451 matches
-
nu poate fi confirmat clinic numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau cinetic poate fi acompaniat de o dizartrie cerebeloasă și de un tremor intențional care dă un grav handicap funcțional. 5. Tulburări legate de nervii cranieni. În afară de nervul optic, foarte frecvent atins în SM și alți nervi cranieni pot fi prinși de leziunile caracteristice a SM. Leziunea nu este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
semnul Lhermitte; 2. Simptome motorii reprezentate de deficitul motor de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în stadiile mai tardive ale SM: crize paroxistice cu durată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în stadiile mai tardive ale SM: crize paroxistice cu durată de secunde
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
CHARCOT, în 1896 a fost primul care a propus 4 criterii clinice pentru diagnosticul SM. Această tetradă este reprezentată de: mers cerebelo-spastic, nistagmus, vorbire sacadată și tremor intențional. De-alungul anilor clinicienii au sintetizat simptomele SM în trei mari sindroame: piramidal, cerebelos și vestibular, dar prezența acestor trei sindroame nu înseamnă diagnostic sigur de SM. Sindroamele respective se găsesc concomitent și în alte afecțiuni neurologice. După consultații multiple la diferite simpozioane internaționale, BAUER (1980) a propus diferite criterii clinice de diagnostic în funcție de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diagnostic. Dimpotrivă, o tulburare omologă la o femeie de 60 de ani trebuie să ne orienteze spre alte cauze posibile (vasculare în special). Să adăugăm la aceasta că simptomatologia variază după vârsta de debut a SM. Astfel tulburările vizuale, oculomotorii, cerebeloase și vestibulare sunt relevatorii la un subiect tânăr și evoluția lor este regresivă în 80% din cazuri. După 45 de ani, SM debutează adesea în mod insidios, prin tulburări motorii ale membrelor inferioare, evoluând în mod progresiv (50% din cazuri
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau infarctizare la tineri cu boli ca: sindromul anticorpilor fosfolipidici, LESD, CADASIL, boala TAKAYASHU, sifilis meningo-vascular sau disecție de carotidă, etc. Infecții diverse cum ar fi cea cu HTLV 1 sau boala LYME pot prezenta asemănări izbitoare cu SM. Ataxia cerebeloasă, ca manifestare paraneoplazică la tineri poate pune probleme și mai mari, deoarece în acest caz, în LCR se înregistrează Ig.G crescute. Bolile demielinizante monofazice cum ar fi encefalomielita acută diseminată, sindromul DEVIC postviral și unele cazuri de mielită transversă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ale complexelor imue circulante în ser, dar mai ales în LCR, reprezintă un marker al severității SM. E. Diagnosticul diferențial al SM În general diagnosticul formelor tipice de SM este ușor de stabilit, pe baza simptomelor cardinale din seria piramidală, cerebeloasă și vestibulară, 145 pe baza precocității abolirii reflexelor cutanate abdominale (după unii autori un simptom aproape patognomonic), pe baza apariției la indivizii tineri și a evoluției în puseuri cu remisiuni trecătoare a simptomelor (spontane sau terapeutice). Adesea însă polimorfismul simptomatic
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pozitivitatea reacției WASSERMANN în sânge și lichid sunt relevatoare. Paraplegia spasmodică familială a lui STRÜMPELL-LORRAIN se caracterizează prin prezența paraplegiei cu mare contractură, absența semnelor cerebelo-vestibulare și desigur, prin caracterul familial. Formele de SM cu predominanța ataxiei și a semnelor cerebeloase trebuie cu grijă diferențiate de boala lui FRIEDREICH și degenerescențele spino-cerebeloase, pe baza elementelor caracteristice acestor boli: caracterul familial, evoluție mai lungă, modificări trofice (picior scobit, cifoscolioză), reflexele osteotendinoase abolite în boala lui FRIEDREICH, etc. SM cu tulburări de sensibilitate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
manifestă, în afară de semne neurologice de trunchi cerebral, care o aseamănă cu SM și prin semne specifice ei: uveită, prelifebrită, hemoragii retiniene, episoade de stomatită, ulcerații scrotale și febră. Tabloul clinic al sarcoidozei, care cuprinde și semne neurologice de trunchi cerebral, cerebeloase, piramidale poate da confuzie cu SM. Adenopatiile hilare, leziunile oculare, cutanate ușoare și parotidiene, care apar în sarcoidoză, ne ajută în stabilirea diagnosticului. Lupusul eritomatos diseminat și poliartrita nodoasă, prin polimorfismul lor evolutiv, cu recidive, leziuni diseminate în întreg sistemul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
