968 matches
-
individuală de caracter redă în date personale știința înnăscută a unui colectiv. E inutil să vă reamintesc abundența de curele de transmisie a catolicismului în toate sectoarele societății universitate, presă, sindicate, ordine bisericești, societățile de ajutorare catolice, conferințele ordinului Saint-Vincent-de-Paul, cercetașii, Opus Dei etc. Compania lui Iisus, "cavaleria ușoară a Bisericii", cu generalul și stareții ei, sau ordinul dominican nu se prezintă rău deloc în ce privește organizarea. Aceste performanțe evidențiază faptul că Biserica a fost construită și concepută ca un aparat de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tuberculoza, trecând Îngrijirea medicală În sfera responsabilității statului. Au introdus consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează introducerea programelor sociale, a orelor de educație fizică, a organizațiilor de cercetași - „Șoimii Carpaților”: băieți (și numai băieți) educați pentru curaj, moralitate și responsabilitate eugenică, pentru prețuirea „ideii de România”. Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
altă reformă În domeniul educației care era considerată prioritară În programele eugenice era creșterea numărului de ore de educație fizică În școli. Această măsură de dezvoltare a aptitudinilor fizice era completată de Înființarea unor organizații extracurriculare după modelul grupurilor de cercetași care existau În alte țări. Interesul pentru cultivarea corpului era o parte integrală a viziunii eugeniste de reorganizare a societății românești, pentru că mișcarea eugenistă era În favoarea abordării mens sana in corpore sano, foarte În vogă În timpul perioadei interbelice peste tot
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
foarte În vogă În timpul perioadei interbelice peste tot În Europa 96. Deja În 1927, Astra crease o Subsecție pentru Educație Fizică și Morală, ca parte a Secției Biopolitice. Crearea subsecției a precedat cu cinci ani Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul Șoimilor era: „Voi păstra nepătat căminul familiei mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea fizică și spirituală a generațiilor viitoare ș...ț șșiț voi sta de pază
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
familiarizat cu ideile eugeniste. În 1937, Liviu Câmpeanu, unul dintre medicii principali ai Spitalului Gheorghe Mârzescu din Brașov, i-a trimis două scrisori entuziaste lui Carol al II-lea, În care Îl Îndemna pe acesta să transforme organizația sa de cercetași Într-un instrument de realizare a unei agende eugenice, pe care autorul scrisorilor o numea „biotipologie”. Cele două scrisori nu mărturisesc Însă nici o legătură a acestui medic cu alți adepți ai ideilor eugeniste din România și nici faptul că autorul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
președinte al coloniei românești de la Paris. În această dublă calitate, va fi unul dintre cei mai activi susținători ai cauzei noastre în fața Puterilor Aliate. Președinte, din 1933, al Ligii Antirevizioniste, a organizat și condus, de asemenea, la debutul ei, mișcarea cercetașilor. În deceniul al patrulea, mai ales după 1935, se alătură mișcărilor de extremă dreaptă, iar în 1940 este ales în Senatul legionar. La începutul activității, interesul lui G. se îndreaptă și spre istoria literaturii. Studiul Meditațiile lui Gr. Alexandrescu (1896
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar curent
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
pe sinuciderea unei verișoare obligate să se mărite cu amantul mamei sale. În Cine a fost Stroilă focalizarea narativă ezită între doamnele și domnișoarele din protipendada târgului de provincie devenite surori de caritate, naratorul-autor prezent la spitalul de campanie în calitate de cercetaș și, în fine, Stroilă - un Don Juan rănit, care trăiește în cele din urmă o criză de conștiință, fuge din spital și se lasă ucis pe front. Când H. se mărginește la povestirea unei întâmplări, precum în Fuga, sau la
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
