737 matches
-
de a afecta simțiri străine lui și poporului său, atunci scopul acestei dări de seamă este împlinit. [1 noiembrie 1874] YEYDO - KYNHGETIKOS DE A. I. ODOBESCU București, 1874, un volum 8 Lucrul muziv sau mozaicul e genul acela de pictură care cearcă a imita, prin bucăți de marmură, de piatră colorată, de sticlă sau de lut ars, colorile naturei. La lucrări de o simetrie geometrică sau unde acele erau menite de-a fi văzute de departe, bucățile puteau fi mai mari, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că atât diplomele de bacalaureat cât și gradele academice să se confere de cătră autoritățile scolastice ale statului său sub privigherea lor. Instrucția clericală din Franța nu putea fi mulțumită cu aceasta, din care cauză multe suplici din provințiile legitimiste cearcă a opri votarea acelor măsuri. Cu toate acestea legea se va vota și aceste petiții vor rămânea mai mult un protest decât o piedică. Altfel lumea politică e mișcată de schimbările din Orient. [23 mai 1876] {EminescuOpIX 114} GERMANIA ["O
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1876] FLORI STILISTICE DIN ZIARELE ROMÎNEȘTI COMENTARII LA OPUL MANUSCRIS INTITULAT GEOGRAPHIA MARIUM PERITIONIS La redacția Românului se află, un manuscript, de un autor necunoscut, care tratează mai pre larg despre mări și țărmuri necunoscute încă. Taina cu care redacția cearcă a învălui descoperirile, făcute desigur de unul din colaboratorii săi, răsuflă totuși din când în când prin articolele numitei foi, încît se vede că membrii biuroului de redacție se adapă din acest manuscris plin de descoperiri nouă. Așa de ex.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Europei, Rusia este redusă de a privi chinurile celor de un neam și de o lege cu ea fără să poată interveni în favorul lor; ea este silită de a protesta contra tuturor insinuațiunilor că ar avea planuri ambițioase. Să cercăm a o prinde de cuvânt. În schimbul liberării coreligionarilor săi, ea să declare că renunță la supremația asupra unei eventuale Confederații Dunărene. Și, dacă visul politicei militare rusești este într-adevăr Constantinopolul, Rusia poate să amâne cucerirea acestui oraș, urmându - și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țara aproape în pașalâc. Sub domnii fanarioți, care erau trimiși pe un timp anumit și care aveau numai titlul de domn și pomenirea în biserici, nicidecum însă consistența monarhică, puterea centrală a statului e curat nominală. Chiar dacă unul dintre ei cerca a fi altceva decât ceea ce era în împrejurările date, viața și averea îi erau în pericol. Dările grele, pentru care nu i se da națiunei nici o compensare, erau dări pentru îmbogățirea personală și repede a acestor oameni, care trebuiau să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și se jură cumcă el voiește bine românului, cumcă are interes vital a trăi în solidaritate frățască cu el și cumcă lucrează din toate puterile la esoperarea înfrățirei - oricare om cu minte și serios trebuie să creadă cumcă maghiarul va cerca să aline durerile cauzate românului prin faptele povestite cu alte recompense demne de doi frați. Și cari sunt acele recompense? S-a enunciat cumcă preste cele trecute se trage vălul uitărei. Aceasta însă în faptă s-a estins numai la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe deplin cultivat. Deși starea de lucruri nu era nimic mai puțin decât invidiabilă, deși țara era guvernată de-o clasă de privilegiați care în mare parte nu meritaseră prin nimic privilegiile lor, totuși oamenii domniei, răi buni cum erau, cercau a aduce în armonie interesele esclusive ale clasei dominante cu cele ale clasei muncitorilor. Acest simțământ al statului, al armoniei intereselor s-a pierdut cu desăvârșire astăzi, când statul e astfel constituit încît poate fi condus în mod unilateral de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poate opune ocupării din partea trupelor otomane și, dacă ar încerca a se opune, Turcia ar avea dreptul să ne trateze ca pe o țară inamică, ca pe-o provinție răsculată chiar. Fără a ne preocupa de înțelesul pe care Albion cearcă a-l da poziției internaționale a României, vom aduce numai aminte că purtarea acesteia pîn-în momentul de față a fost cea mai corectă din lume. Pusă sub garanția colectivă a puterilor, neavând nici o legătură reală cu Imperiul otoman, ea era
