250 matches
-
pentru a-și găsi pruncul spânzurat de elasticul cu jucării pe care i-l agățase de pătuț. Murise de mult, era deja rece și țeapăn. Profesoara n-a mai mers niciodată la școală, a înnebunit și a trăit ca o cerșetoare tot restul vieții. Pe la noi însă, o mulțime de copii erau lăsați de părinți la bunici, prin sate mai mult sau mai puțin îndepărtate, până când începeau școala, moment în care căpătau practic o viață nouă (o casă nouă, părinți noi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și ochii buni, magnifici și îndurerați îmi dau o lumină în fața căreia îmi vine să îngenunchiu.[...] Biata mea Monica, prin câte ai trecut; bietul meu pumnișor de energie, demnitate și dârzenie izbindu-se de toate energiile deslănțuite, mica mea prințesă cerșetoare cu babouchii ferfeniță, cerând bani! În ce colț de minte strămoșească va fi dăinuit acest grăunte de roman senzațional și cum [de] nu am putut să rup vraja malefică în noaptea ursitoarelor, când pe măsuța de noapte, pe tablaua de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
m)runțișuri din Orient și din Africa de Nord las) impresia c) ne afl)m la o distant) mai mare. Niște b)iețandri Împing c)rucioare, strigând: „Alo! Alo!”, pentru a li se face loc s) treac). Dup) ce tarabele se Închid, cerșetoare Înfofolite vin s) scormoneasc) prin gunoaie. În dup)-amiaza această aerul este Îmbâcsit; este cenușiu, c)lduț și ap)s)tor. Punem florile și fructele În mașina lui Ben-David și plec)m s) ne plimb)m pe str)duțe. Cele
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
față de ființele cele mai năpăstuite. Și eu, și prietena mea aveam cerșetorii noștri care știau unde lucrăm, la redacția revistei Luceafărul, pe bulevardul Ana Ipătescu, așteptându-ne după orele de lucru, probându-ne de fiecare dată generozitatea. Sânziana avea o cerșetoare îmbătrânită prematur de alcool, dar cu fața încă tânără, da, cu soarele pe față. Ea mulțumea râzând, bătând din palme, ca și cum ar fi făcut atenți chiar zeii din castanii de pe bulevard. Cerșetorii mei erau mai puțin pitorești, dar cu aceleași
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
create pentru a ne ameliora viața. Și știți ce s-a întâmplat? Persoana aceea a întins mâna, a înșfăcat banii și, cu un surâs angelic, sau mefistofelic, sau și una și alta, mi-a spus, foarte calm, că nu este cerșetoare, că-i doar obosită și, fără nici o altă explicație, m-a întrebat dacă mă cheamă Ion. "Constantin mă cheamă", i-am răspuns; ea mi-a spus "bine, bine, o să dau banii unui cerșetor, din partea lui Constantin". Ce faci, măi!... m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
traversării Atlanticului!... Solicitînd, din acel moment, disponibilizarea mea, eram obligat, în depeșa mea către regele Ferdinand, să arăt că România putea fi absentă fără ca cineva să-și dea seama de aceasta, dar, prezentă fiind, nu trebuia să facă figură de cerșetoare. Am aflat mai tîrziu de la domnul Titulescu, care debuta în strălucita sa carieră de om politic ca foarte tînăr ministru de finanțe, că, întrebat în consiliul de miniștri despre cauzele refuzului meu, domnul Brătianu a fost nevoit să dea explicații
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lupta tuturor elementelor mai bune peste măsură grea"3 . În această fază, Eminescu se ridică cu putere împotriva teatrului francez modern. Eminescu este dintre acei 1 Loc. cit., p. 62, 63. 2 Scrieri politice și literare, p. 347 ăRomanele dramatizate: "Cerșetoarea", "Paza bună trece primejdia rea", "Ucigașul"î. 3 Ibidem, p. 354. ăArt. Teatru.î care, ori de câte ori pot găsi motivul, ocazia sau chiar pretextul de a arunca o săgeată împotriva culturii franceze, o aruncă cu bucurie. La noi antifranțuzismul, cu cât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată de d-na Polizu; Paraponisitul pus în slujbă, de Alecsandri, jucată de Millo.15 La Teatrul cel Mare, compania dramatică română joacă Două orfeline
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
polemist”. „Tu ești cel vizat, tu ar trebui să răspunzi”, i-am spus. Mereu ambiguu, se vrea „curat”, „echidistant”. Nu s-ar strica nici cu colegii vechi, nici cu amicii tineri. Ei bine, așa ceva e aproape imposibil! Pe trotuar, o cerșetoare știrbă taie o pară cu o monedă de 5 lei. Are poalele umede de zeamă. Molfăie și nu-i pasă de nimeni. *Arendășia ca fenomen istoric a dispărut; au rămas însă mentalitatea și unele procedee arendășești, pe care - lucru de-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
