1,976 matches
-
Roma, de rit bizantin. În acest sens laudă pe vechiul și bunul său profesor că în 1948 a preferat prigoana și umilința unei lașe părăsiri a Bisericii noastre. Admirația „ucenicului” capătă uneori expresia unei caracterizări memorabile, de reținut pentru viitorul cercetător al vieții și operei lui Manciulea: „Multe ar fi de spus cu această fericită ocazie a hirotonirii Dvs. ca preot. Subliniez un singur punct: în 1948 ați fi putut foarte bine să vă declarați numai profesor și să treceți mai
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
disperată, înghite un pumn de somnifere. E dusă cu salvarea la Urgență și, ca în orice poveste, binele învinge. Probabil că învață și gramatica, fiindcă în final aflăm că ajunge jurnalistă. Iată ce poate să scrie un istoric și respectabil cercetător etnolog pe care, dacă nu ți-l imaginezi pe bicicletă, nu ți-l poți imagina decît citind. Dar el, copilul Wittstock, se mai cățăra uneori pe gard, cade și e convins că a privit în cer. El nu se îndoiește
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
câștigat în fața academicianului Viorel Barbu. Ionel Valentin Vlad este electronist și doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 și este membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este vicepreședinte al Academiei Române. El este cercetător științific I la Institul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică Laserilor, Plasmei și Radiației, dar și profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București. Citește și: Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific A
Academicianul Ionel Valentin Vlad este noul președinte al Academiei Române () [Corola-journal/Journalistic/37647_a_38972]
-
de drept am făcut-o deja). Să vedem, dară, cum stau lucrurile și din punctul de vedere istoric cu „trista afacere româno-bulgară”, cu Boris Sarafoff și celelalte. Mă folosesc în acest scop, cu acordul autorului, de documentata carte a tânărului cercetător Daniel Cain Relațiile româno-bulgare la 1900, apărută la finele anului trecut la Editura Academiei Române. Ce ne învață istoria mai întâi și-ntâi? Trebuie menționat de la bun început că, în pofida tonului ironic și bagatelizator la care recurge Caragiale atât în relatarea
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
Vlad, un doctor inginer de prestigiu Ionel Valentin Vlad, electronist și doctor inginer, s-a născut pe 22 septembrie 1943 și este membru titular al Academiei Române din anul 2009. În prezent, Ionel Valentin Vlad este vicepreședinte al Academiei Române. El este cercetător științific I la Institul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, dar și profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București. A absolvit Institutul Politehnic din București, în 1966. A susținut cursuri și conferințe la
Academia Română, în fierbere. Vezi cine sunt candidații pentru șefia forului științific by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37685_a_39010]
-
indice general de nume. Nimic nu pare să-i fi scăpat atenției bibliografului care dovedește o impecabilă disciplină a sistematizării. Monumentală prin concepție și realizare, Bibliografia Marin Preda, alcătuită de Stan V. Cristea, se impune ca un model pentru tinerii cercetători în domeniu și, mai ales, ca un îndemn, ca un imbold pentru realizarea, în continuare, a unor asemenea instrumente de lucru, fie de către cercetători individuali, fie de către colective ale instituțiilor de profil (iată sugestia unor teme bibliografice pentru proiecte de
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
lucrare, completă”1, afirma criticul Adrian G. Romilă într-o cronică binemeritată 2 a monografiei lui George Ardeleanu, N. Steinhardt și paradoxurile libertății. Bineînțeles că afirmația de mai sus poate părea, într-o primă fază, descurajantă, mai ales pentru tânărul cercetător interesat de acest domeniu. Dacă, însă, la G. Ardeleanu, studiul viza prioritar sectorul biograficului utilizat ca un fir roșu al demonstrației, rămâne de văzut în ce măsură opera, eseistica steinhardtiană în principiu, a fost suficient abordată, autorul, dealtfel, chiar nepropunându-și un
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
membru al unei comunități religioase minoritare”. Chiar dacă se consideră, printre altele, și homosexual, Remus Cernea nu o poate ignora pe Monica, iubita lui, care lucrează cu el la mai multe proiecte. Monica a absolvit Academia de Studii Agricole și este cercetătoare la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea.
