Topîrceanu. În afară de sceneta Moș Ion Roată în Banat, lui Camil Petrescu îi aparțin câteva poeme. Gazeta este deseori cenzurată, fapt care obligă redacția să protesteze, păstrând ostentativ spații albe cu mențiunea „cenzurat”. V. T.
ŢARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290076_a_291405]
-
Oarecare înviorare a schimburilor culturale a avut loc în perioada 1964-1974. În anii ’80 dificultățile au fost mari, dar din motive mai mult economice. Cât privește corespondența cu profesori de dincolo de „cortina de fier” aceasta era, cum bine se știe, cenzurată. Iar dacă un profesor poseda mașină de scris, era obligat să depună la miliție o copie cu toate caracterele mașinii. Vizitele profesorilor din Occident erau rare și foarte atent supravegheate. Orice contact trebuia semnalat printr-o notă informativă depusă imediat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spiritualitate implică a face abstracție de corp, însă „el simte” această „trădare/evadare” și poate reacționa „ciudat” sau refuza dezvoltarea sentimentelor de confort, mulțumire, fericire. Reprezentarea că trebuie să ajungi undeva unde nu s-a ajuns încă - sau la ceva „cenzurat/interzis” - poate fi și un protest, nu doar o explorare a teritoriilor eului, un refuz al realității frustrante, dar și un faliment al „terapiei” bolilor de ființare, cum spunea Noica. Spiritualitatea nu oferă în mod automat și o protecție în fața
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
provincii istorice și pe curente, foarte succint, în genere conform viziunii încetățenite. Contribuția esențială e de marcare a unor detalii. Lucrarea cea mai importantă a lui P. rămâne însă Enciclopedia „Cugetarea”, subintitulată Material românesc. Oameni și înfăptuiri, cu o ediție cenzurată și alta necenzurată. Propunându-și să recupereze o imagine cât mai completă și mai fidelă a culturii și a civilizației române din cele mai vechi timpuri, autorul ține să noteze domeniile abordate chiar pe pagina de titlu a lucrării: „Istorică
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989), dezvoltă o teorie comparatistă a balcanismului literar românesc și sud-est european, definitivată în trilogia Balcanismul literar românesc (2002), care reunește și actualizează texte mai vechi, aduce completări, recuperează fragmente cenzurate, astfel încât abia astfel se configurează imaginea unui ansamblu pertinent articulat. Demersul este sistematic și are în vedere etapele istorice ale conceptului, permanențele literare sud-est europene și fixarea conceptului „în cheie estetică”, cât și definirea și descrierea unei categorii tipologice. Cu
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
înapoi, București, 1982; Rezervația de zimbri, București, 1982; Totuși, iubirea, București, 1983; Manifest pentru mileniul trei, București, 1984; Locuri comune, București, 1986; Viața mea e un roman, București, 1987; Într-adevăr, București, 1988; Sunt un om liber, București, 1989; Poezii cenzurate, București, 1990; Trilogia căruntă, vol. I: Româniada, București, 1993, vol. II: Noaptea marii beții, București, 1993, vol III: Bieți lampagii, București, 1994; Front fără învingători, București, 1995; Infracțiunea de a fi, București, 1996; Tragedia națională, București, 1997; Deromânizarea României, București
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
retractilă, de neînțeles în manifestările față de iubit. Scrierea devine în felul acesta un document pentru psihologia instabilității feminine: lunga confesiune, obositoare prin repetiție, a unor apropieri și îndepărtări, a unor întâlniri și despărțiri, a unor elanuri epistolare exprimând dorințe exasperante, cenzurate când îndrăgostiții sunt împreună de susceptibilități cu aspect morbid. Comentatorii romanului au apreciat autenticitatea psihologică a trăirilor eroinei (G. Călinescu și mai ales Pompiliu Constantinescu), dar au reproșat tocmai excesul de feminitate al autoarei, de unde provine impresia de incapacitate de
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
