3,942 matches
-
pietre de râșniță din gresie. O altă așezare, considerată din perioada neolitică, a fost aceea situată la punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Cioata Bota”. Tot aici au fost scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt târziu. Aceste descoperiri, deși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele „Varnița” , „Coroi” și „La Movilă” s-au găsit materiale ceramice aparținând epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele „Varnița” , „Coroi” și „La Movilă” s-au găsit materiale ceramice aparținând epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a descoperit o așezare cu caracteristicile culturii carpo-dacice (urme de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a descoperit o așezare cu caracteristicile culturii carpo-dacice (urme de locuințe, vetre de foc și ceramică din secolele II-III d.Hr., iar pe locul numit „Pe deal” s-au găsit la suprafață fragmente ceramice aparținând tot culturii carpo-dacice. în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea Bota”, într-o așezare geto-dacică, s-a găsit la suprafa ceramică (vase, borcane, căuș, cești dacice etc.) precum și piatră de râșniță din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe locul numit „Pe deal” s-au găsit la suprafață fragmente ceramice aparținând tot culturii carpo-dacice. în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea Bota”, într-o așezare geto-dacică, s-a găsit la suprafa ceramică (vase, borcane, căuș, cești dacice etc.) precum și piatră de râșniță din tuf vulcanic, datate în secolul I î.d.Hr.33 Materialele arheologice descoperite în așezările menționate din comuna Filipeni, dar și din comunele învecinate, demonstrează că zona a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa, scobite în trunchiuri de copac și folosite la adăpatul vitelor. Pe locul unde a fost cătunul Buduioasa s-au găsit resturi ceramice, cărămizi, vetre de foc, dovezi certe a unei locuiri vechi. Nu știm nimic de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au stabilit, dacă au rămas sau nu pe moșia Filipeni. Tot pe moșia Dobreana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca meșteșug a apărut încă din neolitică fiind, așa după cum s-a spus, practicat de femei. Ceramica neolitică era lucrată cu mâna și era pictată având, pe lângă funcția practic-economică și una estetică. Nu știm cum și când „arta” confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când femeilor și fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul diviziunii muncii în familia monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Se deschise automat În fața mea. Mai multe plăcuțe erau incrustate pe un perete acoperit de carouri multicolore; printre ele erau unele care indicau un atelier de confecții, biroul impresarului unui actor celebru, un studio foto și o firmă de produse ceramice de Kanazawa. Carourile erau roz, portocalii, verde murdar, și mă gândeam că asta se potrivea de minune cu cineva care se numea Porcușor, chiar dacă nu-mi dădeam seama ce poate semnifica acest nume de familie. În micul hol spre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a.cele din nord -vestul regiunii 6 (care azi sunt abordate în cadrul zonei etnografice Vâlcea) și b. cele din nord estul regiunii 7 între care autorii menționează : Curtea de Argeș, Leicești, Vâlsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică o serie de centre mici pe valea Argeșului (Cosești, Clucereasa, Piscani, Drăgoești). Documentele relevă că în 1906 mai funcționa pe langă centrul de olărie Curtea de Argeș, si o Școală inferioară de meserii secția ceramică, împletituri, tâmplărie. Această a fost reprezentată cu produse realizate de elevi la Expoziția Generală Română, București, 1906, primind medalie de aur cu diplomă specială 12. Se observă că de la o perioadă la alta unele centre se mențin, altele se sting
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
centre se mențin, altele se sting, ori apar altele noi. Dacă în 1938 B.Slătineanu trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără alte mențiuni, acesta este descris în 1981 de către Georgeta Roșu și Cristina Barbu, astfel: Centru ceramic Cosești, fără a da o producție de mare calitate, sau deosebit de interesantă prin problematică ornamenticii, are însemnătatea lui locală, mai ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Teodorescu-Sion, N. N. Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Tr. Cornescu, Ionescu Doru, Nora Steriadi în 1923 Ștefan Dimitriu, Maria Grigorescu Vasilovici). Ștefan Dimitrescu, care a lucrat la Troița, în 1923, pune bazele unui atelier de ceramică bucureștean, care dorește îmbinarea între artă modernă ceramică și cea de tradiție populară. (...) Nora Steriadi se va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
medalie de argint cu diplomă specială , ( Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.406) 12. Buletinul oficial al Expositiunei Generale Române , anul ÎI, 1906, p.424. 13. Georgeta Roșu,Cristina Barbu, Jucării de lut în producția centrului ceramic Cosești- jud. Argeș, în Revistă Muzeelor, , nr. 2, 1981,p. 93- 95. Exemplare de ceramică de Cosești, ce au participat la expoziții de profil în 1908 și1910 se află în Colecțiile Muzeului Satului din București., (Ibidem, op. cît. p. 94
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
p. 93- 95. Exemplare de ceramică de Cosești, ce au participat la expoziții de profil în 1908 și1910 se află în Colecțiile Muzeului Satului din București., (Ibidem, op. cît. p. 94) 14.Ibidem, p. 95 15. Filofteia(Luminița) Pally.Creația ceramică argeșană în Festivalul național Cântarea României, în Revistă muzeelor, nr. 8, 1982, p.91 16. Idem, Meșteri populari din județul Argeș , în vol.Muzeul Satului și de Artă populară, 5-6, București, 1985, p.394. 17. Ibidem. 18. Ibidem. 19. Varvară
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