repetitive, complet regresive și cu perioade lungi asimptomatice între atacuri. Examinările ultrasonografice, imunologice și arteriografice ne pot ajuta să facem cât mai devreme diagnosticul diferențial al SM față de atacurile ischemice vertebrobazilare, la adultul tânăr. Degerenescența hepato-lenticulară, în care predomină semnele cerebeloase se diferențiază de SM prin prezența inelului Kayzer-Fleischer, tulburările metabolismului cuprului, scăderea ceruloplasminei serice și atingerea ficatului. Se știe că relația dintre nevrita optică și SM este destul de controversată. Cei mai mulți autori susțin că nevrita optică retrobulbară este o formă benignă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tip hemiamopsie sau cecitate de tip cortical. d) Simptome pseudotumorale cu cefalee, vărsături, stază papilară etc. e) Crize epileptice sau de tip Jacksonian,. f) Tulburări psihice afectând în special sfera intelectuală, mergând până la demență. g) Uneori se pot asocia semne cerebeloase sau semne de atingere medulară. h) Sindrom febril prelungit. Boala poate evolua acut, subacut sau cronic. Atunci când evoluează cronic, prezintă puseuri succesive, ca în SM. Tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară asociată metodelor moderne imunologice de investigare a LCR ne pot
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
acidului lactic (HARDING A.E. și colab., 1992; MATTHEWS P. M. și colab., 1991). Malformația Arnold-Chiari cu debut clinic în perioada adolescenței se diferențiază greu de SM, mai ales că uneori această malformație se manifestă prin pusee și remisiuni de sindrom cerebelos, sindroame bulbare, 153 cu instalarea în cele din urmă a unei parapareze spastice. Diagnosticul de SM este pus cu ajutorul radiografiilor, tomografiilor computerizate sau în cele din urmă cu RMN-ul articulației cranio-cervicale. De asemenea examenul LCR este normal (WOLPERT S. M
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este o atrofie optică apărută la adultul tânăr (HARDING A. E., 1992), cu o rapidă pierdere a vederii. Se diferențiază față de neuropatia optică retrobulbară din SM prin carcterul său ereditar, prin faptul că se însoțește de un sindrom piramidal și cerebelos. Una dintre cele mai asemănătoare boli cu SM este parapareza spastică tropicală. Aceasta, datorită faptului că debutează în jurul vârstei de 40 de ani, evoluează lent progresiv la fel ca forma primar progresivă a SM, în LCR se evidențiază benzi oligoclonale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de cele din SM. Uneori apar și benzi oligoclonale în LCR. Diagnosticul poate fi pus numai atunci când apar bine conturate simptomele poliarteritei nodoase. 154 Sindromul Sjogren primar se aseamănă foarte mult cu SM având simptome asemănătoare cu aceasta: semne medulare, cerebeloase, tulburări de vedere, oftalmoplegie internucleară. De asemenea, pot apare în LCR benzile oligoclonale. Diferența dintre cele două boli este faptul că în sindromul Sjogren apare o distrucție în glandele salivare și lacrimale, ceea ce nu apare în SM (ALEXANDER E. L.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vertijul și tetrapareza progresivă. Bolnavii, care se 160 prezintă cu SM primar progresivă, adesea au la debut un sindrom de neuron motor central, care evoluează lent. Tipic, situația se agravează progresiv, iar tetrapareza, declinul cognitiv, pierderea vederii, sindroamele cerebrale și cerebeloase, cele care afectează vezica urinară, intestinul și difuncția sexuală se dezvoltă ducând la exitus. După HUFSCHMIDT A. și LÜCKING C. M. (2002), un puseu înseamnă acutizarea simptomelor pentru o perioadă de minim 24 de ore. Un nou puseu poate fi luat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Organizația Mondială a Sănătății. Ministerul Sănătății din România a inclus în fișele obligatorii de declarare a SM, scala lui KURTZKE pentru aprecierea stadiului de evoluție a bolii. Sistemele funcționale luate în discuție de KURTZKE sunt: a: funcțiile piramidale b: funcțiile cerebeloase c: funcțiile trunchiului cerebral d: funcțiile senzoriale (revizuite în 1982) e: funcțiile intestinale și vezicale (revizuite în 1988) f: funcțiile vizuale g: funcțiile cerebrale sau psihice h: alte funcții . În funcție de gravitatea afectării fiecare funcție are 6 trepte de afectare. Vom
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