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Din Constantinopole se scontase deja victoria anticipando și s-au depeșat în toată lumea cumcă Suleiman și Ali-Saib s-ar fi ajuns la 8 a l. c. și au apucat împreună spre {EminescuOpIX 398} Cettinie. Din Cettinic însă se vestea că Ali-Saib cercase a intra, dar între Spuz și Danilograd căpătase o vajnică bătaie, încît se retrăsese. Suleiman de la nord înainta. El străbătuse Muntenegrul de-a curmezișul și ajunsese după lupte continue la Ninici, o milă și jumătate departe de Spuz. Va să zică numai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
foaie esista la români sub titlul de "șezătoarea ", redactată de d. Iosif Vulcan, din Pesta. Nu zicem că foaia din Pesta e bine redactată, dar d. Vulcan pare a fi avut o idee sigură de ceea ce va să zică literatura populară, căci cearcă a da ca în oglindă cugetarea și maniera de a vedea a poporului chiar. Literatura populară nici se poate numi altceva decât sau cugetarea și productele fantaziei poporului însuși, cari devin literatură în momentul în care se reproduc prin scriere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu admite sensualismul ca sistem și dacă admite argumentațiunea lui Mill pentru "nihil est in intellectu quod non prius fuerit in sensu ", nu-l admite însă pentru "intellectus ipse ". Și dacă nu-l admite e o dovadă că deși Mill cearcă cu mult spirit a demonstra că acele principie așa numite legi ale cugetării sunt niște adevăruri bazate tot pe esperiență autorul va fi avut rațiunile sale de a vedea nesuficiența argumentării lui Mill în privința izvorului al doilea al cunoștinței noastre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și fonetică, azi ziceau toți or ciune or țiune, una din două, nu amândouă lângă olaltă. Faptele câte par a sancționa teama etimologiștilor puri ne vom încerca să le cităm și noi pe cât ni sânt cunoscute; declarând anticipando că vom cerca totodată să dovedim și puțina influință ce-au esersat ele asupra pasurilor unitare ale literaturei noastre. Pronunția: Dumnedzăul meu! [cu] dz în loc de z. Vezi scrierile lui Asachi și novelele publicate de el în almanacurile calendarelor sale, prin care el consacra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de M[aiorescu ], iau dimensiuni gigantice și sunt taxate de crime Cumcă în România liberă esistă episcopi atei, cari 'și țin metrese, e un făpt ce nu uimește pe nimeni, dar că d. Maiorescu, în locul lipsei absolute de religiune pozitivă, cearcă a pune principii filozofice morale pentru a așeza stavilă unei necredințe oarbe și [2a]2 imoralității născute din ea, asta este o crimă. Dacă direcția literară către care am onoarea a mă alătura ar profesa cosmopolitismul ar trebui ca tot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e o frază. ["FIECARE LUCRU POARTĂ ÎN SINE... "] 2291 Fiecare lucru poartă în sine însuși măsura sa. De aceea e o caracteristică a omului 55v inteligent și de bună - credință că, formulând lucruri sau raporturi în scris sau vorbire, va cerca s-o facă în măsura dictată de firea lucrurilor, în scurt; espresia celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta e specific uman. Pe când omul neinteligent face din sine însuși măsura lucrurilor și mestecă subiectul său în cele ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta e specific uman. Pe când omul neinteligent face din sine însuși măsura lucrurilor și mestecă subiectul său în cele ce sunt și se 'ntîmplă, cel cel inteligent și de bună - credință va cerca să se dezbere de tot ce-ar putea să-i întunece judecata. Inteligența e putința, buna - credință e voința de-a vedea și reproduce obiectiv cele ce esistă și se 'ntîmplă. Acuma sunt la noi 4 specii de jurnale: Neinteligente
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