al vinei, de către Nichita Stănescu, Nicu Alifantis, Paula Seling. Iubirea, ca și vinul dezvelește tainele de sub cămăși aruncate, ale gândului. „Ploaie în luna lui Marte”! E cântecul auzit în neauzita inimă ce grăiește în ochi, e cântecul ce destupă cupe ceramice cu ceruite capace de iubiri neiubite de când iubirea iubire, pe care glasul de cântec al Paulei le-a izbucnit furtunoase în notele lirice pe care se leagănă poemul mirific al lui Nichita. Doar Paula Seling poate întinde cât văzduhul aripile
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
liric stănescian, evident, emoționat autumnal, solicită iubitei să-i acopere inima cu ceva, «cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta» (SOrd, I, 131). Evenimente „extraordinare “copleșesc „binomul “îndrăgostiților, surprinși «ca două toarte de amforă» „fixate “pe „trupul ceramic “al orei, angajând și cuvinte-colibri, chiar sublima roire a cuvintelor: Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des. / Eu stăteam la o margine a orei, /tu - la cealaltă, /ca două toarte de amforă. / Numai cuvintele zburau între noi, /înainte și înapoi. /Vârtejul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
prelevate din siturile arheologice din Akrotiri pot fi admirate printre exponatele muzeului. Monede vechi, o colecție de ceramică impresionantă, te trimit, pe parcursul vizitei la Muzeul arheologic din Limassol, într-o epocă străveche și care se regăsește și astăzi în industria ceramică cipriotă: peste tot, în centru sau în cartierele întinse ale Limassolului întâlnești ateliere de ceramică, magazine de desfacere a produselor lor de care nu te poți desprinde fără a cumpăra măcar un mic souvenir. Casa noastră din Limassol este decorată
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
apoi am mers să fotografiem clădirea castelului din spatele anfiteatrului, o clădire impunătoare, cu două etaje, cu geamuri mari ovale la partea superioară și mansardă și multe lucarne în acoperiș așezate pe alte două nivele. Cred că acoperișul din plăci de ceramică gri închis avea peste cinci - șase metri înălțime. Fațada clădirii era placată cu piatră de rău și cărămidă iar curtea era împrejmuită cu un gard metalic din fier forjat. În fața sa se deschidea un platou pavat cu piatră cubică, de unde
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364145_a_365474]
-
în noaptea albastră, Căci mai devreme, ori târziu, Se va serba Crociunul cu neființă noastră. Poezie din volumul recent apărut, inspirat din Țară Coșustei(locul natal al poetului), Vale cunoscută pentru pitorescul ei din jud Mehedinți, unde se mai lucrează ceramică și azi(Șișești, Noapteșa). Referință Bibliografica: TITU DINUȚ, TOTEME DIN ȚARĂ COȘUȘTEI / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1054, Anul III, 19 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TITU DINUŢ, TOTEME DIN ŢARA COŞUŞTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363137_a_364466]
-
aflate pe aceeași stradă. În Muzeul de Istorie se află o colecție bogată de obiecte aparținând unor epoci îndepărtate, reprezentative pentru reconstituirea istoricului localității: lămpi, opaițe religioase, obiecte de adorație, vertrebe de mamuți, veselă pentru idoli din neolitic, veselă și ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice și celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan, replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decorații romane, torsul lui Dionisos, tablou
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
în 1420 de către franco-olandezul Claus de Werve. Statuia este din stâncă poleită cu aur. Strălucește ca formă și ca expresie. În partea dreaptă descoperim multe camere cu obiecte de artă engleză și franceză din palatele europene, aparținând secolelor XV-XVIII: mobilier, ceramic și sticlărie, lucrări din metal, tapiserii și pânzeturi. Expoziția se continuă cu arta secolelor XVII și XVIII, sculpturi din Spania și Italia. Aici ne oprim privirile în fața imensului tablou care ocupă o parte din perete, o tapiserie lucrată cu migală
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
cu prilejul aniversării septuagenare a maestrului), sau a uitat să soarbă din clondirul sigilat care conținea “elixirul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte” (cum i-a recomandat primarul humorean Marius Ursaciuc, atunci când i-a oferit public un vas ceramic cu presupusa magică licoare). „Avem prilejul să ne înveșnicim alături de Corneliu Tincu” „A face pictură într-un oraș care se află doar la câțiva pași de Voroneț și de Arbore este o cutezanță”, spunea Valentin Ciucă vorbind despre profesorul și
„ZBORUL COLORAT” AL MAESTRULUI CORNELIU TINCU S-A ÎNTRERUPT de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349040_a_350369]
-
se-nmoaie în osândă Fiindcă ta minciună, fiindcă al tău ochi-zâmbet Se ræsfoiesc cu limba zăcută-n mierea-scâncet Lumânărind romantic din primitivul gest A inimii ardoare, al trupului simț fest Iubirea are țipăt și-și are infinit, Un singur zbor ceramic se sparge înmiit Și-și repede colții în strigătul-vâltoare Strângându-ți trupul sacru cu dor și praf de soare Referință Bibliografică: Iubirea / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1564, Anul V, 13 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IUBIREA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348733_a_350062]
-
preluată de autoritatea Veneției și în 1571 să fie ocupată de către turci. Înainte ca Ciprul să devină stat independent Nicosia a constituit scena unor lupte și violențe extreme. Capitala Ciprului este totodată și un renumit centru comercial, produce textile, pielarie, ceramică, plastic. În apropierea capitalei se află mine de cupru, Ciprul fiind un cunoscut exportator pe acest segment. Fiind amplasat colinar, cu șosele care urcă și coboară lin și din care se deschid spre cartiere străduțe înguste cu case construite într-
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
reprezintă încununarea muncii iconarului. Participă la toate târgurile la care este invitată. Consideră că Expoziția de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]