BABINSCHI sau absența reflexelor abdominale 2 - invaliditate minimă 3 - pareză sau hemipareză ușoare sau moderate, monopareză severă 162 4 - parapareze sau hemipareze pronunțate; tetrapareză moderată sau monoplegie 5 - paraplegie, hemiplegie sau tetrapareză pronunțată 6 - cvadriplegie (tetraplegie) V - necunoscută b. Funcțiile cerebeloase: 0 -normale 1 - semnale anormale fără invaliditate: dismetrie, adiadocochinezie, tremor intențional, hipotonie 2 - ataxie ușoară a trunchiului sau a unui membru 3 - ataxie moderată a trunchiului sau membrelor 4 - ataxie severă la toate membrele sau a trunchiului 5 - incapabil să
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la pat și în casă, putând umbla. Rareori este posibilă o zi cu normă întreagă de muncă, fără măsuri speciale. Există în general o oarecare deteriorare în activitățile cotidiene obișnuite. La acești bolnavi sunt mai sever atinse sistemul piramidal și cerebelos, urmat de sindromul senzitiv și cel al trunchiului cerebral. Gruparea gradelor 7-9 pe scala KURTZKE cuprinde bolnavi sever atinși de boală, care sunt aproape invariabili limitați la scaunul cu rotile sau la pat. Sunt implicate mai ales funcțiile ce au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cât este mai lungă prima remisiune, cu atât prognosticul este mai bun, dar acest parametru nu este reținut de LHERMITTE F. și colab., (1973). Dimpotrivă, după unii autori (THOMPSON 1951; LEIBOWITZ V. 1969), existența unei atingeri precoce deficitare, piramidală sau cerebeloasă ar fi prognostic defavorabil, lucru pe care noi îl infirmăm prin multiplele noastre observații clinice. În sfârșit, anumiți autori nu acordă valoare de prognostic nici uneia din simptomele inițiale (KURTZKE și colab., 1977). După KURTZKE și colab., importanța handicapului rezidual în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
5 ani, rămân la fel pentru 2/3 din ele, la 15 ani de evoluție. Numai 10% din ele au un handicap sever, la capătul acestei perioade. După același autor, caracterul polisimptomatic al atingerilor neurologice, prezența semnelor deficitare piramidale și cerebeloase, la 5 ani de evoluție, sunt criterii de prognostic rău. În ceea ce privește frecvența recidivelor, numărul lor este interpretat în mod contradictoriu: în formele benigne numărul recidivelor este mai ridicat pentru CONFAVREUX și este mai mic pentru MC. ALPINE și THOMPSON. Studiul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
riscuri semnificative pentru o ameliorare ușoară. Pentru a obține un efect favorabil sunt necesare doze mari, de 900-1200 mg/zi izoniazidă, dar există riscul toxicității hepatice. Carmabazepina, primidonul și glutetimidul s-au arătat a avea efecte bune asupra acestor simptome cerebeloase. Cholina, beatina, baclofenul au avut unele succese limitate. Atârnarea unei greutăți de 500 g de membrul afectat de tremor produce unele ameliorări. Toate medicamentele de mai sus trebuie încercate pentru 3-5 zile. Dacă în această perioadă nu apar ameliorări, medicația
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o viteză sporită pe distanțe mai mari. Prescrierea adecvată a scaunului pe rotile ca dimensiune, suport poziție, și aspecte adaptative este esențială pentru mobilitatea optimă cu ajutorul scaunului rulant. Adaptările speciale compensează controlul necorespunzător al trunchiului sau spasmele extremităților inferioare. Deficitele cerebeloase și cognitive pot limita uneori utilizarea independentă a scaunului rulant. Ele trebuie totuși încercate și în asemenea situații, deoarece de multe ori, după un timp, mișcările ataxice se pot reduce. Lista mijloacelor auxiliare pentru deplasarea bolnavilor cu SM a crescut
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mg ziua 17, 16 mg ziua 18, 8 mg ziua 19 și 4 mg ziua 20. Cu această schemă am obținut rezultate foarte bune în tratarea puseelor din SM RR și SM SP, în care predomină deficite motorii, vestibulare și cerebeloase. Într-un studiu cu 2 faze, pacienții cu SM acutizată au primit fie doze mari regulate cu steroizi I.V., sau alții au fost tratați doar în timpul puseelor. La 5 ani pacienții tratați cu doze mari de steroizi primite regulat au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
3-61), o schemă a relației dintre ATM și evenimentele posibil a se desfășura în cadrul ciclului celular. Așa cum se observă din schemă, mutația genei ATM este posibilă, caz în care la om apare în homozigoție ataxia - telangiectazia, boală caracterizată prin degenerări cerebeloase, imunodeficiență, susceptibilitate mare față de radiațiile ionizante (IR), predispoziție către diverse neoplazii. Se citează astfel apariția frecventă de leucemii, precum leucemia prolimfocitică cu celule T, leucemia 71 J. Y. Wang, Cellular responses to DNA damage, Curr. Opin. Cell Biol., 1998, 10
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]