1,049 matches
-
Canaan,prin vadul râului Orontes.Pe dealurile de deasupra Kadeshului,diviziile Amon și Ra au instalat tabăra într-un loc ușor de apărat. Muwatalli a trimis cercetași hitiți îmbrăcați asemeni beduinilor ca să-l inducă în eroare pe Ramses,capturând doi cercetași hittiți care au spus cum stăteau lucrurile.S-au dat drept dezertori și că Muwatalli nu avea curaj să-l înfrunte ,acesta ar fi fugit spre Alep.Ramses, păcălit, a crezut că forțele hitite erau încă departe, la Alep , si
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
Organizația Națională "" (ONCR) este organizația principală de cercetași din România. "Organizația Națională """ este coeducațională și este prezentă în peste 50 de localități. La 1 decembrie 2010 avea un număr de 2,278 membri. Din anul 1993 este membră a Organizației Mondiale a Mișcării Scout - World Organization of the
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
este coeducațională și este prezentă în peste 50 de localități. La 1 decembrie 2010 avea un număr de 2,278 membri. Din anul 1993 este membră a Organizației Mondiale a Mișcării Scout - World Organization of the Scout Movement (WOSM). Deviza cercetașilor români este 'Gata Oricând!' (adaptarea locală a motto-ului "“Be prepared”" al lui sir Robert Baden-Powell). In anul 2013 cercetașii din România sărbătoresc "Centenarul Cercetășiei". "Prima comunicare" asupra cercetășiei a fost făcută de către profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci într-o ședință
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
membri. Din anul 1993 este membră a Organizației Mondiale a Mișcării Scout - World Organization of the Scout Movement (WOSM). Deviza cercetașilor români este 'Gata Oricând!' (adaptarea locală a motto-ului "“Be prepared”" al lui sir Robert Baden-Powell). In anul 2013 cercetașii din România sărbătoresc "Centenarul Cercetășiei". "Prima comunicare" asupra cercetășiei a fost făcută de către profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci într-o ședință a Federației Societăților Sportive din România (FSSR). "Prima publicație" despre fenomenul cercetășiei a fost o broșură informativă, editată de către profesorul
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
două momente, în vara anului 1913, inspirați de un articol citit într-o revistă franțuzească, câtiva elevi de la "Liceul “Gh. Lazăr”" din București (frații Dimăncescu, frații Berindei, Săndel Bogdan și Ionel Andronescu) formează singuri, fără ajutorul adulților, "primele patrule" de cercetași, experimentând cercetășia în Munții Bucegi. După începerea cursurilor în toamna aceluași an, la inițiativa lui Dimitrie Dimăncescu (liderului primilor cercetași), elevilor de mai sus li se vor alătura și alți colegi pentru a înființa "prima legiune de cercetași", având si
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Lazăr”" din București (frații Dimăncescu, frații Berindei, Săndel Bogdan și Ionel Andronescu) formează singuri, fără ajutorul adulților, "primele patrule" de cercetași, experimentând cercetășia în Munții Bucegi. După începerea cursurilor în toamna aceluași an, la inițiativa lui Dimitrie Dimăncescu (liderului primilor cercetași), elevilor de mai sus li se vor alătura și alți colegi pentru a înființa "prima legiune de cercetași", având si sprijinul directorului de atunci al liceului (Marin Demetrescu). Tot în toamna lui 1913 și tot la liceul “Gh. Lazăr”, Vladimir
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
patrule" de cercetași, experimentând cercetășia în Munții Bucegi. După începerea cursurilor în toamna aceluași an, la inițiativa lui Dimitrie Dimăncescu (liderului primilor cercetași), elevilor de mai sus li se vor alătura și alți colegi pentru a înființa "prima legiune de cercetași", având si sprijinul directorului de atunci al liceului (Marin Demetrescu). Tot în toamna lui 1913 și tot la liceul “Gh. Lazăr”, Vladimir Ghidionescu va ține "prima conferință" despre cercetășie. Colonelul adjutant Grigore Berindei preia organizarea cercetașilor și înființează un comitet
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
înființa "prima legiune de cercetași", având si sprijinul directorului de atunci al liceului (Marin Demetrescu). Tot în toamna lui 1913 și tot la liceul “Gh. Lazăr”, Vladimir Ghidionescu va ține "prima conferință" despre cercetășie. Colonelul adjutant Grigore Berindei preia organizarea cercetașilor și înființează un comitet de inițiativă, din care făceau parte Gabriel Giurgea, Vladimir Ghidionescu, maiorii Manolescu, Uică, căpitanul Sâmboteanu și locotenenții Sâmboteanu, Panaitescu și Manicatide. Asociația “Cercetașii României” se va constitui oficial pe 12 mai 1914. In vara anului 1914