8.I.1978, București), prozatoare, autoare de piese de teatru, traducătoare și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Bombonel și Totonel, București, 1936; Kiki și Riki, București, 1936; Pit și Pitulice, București, 1946; Femeia și cătușele ei, București, 1946; Evadare, București, 1947; Ciufuleț, 1959; Drum fără popas, București, 1960; Între până și spadă, București, 1963. Traduceri: W. Hauff, Cerșetoarea de la Podul artelor, București, 1913; E. Bellamy, În anul 2000, București, 1920; K. Immermann, Carnavalul și somnambula, București, 1921; R. Cramer, Iarna, București, 1921; A. Schwartz, Siluete de femei. Femeile în opera lui Émile Zola, București, 1922; Maxim Gorki, Printre
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
aruncarea în râu a unor noi victime calde). nimeni nu și-a dat foc, să lumineze cotloanele, să împrumute măreție plecării. nimeni n-a vrut să pună capăt glumei monstruoase și absurde: Don Quijote în gara de est, cerșind și ciupind cerșetoarele. fără speranță, fără gustul vântului dinspre ocean pe buze, ne-am prăbușit în ziua de luni: hai liberare, am răcnit, hai liberare!7 DE ARANJAT POEZIILE !!!! Toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei A. V. De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un lighean cu sânge și apă și un ghemotoc de cârpe murdare gălbui are două riduri adânci pe frunte și nasul nefiresc de subțire reflectorul îi lucește pe chelie iar tata nu-și mai încape în piele de fericire micuța cerșetoare micuța cerșetoare și-a plecat ochii sfioasă apoi a început să vorbească și vocea ei groasă răgușită ca a unui bărbat care fumase la greu toată viața m-a impresionat mișca repede mâinile prin aer în timp ce vorbea din mâinile ei
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
cu sânge și apă și un ghemotoc de cârpe murdare gălbui are două riduri adânci pe frunte și nasul nefiresc de subțire reflectorul îi lucește pe chelie iar tata nu-și mai încape în piele de fericire micuța cerșetoare micuța cerșetoare și-a plecat ochii sfioasă apoi a început să vorbească și vocea ei groasă răgușită ca a unui bărbat care fumase la greu toată viața m-a impresionat mișca repede mâinile prin aer în timp ce vorbea din mâinile ei subțiri a
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
că o vreme a fost luată în serios de Elisabeta, care purta cerceii în formă de broască primiți de la François. În 1563 Elisabeta spune unui emisar imperial " Dacă aș urma înclinația personalității mele, ar fi mai bine să fiu o cerșetoare celibatară decât o regină căsătorită". Mai târziu în același an, după ce regina se îmbolnăvește de variolă, problema succesiunii devine un subiect arzător în Parlament. Regina, presată să se căsătorească sau să aleagă un urmaș în caz că moare, pentru a preveni un
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
avem prezenta feminină, însă nu neapărat în calitate de bandit, ci de soție de bandit. Oricum, e în preajma, începe să facă parte din corpul grupului fie și de o manieră secundară. Și urmează castele inferioare, unde ele sunt prezente. Ele pot fi cerșetoare bune, de exemplu. Ele, cu siguranta, pot deveni hoate, însă nu sunt acceptate în castele superioare. sunt acceptate însă în castele inferioare, sunt elemente important ale acestor caste. Dar asta inseamna casta decăzuiților, e casta cea mai de jos care
Bandiții – puțin loc pentru femei () [Corola-website/Science/296178_a_297507]
-
de absolvire l-a reprezentat un rol in piesa lui Adrian Maniu "Meșterul Manole". De altfel, romanul indian al fostului său coleg de liceu, Mircea Eliade "Isabel și apele Diavolului" era dedicat "Prietenului Mihail și oarbei Lalu", Lalu fiind o cerșetoare oarbă pe care Eliade a întîlnit-o în vremea cînd locuia în Rippon Street, Kolkata. va deveni ulterior primul regizor diplomat de film din România, după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecittà. A corespondat cu Edward
Haig Acterian () [Corola-website/Science/302789_a_304118]
-