Cernea, ”demascat”. Doar s-a prefăcut că e homosexual by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36126_a_37451]
-
acelor spirite care, dezabuzate de pozitivismul exacerbat al cunoașterii actuale, încearcă să regăsească ceva din sâmburele peren al gândirii tradiționale (așadar esoterice). Fapte istorice pe care ne-am obișnuit să le consideră m unanim cunoscute capătă astfel, în lectura acestei cercetătoare, atât de dezinhibate și atât de puțin conformiste, aspecte dintre cele mai incitante, obligându-ne să reflectăm asupra lor și - chiar dacă nu împărtășim întotdeauna punctul de vedere al autoarei - să le examinăm critic. Căci, din perspectiva Mioarei Cremene, întrebările sunt
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
cu specializarea Tehnologia Construcțiilor de Mașini. A publicat 14 volume în calitate de autor și coautor, precum și zeci de lucrări și articole științifice. După absolvirea cursurilor universitare, el a lucrat timp de doi ani ca inginer în cadrul TSMA Cluj, apoi ca inginer cercetător la Institutul Politehnic din Cluj, asistent universitar, șef de lucrări, conferențiar universitar, profesor universitar coordonator al disciplinei "Calculul și construcția automobilelor", iar din 2003 este conducător de lucrări de doctorat. IOAN RUS este membru al mai multor asociații profesionale din
Cine este IOAN RUS, noul ministru al TranSporturilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29004_a_30329]
-
câteva metropole culturale, precum Atena, Paris, Bruxelles, Iași, Cernăuți și București, unde a ținut conferințe și cursuri universitare privitoare la istoria artei românești din toate timpurile. La trei decenii de la dispariția sa fizică, opera acestui istoric de artă și minuțios cercetător invită la lecturi și relecturi pentru a demonstra, cu argumente irefutabile, frumusețea, farmecul și permanența artei noastre religioase, și nu numai, în context european. O restituire, integrală, a notelor, articolelor, studiilor și cărților pe care le-a publicat, în țară
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
cuiva care împărtășește afinități. Experiența ei nu se oprește aici, cel de-al doilea local în care, de data aceasta, intră singură, este unul de lesbiene. Adèle pare în căutarea a ceva, a cuiva, în felul în care-și rotește cercetător privirile, iar lipsa ei de experiență, inocența ei, captează priviri doritoare. La timp se ivește și fata cu păr albastru, Emma, și, din acest moment, Adèle se regăsește pe deplin în cuplul care se formează treptat, prin apropieri subtile, prin
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
de vedere al referințelor, e corect să plasezi Privind înapoi, cititorul în seria celor mai informate studii literare ale ultimei generații de cercetători. Din păcate, însă, atât orizontul problematicii, cât și extensiunea referințelor par să depășească apetențele teoretice ale tânărului cercetător. În primul rând, pentru că selecția studiilor de caz ale volumului e în mare măsură discutabilă. Reperele centrale în această reconstrucție de istorie literară din unghiul „ficționalizării cititorului” i se par, lui Ioan Fărmuș, patru: Al. Odobescu, cu Pseudo-kynegeticos, Caragiale cu
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
Daniel Crawford, un tânăr cercetător de la Universitatea din Minnesota, a transformat un set de date despre temperaturile în creștere într-o bucată muzicală, Song of Our Warming Planet. Compoziția, care nu e deloc reușită, spun criticii muzicali, e o succesiune monotona de sunete înalte și
Muzica încălzirii globale () [Corola-journal/Journalistic/3285_a_4610]
-
faci. Nu proastă a fost bucuria mea, - cum ar fi zis Creangă - de câte ori descopeream câte-o bucată în care geniul lui Caragiale sărea în ochi. Dar semnată: Falstaff, Zoil, sau nesemnată deloc. Trebuie să le spun un singur lucru tinerilor cercetători: Consimțiți la un spor de muncă, veți fi răsplătiți cu un spor de descoperiri și cu plăceri noi! Există plăcerile acribiei, când are rezultate pozitive, iar decepțiile sunt mai puține decât bucuriile. Trebuie să existe în-tr-o cultură întotdeauna și o
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
Cronicar A trecut neobservat un document teribil publicat de Bujor Nedelcovici în suplimentul ,Aldine" al ziarului ROMÂNIA LIBERĂ din 7 octombrie și care trebuie adăugat la dosarul virtualului "Proces al comunismului". Pentru uzul tinerilor cercetători interesați să cunoască - și cum ar putea-o face mai bine decît din destine individuale? - în ce a constat oroarea dictaturii comuniste. După ce și-a comentat exemplar dosarul de Securitate în volumul Un tigru de hîrtie, scriitorul s-a simțit
În numele tatălui by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11198_a_12523]
-
din anii '30 ai veacului trecut, de la finalul lor. Am alcătuit-o mai mult din curiozitate și din nedumerirea că, deși semnalasem cu peste 15 ani în urmă locul unde se aflau păstrate documentele cenzurii din acei ani, nici un tânăr cercetător (cu gândul la un astfel de ipotetic cititor publicasem atunci câteva selecții) nu a avut curiozitatea (sau îndrăzneala) să continue investigația și să editeze acele extrem de interesante, fascinante chiar, documente. Am renunțat la o altă carte de proză pe care