sarcinii” este reprezentat de efortul specific de a conduce și sincroniza grupul respectiv cu alte grupuri implicate în aceeași activitate (elevul/studentul care îndeamnă propriul grup să se grăbească pentru că grupul de alături se pare că va termina în curând); - „Cercetașul” presupune un rol activ în identificarea ideilor inovatoare și găsirea rapidă a căilor de urmat abia conturate pentru ceilalți membri ai grupului; - „Apărătorul” este cel care controlează fluxul informațional de la alte grupuri înspre grupului propriu, în el și dinspre interiorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care se uita deasupra, el navigând în ape atât de înșelătoare”. Romanul este îmbibat de simboluri ale diluviului istoric, ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
precum în Nopțile de Sânziene de Mihail Sadoveanu. Modelul pare să fi fost mai degrabă profesorul francez J.-A. Vaillant de la „Sf. Sava”, pe care de altfel prozatorul îl și numea „primul bucegist român”. Cu Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei cercetași (1916), volum premiat de Academia Română, și continuarea acestuia, Vraja Bucegilor (1926), intriga romanescă se simplifică în favoarea notelor de drum și a descrierilor de peisaje, iar dialogurile capătă naturalețe. În 1925 U. iese din tiparele preocupărilor anterioare odată cu comedia într-un
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
În Bucegi), București, [1907]; ed. I, pref. Nicolae Șerban, București, 1928; Căruța poștei (Cum călătoreau strămoșii noștri), București, 1907; Gâze, București, 1908; ed. (Gâze. Din lumea insectelor), București, 1908; Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, București, 1911; Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei cercetași, București, [1916]; Umbletul pe jos, București, 1916; Săculețul de povețe al cercetașului, București, 1919; Prietenele noastre păsările, București, 1923; Zâmbetele pământului (povești din lumea florilor), București, 1924; Fermecătoarea natură, pref. Nicolae Șerban, București, 1924; Carte de bun trai, București, 1925
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
poștei (Cum călătoreau strămoșii noștri), București, 1907; Gâze, București, 1908; ed. (Gâze. Din lumea insectelor), București, 1908; Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, București, 1911; Robinsonii Bucegilor. Întâmplările a trei cercetași, București, [1916]; Umbletul pe jos, București, 1916; Săculețul de povețe al cercetașului, București, 1919; Prietenele noastre păsările, București, 1923; Zâmbetele pământului (povești din lumea florilor), București, 1924; Fermecătoarea natură, pref. Nicolae Șerban, București, 1924; Carte de bun trai, București, 1925; Salamandra măeastră, București, 1926; Vraja Bucegilor, București, 1926; În împărăția munților. Bucegii
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
de schița onirică Cum am găsit piatra filosofală și de o prezență repetată în 1922 și 1923 cu notițe și însemnări de amator naturalist (Din lumea animală), chimist (Istoria culorilor naturale) și entomolog (Câțiva gândaci folositori, Secretul viespilor solitare), de cercetaș activ (Vălenii de Munte, Cernăuții, Constanța, Viața în tabără), la care se adaugă o bucată literară, Amintiri din retragere. Semnăturile folosite sunt Eliade G. Mircea, Eliade Gh. Mircea, M.G. Eliade, M. Eliade. Alți debutanți primiți în paginile Z.c., tineri
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
lui Mihai Vulcănescu, inspector financiar, originar din Pielești - Dolj; prenumele la naștere: Mircea Aurel. Urmează cursurile primare în particular (1910-1914), apoi intră la Liceul „Matei Basarab” din București. Printre colegi - Miron Nicolescu și Grigore Gr. Manoilescu. În septembrie 1916 devine cercetaș și în noiembrie, când nemții ocupă Bucureștiul, familia lui se refugiază în nordul Moldovei, la Zvoriștea, județul Dorohoi. În ianuarie 1917 V. se află la Iași pentru a-și continua studiile, tot în particular, dând examenul de promovare la Liceul
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
fetele divers colorate; Pasul 4 “*” Pe fețele cubului sunt notate cuvintele: ”descrie”; ”compară”; ”asociază”; ”analizează”;”aplică”; ”argumentează”. Pasul 5 “*” Se atribuie rolurile membrilor fiecărui grup “*” “cititoru l”-rostogolește cubul și anunță grupului cerință înscrisă pe fata de deasupra; “*” ”ascultătorul activ”/”cercetașul” repeta sarcina,o reformulează pentru a fi înțeleasă de fiecare membru,adresează întrebări învățătorului; “*” ”interogatorul”solicită idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului; “*” ”rezumătorul”va fi “raportorul”grupului,va trage concluziile,le va notă și le