că o vreme a fost luată în serios de Elisabeta, care purta cerceii în formă de broască primiți de la François. În 1563 Elisabeta spune unui emisar imperial " Dacă aș urma înclinația personalității mele, ar fi mai bine să fiu o cerșetoare celibatară decât o regină căsătorită". Mai târziu în același an, după ce regina se îmbolnăvește de variolă, problema succesiunii devine un subiect arzător în Parlament. Regina, presată să se căsătorească sau să aleagă un urmaș în caz că moare, pentru a preveni un
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
sejurului de 6 săptămâni la Paris a scris un al doilea almanah al poveștilor și "Controvers-Predigt über H. Clauren", o analiză perspicace a genului de romane triviale. Tot în același an a scris nuvela "Die Bettlerin vom Pont des Arts" („Cerșetoarea de la Pont des Arts”) și un al treilea almanah de povești ("Das Wirtshaus von Spessart", „Hanul din Spessart”). În 1827 a preluat funcția de redactor-șef al ziarului "Morgenblatt für gebildete Stände", publicat de editura din Stuttgart Cotta. Venitul regulat
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
vine din partea copacului de pe mormântul mamei. În această versiune, surorile vitrege încearcă să păcălească prințul, tăindu-și părți din picior pentru a face pantoful să se potrivească. Prințul este informat de doi porumbei care scot ochii surorilor vitrege, făcându-le cerșetoare oarbe pentru toată viața lor.
Cenușăreasa () [Corola-website/Science/316696_a_318025]
-
Clamens. François Nicolas, s-a născut în Saint-Martin-l’Ars-en-Tiffaufges la 11 ianuarie, 1761. Numit vicar la Chambretaud, a refuzat să depună jurământul de credință față de revoluția franceză, desfășurându-și activitatea în ilegalitate. Cu toate că era deghizat, a fost recunoscut de o cerșetoare din Mortagne-sur-Sèvre, în momentul în care preotul îi dădea niște bani. Cerșetoarea l-a denunțat autorităților republicane, care au trimis trupe ca să-l aresteze la Saint-Martin-l’ Ars-en-Tiffaufges unde se ascundea la părinții săi. A fost dus la Mortagne-sur-Sèvre unde, după
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
1761. Numit vicar la Chambretaud, a refuzat să depună jurământul de credință față de revoluția franceză, desfășurându-și activitatea în ilegalitate. Cu toate că era deghizat, a fost recunoscut de o cerșetoare din Mortagne-sur-Sèvre, în momentul în care preotul îi dădea niște bani. Cerșetoarea l-a denunțat autorităților republicane, care au trimis trupe ca să-l aresteze la Saint-Martin-l’ Ars-en-Tiffaufges unde se ascundea la părinții săi. A fost dus la Mortagne-sur-Sèvre unde, după un proces sumar, a fost condamnat la moarte. A fost îngropat în
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
la creștinism și devine pustnic. Printre personajele romanului se află un număr de martiri și sfinți creștini cum sunt: Sfânta Agnesa, Sfântul Sebastian, Sfântul Pancrațiu (Pancratius), Sfântul Casian (Cassianus), Sfânta Emerențiana și Sfântul Tarciziu. Două excepții sunt personajele Fabiola și cerșetoarea oarbă Caecilia, prietena Syrei și adeptă a creștinismului; deși poartă nume de sfinte, ele nu sunt identice cu Sfânta Fabiola (care a trăit ulterior) și Sfânta Cecilia (a cărei legendă este foarte diferită de povestea Ceciliei din roman). Wiseman a
Fabiola (roman) () [Corola-website/Science/323260_a_324589]
-
două personaje ale povestirii, un diavol cu acte în regulă și o vrăjitoare cu state vechi de funcțiune: "de mititică se dedese la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu-și mai ia înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numa pe vremea nopții". Tradiția folclorică românească a consacrat două ipostaze ale vrăjitoarelor: cotoroanța bătrână și urâtă și
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
de nebunii, cum fac toate codanele când se-ntorc aprinse de la joc, că-n târg fusese horă mare" (s.n.). Termenul "nebunii" evoluează de la un sens conotativ către unul propriu pe măsură ce textul se construiește, prin acțiunea celor doi lunatici, iar urarea cerșetoarei: "s-ajungă la bătrâneți frumoase, ca mine" către fata care îi dă turta dulce completează acest cadru repetitiv. Caragiale folosește hora din târg ca posibil element declanșator al evenimentului nocturn și amănuntul care unește cele două "distracții" este bucata de
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]