710 matches
-
în mai mare măsură responsabil de dinamica grupurilor decît mecanismele conjuncturale pe care psihologii sociali le pot activa, iar aplicarea principiilor psihologice se impune a fi adaptată la specificul social, cultural, politic și istoric al locului. în 1987, în Rusia, cercetătoarea Andreeva a coordonat un experiment asemănător într-o tabără de pionieri. Sarcinile pe care le-au primit grupurile au fost diferite în funcție de contextul particular al realizării lor: într-un caz s-au organizat competiții sportive, iar în altul "competiții agricole
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
degrabă cu reprezentări ale realității decît cu realități, dar de la W. Thomas știm că modul în care oamenii își reprezintă realitatea devine creator de realitate socială. Studiul antropologic clasic al temei, care a dovedit pentru întîia oară cu argumente empirice cercetătoarea americană exersînd în comunitățile studiate tehnica observației participative precaritatea "adevărurilor absolute" privitoare la rolurile de gen a fost realizat de Margaret Mead (1935/2001). Aceasta a constatat diferențe considerabile în rolurile de gen manifestate în trei societăți primitive din Noua
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dat fiind că individul nu reprezintă decât o verigă înevoluția speciilor"73, concepție pe care o regăsim în politica pronatalistă a regimului Ceaușescu. Aceasta ar putea fi numai una din fațetele nefericite ale mariajului dintre marxism și feminism, teoretizat de cercetătoarea americană Heidi Hartman 74. Au existat numeroase exemple de femei care au îmbrățișat cauza revoluției, dar care erau nefericite în viața personală, chiar dacă, așa cum remarca militanta social- democrată Vera Zasulici, "marxismul nu avea un sistem oficial de morală", oricine servea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dependența modelului educativ de mediul social și de ideologia familială(mediul rural, mai conservator în materie de ideologie familială este mai “rigorist” și cu cât este mai mare tradiționalismul în ce privește familia, religia și armata, cu atât este preferat “rigorismul ” educativ). Cercetătoarea franceză diferențiază, în funcție de concepția lor cu privire la ordinea morală și socială, de practicile cotidiene în luarea deciziilor și în repartizarea sarcinilor domestice, de modul în care se realizează contactul cu rețelele de rudenie și de sociabilitate, trei tipuri de familii: 1
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
propuse de Florence Kluckhohn (1967) privind probleme umane de bază și cu „soluțiile-tip” (ca orientări valorice „dominante” și „variabile”) date acestora în diversele culturi. Cadrul teoretic al studiului viziunii despre lume Într-un studiu din 1951, adăugit în 1967, cercetătoarea americană Florence Rockwood Kluckhohn abordează chestiunea configurațiilor „tipului personalității modale” (elaborat de Abram Kardiner între 1940 și 1945) din perspectiva unor „probleme umane de bază”, și anume: 1. predispozițiile înnăscute ale omului; 2. relația omului cu natura; 3. dimensiunea temporală
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
e studiat ca scriitor într-o nouă carte, E. Lovinescu, artistul (1969), unde sunt avute în vedere literatura de imaginație, memorialistica și portretistica. O secțiune specială reconstituie ultimul mare roman al criticului, Mălurenii, rămas în manuscris. Transformat în pasiune, interesul cercetătoarei se prelungește în urmărirea destinului acestuia în epocă și postumitate într-o panoramă intitulată Confruntări în critica deceniilor IV-VII. E. Lovinescu și posteritatea lui critică (1975), care opune în mod provocator direcția și lecția ilustrului precursor atât criticii sociologist-dogmatice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
dar deșteptat Înlăuntru și cugetul oglindă chaucerian puntea sintagmatică este realizată de mai vechea scolie biblică unde ni se relatează „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut.” Iov, 42, 5. Iată cum comentează cercetătoarea Annick de Souzenelle În cartea sa „Simbolismul corpului uman” acest pasaj biblic : „Ieșind din arcă, Noe, deschis aceleași Vederi, răspîndește o lumina atît de puternică, Încît, atunci cînd cei trei fiii ai săi se Îndreaptă spre el, doi dintre ei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