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Ghidionescu va ține "prima conferință" despre cercetășie. Colonelul adjutant Grigore Berindei preia organizarea cercetașilor și înființează un comitet de inițiativă, din care făceau parte Gabriel Giurgea, Vladimir Ghidionescu, maiorii Manolescu, Uică, căpitanul Sâmboteanu și locotenenții Sâmboteanu, Panaitescu și Manicatide. Asociația “Cercetașii României” se va constitui oficial pe 12 mai 1914. In vara anului 1914, col. adj. Grigore Berindei obține o audiență și prezintă către membri casei regale (regele Carol I, principele Ferdinand și principele Carol) cercetășia și organizarea asociației pâna în
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
obține o audiență și prezintă către membri casei regale (regele Carol I, principele Ferdinand și principele Carol) cercetășia și organizarea asociației pâna în acel moment. Obține sprijin și asociația se dezvoltă puternic pâna în anul 1916 (peste 9,000 de cercetași, grupați în 34 de legiuni și 56 de cohorte). Recunoașterea asociației ca persoană morală este votată de Senat (20 decembrie 1914) și de Adunarea Deputaților (21 februarie 1915), fiind publicată în Monitorul Oficial la "9 aprilie 1915". In zilele de
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
de Adunarea Deputaților (21 februarie 1915), fiind publicată în Monitorul Oficial la "9 aprilie 1915". In zilele de 15-18 martie 1915 se ține la București "primul Congres al Comandanților". In anul 1915, în traducerea pedagogului Ion I. Onu apare cartea "“Cercetașii”", ediția în limba română a celebrei "“Scouting for Boys”" de Baden-Powell. Atât la înființare, cât și de-a lungul timpului au susținut mișcarea profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni (Gheorghe Munteanu Murgoci, Gheorghe D. Mugur, Gheorghe Adamescu, Nicolae
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
a lungul timpului au susținut mișcarea profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni (Gheorghe Munteanu Murgoci, Gheorghe D. Mugur, Gheorghe Adamescu, Nicolae Iorga, Constantin Costa-Foru, Simion Mehedinți, Ion Simionescu, Ion G. Duca, Alexandru Borza). Alte personalități au contribuit ca cercetași, printre ei regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Rațiu. Inspirați de către cercetașii din Marea Britanie, aflată în război încă din 1914, la data ieșirii României din neutralitate (august 1916) cercetașii români s-au organizat în "“Corpul cercetașilor de război”", fiind încadrați
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
și politicieni (Gheorghe Munteanu Murgoci, Gheorghe D. Mugur, Gheorghe Adamescu, Nicolae Iorga, Constantin Costa-Foru, Simion Mehedinți, Ion Simionescu, Ion G. Duca, Alexandru Borza). Alte personalități au contribuit ca cercetași, printre ei regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Rațiu. Inspirați de către cercetașii din Marea Britanie, aflată în război încă din 1914, la data ieșirii României din neutralitate (august 1916) cercetașii români s-au organizat în "“Corpul cercetașilor de război”", fiind încadrați ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști, factori poștali și alte specializări. Gh. D.
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Simionescu, Ion G. Duca, Alexandru Borza). Alte personalități au contribuit ca cercetași, printre ei regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Rațiu. Inspirați de către cercetașii din Marea Britanie, aflată în război încă din 1914, la data ieșirii României din neutralitate (august 1916) cercetașii români s-au organizat în "“Corpul cercetașilor de război”", fiind încadrați ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști, factori poștali și alte specializări. Gh. D. Mugur preia de la principele Carol comanda Marii Legiuni. Prin efortul lor susținut, cercetașii au reușit să elibereze
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
personalități au contribuit ca cercetași, printre ei regele Mihai, Mircea Eliade sau Ion Rațiu. Inspirați de către cercetașii din Marea Britanie, aflată în război încă din 1914, la data ieșirii României din neutralitate (august 1916) cercetașii români s-au organizat în "“Corpul cercetașilor de război”", fiind încadrați ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști, factori poștali și alte specializări. Gh. D. Mugur preia de la principele Carol comanda Marii Legiuni. Prin efortul lor susținut, cercetașii au reușit să elibereze un surplus important de combatanți pentru prima
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
din neutralitate (august 1916) cercetașii români s-au organizat în "“Corpul cercetașilor de război”", fiind încadrați ca sanitari, brancardieri, curieri, telefoniști, factori poștali și alte specializări. Gh. D. Mugur preia de la principele Carol comanda Marii Legiuni. Prin efortul lor susținut, cercetașii au reușit să elibereze un surplus important de combatanți pentru prima linie și au contribuit la menținerea unor activități vitale în spatele frontului, pe toată durata ostilităților. Ca o recunoaștere a acestui rol, în anul 1928 ia ființă "“Asociația Cercetașii din
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