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
oricât de neînsemnat? Drama unui adevărat artist e că trebuie să dea deoparte toate aceste intenții și să rămână logic, pentru a fi înțeles, că ceea ce scrie el pentru public e o infimă parte din universul sfărâmat de ochiul său cercetător." (p. 117). Realismul consecvent este, atunci, unul ,letal", cu formula plastică a lui C. Stănescu; personajele se sufocă în plasa unei cercetări și a unei descripții prea minuțioase. Prin urmare, dacă e preferabil să ne oprim pe suprafețele netede, de ce
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
a revenit studiilor din domeniul psihologiei, în particular psihanalizei și dezvoltărilor ulterioare din teoria adleriană, care au infirmat concepția optimistă asupra eului apolinic. Desigur, nu a fost vorba despre o infirmare cu motivații politice antidemocratice. Sigmund Freud, spre exemplu, în calitate de cercetător evreu liber cugetător și de formație germană, s-ar fi regăsit mai degrabă în câmpul culturii umaniste universale, garantată prin excelență de liberalism că regim al toleranței și dezbaterii 5. După părerea lui, rostul științei era să ofere plăcerea intelectuală
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cei trei câștigători a fost Adrian Tudurachi, alături de Oana Pughineanu și Laura Husti-Răduleț. Născut în 1974, cu o biografie clujeană de studii la Litere (absolvent în 1997), un stagiu de studii aprofundate la Geneva (în 2002), Adrian Tudurachi este acum cercetător la Institutul "Sextil Pușcariu". Având fizionomic o vagă asemănare cu Mircea Martin, tânărul literat clujean, fire discretă, rezervată și bănuitoare, este mai degrabă un teoretician, decât un practician, preferând studiul de bibliotecă în locul bătăliilor publicistice. O versiune prea drastic revizuită
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
acest angrenaj al relațiilor italo-române (acorduri culturale, lectorate, asociații culturale, școlile române de la Roma și Veneția și respectiv Institutul Italian de Cultură din București cu filialele sale, schimbul de atașați culturali etc.), care credeți că este rolul studenților, al tinerilor cercetători? Studenții de ieri și de azi vor fi profesorii, istoricii, economiștii, operatorii culturali și diplomații de mâine, care pot juca un rol pozitiv în relațiile româno-italiene și nu numai. Se țin cursuri de română la 14 universități italiene, cursuri ținute
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
2-3 excepții. Unii foști studenți au susținut și doctoratul, dar nu au perspective fiindcă nu sunt scoase la concurs posturi de ricercatore. Această situație privește nu doar româna, ci, în genere, toate materiile din universitățile italiene, așa că rolul acestor tineri cercetători, este, în mod fatal, limitat în momentul de față. Dincolo de activitatea didactică, ați publicat studii de lingvistică, literatură, istorie, dar și traduceri (unele în colaborare cu soția dvs., doamna Gabriella Bertini), susțineți numeroase conferințe. Care este soarta unui propagator al
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
Ion Simuț Ritmul bun de apariție a Dicționarului general al literaturii române, redactat de colectivele de cercetători filologi din institutele aflate sub patronajul Academiei Române, a făcut să avem la sfârșitul anului 2005 al patrulea volum, L-O. Nu s-a întâmplat chiar cum ar fi vrut coordonatorul său, Eugen Simion, care, în cuvântul înainte la primul volum
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
apar, rând pe rând: Prelegeri de filosofia religiei, Problema mântuirii în Faust al lui Goethe, Teoria cunoștiinței, Suferință rasei albe, Manual de grafologie, dar și Roza Vanturilor, reeditare a singurului volum publicat în timpul vieții, sub îngrijirea lui Mircea Eliade. Tineri cercetători se dedică în întregime recuperării lui Nae Ionescu. Sub îngrijirea lui Marin Diaconu, Dan Ciachir sau Dora Mezdrea apar acum: Neliniștea metafizica, Între ziaristica și filosofie, Publicistica dintre 1909 - 1923, Scrisori și memorii, Corespondență de dragoste. Numărul 7, din septembrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o hărnicie neobișnuite. Mihaela Gligor (care a publicat recent, împreună cu Liviu Bordaș volumul I dintr-o carte obligatorie pentru înțelegerea lui Eliade, Postlegomena la Felix culpa. Mircea Eliade, evreii și antisemitismul), Cristina Scarlat, coordonator al unui volum care pune alături cercetători tineri importanți lângă veteranii eliadologiei - Mircea Eliade Once again. Cartea Cristinei Scarlat găzduiește studii de Mihaela Gligor, Monica N.Domnari, Ana Sanduloviciu, Adrian Boldișor, lângă altele, semnate de Mircea Handoca Mac Lonscott Rickets, Marcello di Martino, Giovanni Cassadio, Sabina Fînaru
Mircea Eliade, altfel by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3066_a_4391]