un mediu dinamic, cerințele de schimbare rapidă și flexibilitate pot fi dublate de cerințe pentru condiții mai stabile. 10. 3.1.3. Joan Woodward Una dintre cele mai importante contribuții pe această direcție de analiză a structurilor organizaționale îi aparține cercetătoarei britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman. Cercetătoarea a luat în considerare variabila tehnologie, iar analiza diferențelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relații între tehnologie și structura organizațională. Mai mult, această legătură implică o relație cauzală. Woodward nu a pretins că tehnologia ar fi singurul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sentiment al proprietății și al responsabilității pentru întregul grup, care se ridică deasupra interesului personal." (Berg, M.W., Boguslaw, R., 1985 64) Majoritatea relațiilor între oamenii moderni sunt, potrivit lui Diane Dorfman (19985) legături pasive. O asemenea relație descrisă de cercetătoare este, spre exemplu, cea existentă invariabil în orice comunitate între o școală, un profesor, un elev, un părinte și locul de muncă al părintelui (văzute ca o conexiune lineară). În acest tip de legătură, interacțiunea între participanți este limitată la
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
n. Djaman) și a lui Grigore Urbanovici, învățător. A urmat primele opt clase în comuna natală (1954- 1962), liceul la Călărași (1962-1966) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția polonă-română, a Universității din București, absolvită în 1972. Mai întâi cercetătoare la Institutul de Lingvistică al Academiei Române (1972-1974), apoi va fi referentă la Metarom (1974-1978), bibliotecară la Institutul de Educație Fizică și Sport (1978-1990), realizator în cadrul Redacției literatură-arte a Societății Române de Radiodifuziune (din 1990). A debutat în 1970, sub pseudonimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
2). După Webster, acest lucru se întâmplă în principal fiindcă "există o tendință de a-i lua de bune afirmațiile profetice și de a-i accepta obscuritățile drept teste impuse legitim pentru a măsura valoarea unui cititor" (1983, p. 2). Cercetătoarea amestecă, până la indistinct, două planuri. Unul este cel al experienței vizionare empirice, care poate sau nu să fie acceptat, dar care, odată acceptat, clarifica multe dintre necunoscutele celuilalt. Celălalt este al experienței vizionare estetice, iar aici lucrurile nu mai sunt
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dată, așa cum a fost înainte sifilisul, ca efect al unei societăți permisive, o condamnare a "conduitelor degenerate", pedeapsă pentru "iresponsabilitatea sexuală", flagel de care "bunii creștini, care nici nu se gîndesc să se comporte cum nu se cuvine" sînt feriți. Cercetătoarele observă, în paralel, o întoarcere spre valorile familiale tradiționale, ca garant de protecție împotriva bolii și, în același timp, ca apărare a unei ordini morale conservatoare. De aici și condamnarea măsurilor menite să asigure o viață sexuală liberă dar sănătoasă
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Despre "fatalitatea literară", în Ligia Tudurachi, op. cit., pp. 138-142. 189 Ligia Tudurachi, op. cit., p. 140. 190 Ibidem. 191 Ligia Tudurachi atrage atenția asupra faptului că Hortensia Papadat- Bengescu semnează o "comedie dramatică" purtând același titlu, în 1922. Și tot grație cercetătoarei clujene aflăm că, rămasă "în manuscris până la ediția de Opere din anii'80 (Hortensia Papadat-Bengescu, Opere, vol. V, Teatru, ediție și note de Eugenia Tudor-Anton, Editura Minerva, București, 1988), piesa a fost jucată pe scena Teatrului Național din București în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pentru Literatură și Artă, 1941)". De aceea, "provocat de tragedia lui Wedekind, Lovinescu scrisese prima versiune a romanului în 1920; entuziasmat de dramatizarea Hortensiei Papadat-Bengescu, el rescria în 1927 Lulù, propunându-l încă o dată ca roman". Merită reținută toată argumentația cercetătoarei clujene, care dovedește foarte convingător influența dramaturgului Wedekind asupra romancierului Lovinescu (Ligia Tudurachi, op. cit., pp. 125-133). 195 Ligia Tudurachi, op. cit., p. 140. 196 Fatalitatea "nu conotează doar inevitabilul, ci, prin sensul de bază, denotează intervenția divină". În fapt, explicația mecanismului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încât problema recuperării decalajului ține mai degrabă de un efect de ideologie literară decât de o realitate. Distribuția inegală a bogăției literare nu se suprimă, ci doar se exploatează. Este teza unui studiu celebru, cel al lui Pascale Casanova 17. Cercetătoarea a demonstrat că funcționarea culturilor literare într-o "republică" modernă a literelor, adică într-un sistem internațional al culturilor literare, s-a bazat tocmai pe existența decalajelor: literaturile funcționează împreună pentru că anumite valori literare, care constituie bogăția marilor literaturi, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
discursuri (programe, proclamații, sloganuri). Dincolo de avantajul vizibil pe care îl oferă literaturilor mici, principala problemă pe care analiza lui Ann Jefferson o lasă nerezolvată e aceea a plasării genialității în situații care să fie proprii literaturii. În segmentul pe care cercetătoarea îl dedică domeniului literar, ceea ce surprinde e diversitatea seriilor discursive. Spre deosebire de toate celelalte părți ale cărții avem aici de-a face cu o dispersie particulară de teme și chiar de obiecte. Iată în ordine capitolele care compun această secțiune: Language