clasei dominante. Poemele reprezentau forma de popularizare a istoriei, fiind dedicate spectacolelor publice. Poeții nu aveau însă nici o posibilitate de a alege conținutul evenimentelor istorice și optica în care acestea trebuiau să fie expuse. Toate formele de istorie erau strict cenzurate. Însăși istoria era elaborată printr-un control ideologic riguros. Astfel, la moartea fiecărui conducător, înalții demnitari împreună cu specialiștii în istorie (amauta) se întruneau într-un consiliu și decideau asupra istoriei oficiale a țării și asupra temelor care urmau să fie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din lirica medievală armeană - Cântece ale trubadurilor armeni (1997), studii de istorie culturală, reunite în volumul Armenii în istorie și cultură (2003). Voce distinctă a promoției ‘70, N. este apreciată la debut pentru „nervul”, „superbia” și „asprimea” tonului, pentru patosul cenzurat ludic și ironic, emisia lirică fără dulcegării și, cu locuri comune inerente începutului, fără dependențe stilistice. E de adăugat mobilitatea și anvergura figurativă - imaginație mitică, fast al peisagisticii simbolice, caligrafie sigură a ambientului domestic, rustic sau citadin, funambulie carnavalescă. Poetica
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
1969-1985) și - împreună cu Stancu Ilin - Opere de B.P. Hasdeu (II-IV, 1996-2003). Editarea operei hasdeene va fi continuată cu Publicistica politică. 1869-1902 (I-II, 2001), Studii și articole de economie politică (I-II, 2002) și Folcloristica (I-II, 2003). Descoperind manuscrisele cenzurate ale lui Tudor Vianu, a alcătuit și o ediție completă din Dicționar de maxime comentat (1997). Prin cercetări întreprinse în biblioteci din Germania, ca și în reviste românești ale exilului, istoricul literar a identificat scrieri, documente literare și fonduri epistolare
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
filologică este studiul Barbu Delavrancea. Om, literat, patriot, avocat (1940). Au urmat volumele Barbu Delavrancea. Studiu biobibliografic (1958) și Delavrancea (1975). M. a alcătuit seria Opere de B. Delavrancea (I-X, 1965-1979); volumul VIII, cuprinzând discursurile parlamentare ale lui Delavrancea, cenzurat grav la apariție, este reeditat integral în 1999. Studiul Gheorghe Lazăr (1982), publicat la bicentenarul nașterii cărturarului transilvănean, impune prin documentația bogată, culeasă în arhive din Sibiu, Novi Sad, Budapesta, Viena și Belgrad, cu ajutorul căreia autoarea urmărește să lămurească ruptura
MILICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
l-a numit Alex. Ștefănescu, M. și-a surprins comentatorii prin diversitatea de domenii abordate și prin abundență: publică poezie, teatru (peste douăzeci de piese, unele fiindu-i și jucate), romane, interviuri (unul cu D. I. Suchianu în două ediții, prima cenzurată fiindcă avea un capitol despre prostia la români), eseu, dicționare, cărți despre artă (două eseuri despre Constantin Brâncuși), face cincizeci de filme documentare. Dintre toate romanele sale, gen care l-a făcut cu deosebire popular, cel care îi definește formula
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
Noica, Jurnal filozofic, Publicom, București, 1944. Referințele mele sunt la pp. 7-8 și 88. După 1990 cartea a fost reeditată de Humanitas. Într-un dialog cu Dan Petrescu, care a fost inclus inițial în manuscrisul Epistolarului, dar a fost ulterior cenzurat, am remarcat această continuitate pedagogică în gândirea lui Noica; dialogul, extrem de critic la adresa lui Noica pentru faptul că se lăsa (în ciuda voinței lui?) manipulat de către național-comunism, a fost totuși apreciat de filozof într-o frumoasă scrisoare particulară. Publicat inițial în străinătate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