susținut, cercetașii au reușit să elibereze un surplus important de combatanți pentru prima linie și au contribuit la menținerea unor activități vitale în spatele frontului, pe toată durata ostilităților. Ca o recunoaștere a acestui rol, în anul 1928 ia ființă "“Asociația Cercetașii din răsboiul 1916-1919”". Activitățile cercetășești se reorganizează dupa război (1919-1923). Asociația cuprinde acum și cercetașii din Transilvania (patrule de cercetași români apăruseră la Brașov și Blaj încă din 1913), Basarabia și Bucovina. O delegație de 58 de cercetași, sub conducerea
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
au contribuit la menținerea unor activități vitale în spatele frontului, pe toată durata ostilităților. Ca o recunoaștere a acestui rol, în anul 1928 ia ființă "“Asociația Cercetașii din răsboiul 1916-1919”". Activitățile cercetășești se reorganizează dupa război (1919-1923). Asociația cuprinde acum și cercetașii din Transilvania (patrule de cercetași români apăruseră la Brașov și Blaj încă din 1913), Basarabia și Bucovina. O delegație de 58 de cercetași, sub conducerea prof. univ. Gh. M. Murgoci, participă la "prima jamboree internațională" (Londra, 1920). La a doua
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
activități vitale în spatele frontului, pe toată durata ostilităților. Ca o recunoaștere a acestui rol, în anul 1928 ia ființă "“Asociația Cercetașii din răsboiul 1916-1919”". Activitățile cercetășești se reorganizează dupa război (1919-1923). Asociația cuprinde acum și cercetașii din Transilvania (patrule de cercetași români apăruseră la Brașov și Blaj încă din 1913), Basarabia și Bucovina. O delegație de 58 de cercetași, sub conducerea prof. univ. Gh. M. Murgoci, participă la "prima jamboree internațională" (Londra, 1920). La a doua Conferință mondială a cercetăsiei (Paris
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
ființă "“Asociația Cercetașii din răsboiul 1916-1919”". Activitățile cercetășești se reorganizează dupa război (1919-1923). Asociația cuprinde acum și cercetașii din Transilvania (patrule de cercetași români apăruseră la Brașov și Blaj încă din 1913), Basarabia și Bucovina. O delegație de 58 de cercetași, sub conducerea prof. univ. Gh. M. Murgoci, participă la "prima jamboree internațională" (Londra, 1920). La a doua Conferință mondială a cercetăsiei (Paris, 1922), România devine "membră fondatoare" a Organizației Mondiale a Cercetășiei (WOSM). Pe fondul unei lipse de cadre de
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
prin reprezentantul său, sir Hubert S. Martin, directorul Biroului Internațional al Cercetășiei (WSB). România marchează această jamboree printr-o premieră mondială, fiind prima țară care editează o serie filatelică cu ocazia unui astfel de eveniment. De-a lungul anilor, Asociația "Cercetașii României" va emite un număr mare de însemne cercetășești. Cea mai importantă distincție a fost "Virtutea Cercetășescă". Incepând cu anul 1934 se înființează ""Oficiul pentru Educația Tineretului Român"" (OETR). Tinerii de ambele sexe între 7 și 18 ani (baieții) / 21
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
distincție a fost "Virtutea Cercetășescă". Incepând cu anul 1934 se înființează ""Oficiul pentru Educația Tineretului Român"" (OETR). Tinerii de ambele sexe între 7 și 18 ani (baieții) / 21 ani (fetele) făceau parte din "Straja Țării", compusă din Marile Legiuni ale Cercetașilor și Cercetașelor și Marile Falange ale Străjerilor și Străjerelor. Pâna în primăvara anului 1929, cercetașele activau ca grupuri distincte, încadrate în Marea Legiune a Cercetașilor. Cea mai celebră reprezentantă este Ecaterina Teodoroiu, cercetașă în București și Târgu Jiu, înrolată ulterior
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
ani (baieții) / 21 ani (fetele) făceau parte din "Straja Țării", compusă din Marile Legiuni ale Cercetașilor și Cercetașelor și Marile Falange ale Străjerilor și Străjerelor. Pâna în primăvara anului 1929, cercetașele activau ca grupuri distincte, încadrate în Marea Legiune a Cercetașilor. Cea mai celebră reprezentantă este Ecaterina Teodoroiu, cercetașă în București și Târgu Jiu, înrolată ulterior în armata româna și cazută la datorie în primul război mondial. In primăvara anului 1929 principesa Ileana a României, Nissa Cămărășescu și cpt. Ioan Dimăncescu
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
cercetașe, comandanta Marii Legiuni a Cercetașelor României fiind principesa Ileana, secondată de Nissa Cămărășescu (ajutoarea comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din 2 "echipe" a câte 3 cercetași. 5 patrule formau o "grupă" și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau într-o "cohortă". Toate cohortele dintr-un județ formau
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din 2 "echipe" a câte 3 cercetași. 5 patrule formau o "grupă" și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau într-o "cohortă". Toate cohortele dintr-un județ formau o "legiune", mai multe legiuni un "ținut", iar toate legiunile din țară formau "Marea Legiune
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]