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de lectură abordează narațiunea ca întreg și se concentrează asupra conținutului ei. Astfel, Lieblich (1993) a prezentat povestea vieții Natashei, o tânără evreică ce a emigrat din Rusia în Israel. În cele câteva întâlniri pe care le-a avut cu cercetătoarea, Natasha i-a povestit despre viața ei și despre cum s-a adaptat la modul de viață din Israel. Analiza gravitează în jurul unei teme majore: schimbarea, așa cum apare ea în diverse domenii ale vieții Natashei - aspectul ei fizic și stilul
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a sugerat astfel modalități de detectare a expresiilor emoționale într-un text. Rivka Tuval-Mashiach s-a adâncit în analiza structurii plotului poveștii ca întreg. Ea a utilizat, în plus, analiza de conținut pentru înțelegerea dinamicii familiilor persoanelor intervievate. Michal Nachmias, cercetătoarea cea mai experimentată din echipa noastră, s-a ocupat de amintirile din prima copilărie și importanța lor într-o interpretare holistă a conținutului poveștii. În sfârșit, Amia Lieblich a realizat cele două studii de caz prezentate în capitolul 3 ca
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
inclusă într-o carte, va fi în primul rând verificată, comentată și corectată de ei înșiși și că vor avea dreptul de a decide să nu fie citați. În cazurile în care problema confidențialității nu a fost discutată la început, cercetătoarele au lămurit-o din proprie inițiativă spre finalul întâlnirilor 5. Pe ansamblu, doar aproximativ 40% din cei abordați prin telefon au fost de acord să fie intervievați în vederea studiului. Ceilalți de 60% au refuzat, în principal, din cauza lipsei de interes
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și că se vor abține să discute cu alții despre conținutul lor. Pentru garantarea acurateței, materialul transcris era confruntat cu discuțiile înregistrate, secvențial. Numărul total de pagini transcrise obținute în urma intervievării a 74 de persoane a fost de peste 4 500. Cercetătoarele se întâlneau săptămânal, pe măsura realizării acestei dificile întreprinderi. Își împărtășeau grijile, ridicau probleme, nou-veniții primeau feedback de la cei cu mai multă experiență; erau plantate primele semințe ale procesului de analiză și interpretare. Aceste întâlniri erau deosebit de importante pentru intervievat
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
revenim la unele dintre ideile de bază care fundamentează majoritatea temelor și pasajelor ilustrative pe care le-am prezentat de-a lungul acestor pagini. Capitolul actual este dedicat, în mare parte, alegerilor, opțiunilor și dilemelor cu care s-au confruntat cercetătoarele aproape la fiecare pas al studiului lor. După ce le-am oferit cititorilor un model pentru diversele modalități de lectură, de analiză și de interpretare ale materialelor narative și le-am arătat felul în care acest model poate fi utilizat, am
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
asupra anumitor episoade ori fragmente ale acestora. În mod special, cititorul a avut ocazia să se familiarizeze cu trei tipuri de interpretări ale amintirii Sarei legate de moartea surorii mai mici, care au fost realizate în mod independent de câteva cercetătoare. Deși această cercetare a părut pe alocuri redundantă sau repetitivă, lecturile generate nu au fost totuși niciodată identice. Fiecare lectură a fost unică, relevând câteva fațete noi ale episodului care a avut loc în copilăria Sarei. Am putea avea în
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a fi exactă în numărarea enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și subiectivă în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut oferă exemplul unei cercetătoare care ascultă subiectiv vocile povestitorilor. Aceasta poate conduce la concluzii profunde și bine întemeiate care, altminteri, ar fi ignorate. Diferențele dintre diverse metode care aparțin aceleiași direcții, în termenii modelului nostru, nu sunt întotdeauna ușor de caracterizat și, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
e întotdeauna un mijloc de instruire productiv. În acest scop, am încercat să ne solicităm cititorii pe parcursul cărții. Mai mult decât atât, am încercat să elucidăm dilemele și considerațiile care s-au luat în calcul atât în monologurile interioare ale cercetătoarelor, cât și în dialogurilecu colegele de breaslă (aspecte ce nu sunt aproape niciodată prezentate în studii) - toate acestea pentru a atinge destinația finală: „cum anume” să utilizăm procedura în cauză. Acesta este întotdeauna un fascinant și, uneori iritant proces de
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]