construcțiile metafizice prin raportare la condițiile cunoașterii obiective. Teoria cunoașterii a lui Kant îi apare lui Blaga drept nesatisfăcătoare chiar și în calitate de teorie a cunoașterii științifice, în măsura în care ea nu consideră „plăsmuirile teoretice ale științei”, care sunt și ele încercări stilistic cenzurate de revelare a misterului existențial 22. Cercetările lui Kant ar fi pornit de la presupunerea că rostul minții omenești „ar fi numai acela de a lua act, datorită categoriilor sale, de lumea concretă dată”23. Aceasta ar fi o limitare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acelei orientări clasice a gândirii care valoriza inteligibilul în raport cu sensibilul, atemporalul în raport cu ceea ce este vremelnic, trecător, universalul în raport cu particularul. Blaga, dimpotrivă, a socotit că omul se realizează ca ființă deplină prin creația liberă de valori spirituale, creație care este întotdeauna cenzurată stilistic. Dacă accepta că în ordinea vieții practice universalizarea este, cel puțin în principiu, posibilă prin uniformizarea tehnologiilor, a sistemelor de organizare, de comunicare și prelucrare a informațiilor sau a nevoilor de confort 30, Blaga socotea că lumea culturii este
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
iar prin conversiunea transcendentă se asigură intensitatea și randamentul maxim al acestui destin.” (Artă și valoare, Humanitas, București, 1996, p. 190.) 17. Vezi L. Blaga, „Ființa istorică”, în L. Blaga Trilogia cosmologică, Humanitas, București, 1997, p. 484. Omul este „structural” cenzurat. „Aceasta înseamnă că omul nu poate să ajungă la o cunoaștere pozitivă, absolut adecvată, nici a Marelui Anonim, nici a lumii inconjurătoare, nici a propriei sale ființe.” (Op. cit., p. 486.) 18. Ființa istorică, în Op. cit., p. 486. 19. Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și atent cenzurat, mai mult cu evocări ale vieții culturale, la „Tribuna”, „Steaua”, „Secolul 20”, „Luceafărul” (unde semnează și cu pseudonimul B. Vasile) ș.a. Considerat „cel mai fecund creator al generației sale” (N. Bagdasar), revendicat aproape în aceeași măsură de istoria literaturii și
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
în perioada de interimat a lui Lucrețiu Pătrășcanu), funcționează la Înalta Curte de Casație (1945) și la Curtea Supremă, până în 1948, când e constrâns, se pare, a abandona. În literatură, ca și în publicistică, poetul se manifestă cu parcimonie, selectiv, cenzurat, având mistica paginii scrise, ca mai toți „ viețiștii”. Se afirmă nezgomotos, cu poeziile grupate în Pământ și soare (1927). Semnează în „Gândirea” (redacția clujeană), „Adevărul literar și artistic”, „Glasul nostru” (Bacău) sau „Însemnări ieșene”, cu reveniri, după al doilea război
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
vinovat și-l face În planul conștiinței sale În mod permanent, revenind obsedant, raportat la vinovăția anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de voința altora, la fel cum nu mă pot sustrage nici chinului remușcării sufletești, pe care „legea morală din mine” o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
1988), încercări izbutite de a ilustra genul scurt în literatura contemporană. Între acestea se intercalează un roman, Drum în tăcere (1987), anunțat ca începutul unui ciclu, proiectat în cinci volume. Ediția a doua din acest prim volum, completată cu pasajele cenzurate, apare în 1990; apoi, împreună cu al doilea volum, în 1997. Aici, prozatorul descrie „«drumul în tăcere» al țăranului care traversează istoria, de la «noi vrem pământ...» până la întoarcerea pământului la țăran sau a țăranului la pământ. Este o istorie tristă, pe
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
și transformându-se În devizele necesare uzurpatorilor puterii. Agricultorii nu-și puteau permite nici măcar o găină s’o pregătească pentru masa copiilor: În funcție de câte găini are omul gospodar În ograda lui, erau obligați să trimeată puterii ouăle raportat la găinile cenzurate...! Tăierea unui vițel...? Crimă de Înaltă trădare...! Cutezanța fiind pedepsită cu Închisoare În funcție de greutatea vițelului sacrificat...!! Mergând pe linie ascedentă de ducere În eroare a populației Înfometate, Dictatorul Nicolae Ceaușescu, raționaliză principalele produse alimentare de larg consum, introducând cartele. Culmea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]