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
M. simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops”, trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un tifos exantematic, boală pe care o învinge, dar care îi șubrezește iremediabil sănătatea. După ce va absolvi, în particular, două clase (a treia și a patra) la Roman, M. se întoarce, în 1919, în capitala
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
ani care se simte de 50, fiindcă am stimulat energia magnetică pentru a avea o viață mai plină, mai fericită și mai sănătoasă. Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru cărțile dumneavoastră minunate. Cu sinceritate, C.B., Africa de Sud Un preot îi încurajează pe cercetași să folosească reflexologia Doctorul Edwin F. Bowers povestește despre un preot care-și învăța cercetașii cum să folosească metodele terapiei zonale (reflexologiei), insistând asupra tratamentului tusei și a altor afecțiuni frecvente, cu rezultate bune. El mai spune că băieții considerau
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
viață mai plină, mai fericită și mai sănătoasă. Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru cărțile dumneavoastră minunate. Cu sinceritate, C.B., Africa de Sud Un preot îi încurajează pe cercetași să folosească reflexologia Doctorul Edwin F. Bowers povestește despre un preot care-și învăța cercetașii cum să folosească metodele terapiei zonale (reflexologiei), insistând asupra tratamentului tusei și a altor afecțiuni frecvente, cu rezultate bune. El mai spune că băieții considerau reflexologia eficientă în acordarea primului ajutor. Putem înțelege cu ușurință că efectele analgezice ale presiunii
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
-o acest gen de articole în ultimii ani: Wall Street Journal publică în medie 3 feature pe prima pagină, iar edițiile de duminică ale New York Times depășesc uneori 100 de feature, mergând de la articole despre Beatles, până la portretul unui tânăr cercetaș. Proteic și niciodată fixat într-o formă anume, feature dezvoltă o tipologie bogată - de la știri, până la articole de culoare (sidebars) sau cele utilitare (How-to-do-it), care îți explică în ce fel poți face diferite lucruri: cum să-ți alegi o casă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
debutează cu nuvela Gheorghiță (1930), urmată de alte povestiri și poeme în proză, publicate în „Universul” și „Ordinea”, din care câteva vor fi adunate în volumul Victoria (1941). Narațiune „din vremile de restriște și de avânt”, Gheorghiță relatează peripețiile unui „cercetaș” în vremea primului război mondial. Adesea, firul epic, bogat și destul de interesant, e părăsit în favoarea discursului grandilocvent ori polemic. Mai bine surprinsă e progresia spaimei în sufletul adolescenților, confruntați cu întâmplări nu o dată absurde. Schițele din Victoria au o compoziție
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
funcția de redactor-șef e deținută de C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii lui Ion Creangă), cronici teatrale, note de drum, epigrame, glume, șarade etc. Beletristica, susținută de puține nume notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal
BUCIUMUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
școala primară în cătunul natal și apoi la Râmnicu Sărat, unde a făcut și liceul, absolvit în 1921. În ultima clasă, răspundea de revista elevilor, „Zori de zi”, și era secretarul societății „Junimea culturală”. În timpul primului război mondial a fost „cercetaș” și administrator de spital. La București, s-a înscris la Facultatea de Litere, pe care a terminat-o în 1925. Se angajase în 1922 la Biblioteca Academiei Române. Lucrând aici mai bine de patru decenii, a parcurs toate treptele ierarhice, de la
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
zâmbește. Sursa muzicii nu era alta decât un Orfeu dat cu briantină care locuia chiar În spatele ei. Milton Stephanides, de douăzeci de ani, student la colegiu, stătea la propria lui fereastră, apăsând cu dexteritate tastele clarinetului. Purta o uniformă de cercetaș. Cu bărbia ridicată și coatele proiectate În afară, ținând ritmul cu genunchiul drept Îmbrăcat În pantaloni kaki, Își Începea serenada dezlănțuit În ziua aceea de vară, cântând cu o pasiune care se va fi stins de mult când aveam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]