influența austriacă, 5) că prelegerea mea a fost o propagandă politică. Toate aceste susțineri se-ntemeiază cred pe nepriceperea celor zise de mine. Ar fi mai rău pentru autorul lor de a presupune rea-credință din parte-i. 1) N-am cercat a dovedi nicăiri că despotismul este fericirea și progresul popoarelor. Tot ce am arătat e că puterea statului, domnia concretă a legei trebuie să fie mai tare decât tendențele claselor sociale și să le înfrîneze. Unde această putere a statului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întregul e esclusă și partea lui. Aceste principii sânt identice cu dictum de omni et nullo (menționat în nota paragraf 28). Figura întîia e firească, pe când celelalte sânt mai mult ori mai puțin artificiale; din care cauză adevărul celorlalte se cearcă prin reducerea lor la cea dentîi, o procedură pe care vom dezvolta-o mai jos. Modurile acestei figuri sânt în număr de patru și se numesc: Barbara (aaa), Darii (aii), Celarent (eae), Ferio (eio). În aceste cuvinte numai inițialele și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascuțitul sabiei lui!... Unde se face mai drept și mai deplin panegiricul iubitului erou, ca-n aceste cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa de îndestulată în vorbe, ce meșteșug așa de iscusit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au tescuit și s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
doborât animalul fugărit, se opresc în fața tribunei și așteaptă răsplata, ovațiile. Metamorfoza preotului-crainic sportiv nu e, poate, întîmplătoare. Spectacolul acesta nu e, după câte îmi dau seama, un simplu joc de duminică. E un fel de religie. O religie care cerce curaj și îndemînare; care iubește soarele, aplauzele, arena, freamătul publicului, victoria, caii. Se spune, în glumă, că numai pentru a se întreține cu Dumnezeu un charro coboară de pe cal și-l lasă la poarta bisericii. ) Muzică, iluzii de glorie, rivalități
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
au trecut zece ani de când am dat ochii cu el. Însă mă voi păstra În spiritul lui. Sus, ca titlu, cu un D plin de cârligele și Întorsături de condei, scria: Declarație. Ceva mai jos, În dreapta, se lăfăia un motto: „Cercând cu degetul amar muiat În tină / să-i pipăi trupul Celui Bun de Sus. / Mi se-arătă-n suiș, de gânduri / pe Cruce răvășit, Iisus...”. Apoi se revărsa grosul. „Cu aur, smirnă și tămâie Îmi plămădeam versul În trudnicu-mi sălaș, căci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trei direcții clare.Prima este aceea că trebuie să avem o atitudine pozitivă. Să nu îi criticăm pe ceilalți. Să nu îi condamnăm pe ceilalți. A doua direcție este aceea că trebuie să dormim suficient. Dacă nu dormim intrăm întrun cerc vicios, devenim în cele din urmă neproductivi; e foarte important să dormim cele opt ore pe noapte. A treia direcție este sportul mișcarea. Exercițiile fizice ne ajută la echilibrarea minții și trupului. Să ne jucăm în aer liber împreună cu copiii
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2982]
-
noapte. Năprasnica moarte a lui Constantin Brâncoveanu În acea zi limpede, de 4 aprilie 1714, un trimis al sultanului intra în Palatul domnesc din București. Se vedea, după înfățișare, că aducea vești proaste. Brâncoveanu i-a ieșit în întâmpinare. A cercat să zâmbească. Dar aga a spus cu asprime: Sultanul a aflat că încerci să scoți țara de sub stăpânirea luminăției sale. De aceea a poruncit să fii mazilit. Sunt gata a-mi apăra țara, cu arma! a răspuns Brâncoveanu cu demnitate
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837; ed. 2 (Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie), Berlin, 1854; Două femei împrotiva unui bărbat, Iași, 1840; Iluzii pierdute. Un întăi amor, Iași, 1841; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu C. Negruzzi), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
intelectualității române. SCRIERI: Dante și spiritul latin, București, 1919; Un pittore romeno all’Academia di S. Luca. Giorgio Tattarescu, Roma, 1923; Romanticii italieni și românii, București, 1924; Solitudine romena, București, 1924; V. Alecsandri și Italia, București, 1927; L’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1927; Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, București, 1927; V. Alecsandri e l’Italia, Roma, 1929; Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]