385 matches
-
Cerna vrusca („vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Prigoru), Cernătești (sat în județul Buzău și altul în județul Dolj), Cernegura (vîrf în Munții Goșmanului), Cernele (un sat aparținător de municipiului Craiova și altul în județul Vîlcea), Cerneovca (braț al Dunării), Cernești (un sat în județul Botoșani și unul în județul Prahova), Cernet (sat în județul Teleorman), Cerneț (un lac în Delta Dunării și un pîrîu, afluent de stînga al Timișului), Cerneți (sat în județul Mehedinți), Cernica (un lac în Cîmpia Vlăsiei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apelativ cern, -ă, „pămînt negru“ (sau alt sens apropiat), cerut de toponimele, foarte probabil romînești, Cernișoara și Cernița. Sunt atestate, de asemenea, în limba romînă un apelativ cerneală („humă neagră pentru spoitul caselor“, „un fel de catran“) și verbul a cerni, „a înnegri“. Numele prezentate mai sus sunt prea numeroase și prea răspîndite pentru a fi, toate, formate de slavi. Grupul lor trebuie disociat etimologic (mai ales că unele dintre formații ar fi putut cunoaște un intermediar antroponimic). Astfel, Cerna, Cernaia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
menționate trebuie dovedite, dat fiind sensul lor restrîns onomasiologic). Cernat poate avea la bază sl. Cernatŭ, dar ar putea să fie și o formație romînească (dat fiind sufixul -at), poate intermediată de antroponimie (a se vedea numele de persoane Cernat, Cernești, Cernătești). Cernavrusca este o formație neoslavă, lipovenească (poate un diminutiv sinonim cu Cernișoara). Cernele este un plural de la cerneală („humă de culoare închisă folosită pentru spoitul pereților caselor“), iar Cernet este un substantiv colectiv format de la aceeași bază (sau un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu evită (ba chiar le caută) situațiile prezentând diferite riscuri). Identificarea se realizează prin trei variante: • genitivul denumirii; genitivul individualizează, prin substantive proprii, un „obiect” din clasa căruia face parte: „Moștenitor eu sunt al iernii./ Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, p. 364); • genitivul categoriei; se dezvoltă într-o sintagmă în care substantivul regent denumește categoria largă în care se înscrie obiectul denumit de substantivul determinant: „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M.Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formele de persoană întrucât este asimilabil funcției de complement predicativ: „Căci amândoi vom fi cuminți Vom fi voioși și teferi.” (M. Eminescu) „De-oi muri la primăvară / Să mă plângeți tu și mama; Amândouă să mă plângeți / Și să vă cerniți năframa.” (O. Goga) „Se iubesc... și ce departe sunt deolaltă amândoi!” (M. Eminescu) Subiectul simplu realizat prin pronume personal impune predicatului (sau numai verbului copulativ) să se sincronizeze cu el în persoană: „Lucești fără de viață Căci eu sunt vie, tu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună Să dea piept cu uraganul ridicat de Semilună.” (M. Eminescu, I, 146) • a denumirii obiectului exprimat prin regent (atributul denumirii): „Moștenitor eu sunt al iernii / Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, 364), „...Satul Humulești, în care m-am trezit, nu-i un sat lăturalnic, mocnit și lipsit de priveliștea lumii ca alte sate.” (I. Creangă, 47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
îmbrăcat cu hainele de înmormântare (le aveau pregătite amândoi) și când a terminat l-a chemat pe tata să-i dea ligheanul afară. Tata n-a observat că era îmbrăcată toată în negru. De altfel, mai toate veșmintele mamei erau cernite. Seara, mama nu a mâncat nimic; și-au depănat amintirile până târziu. A două zi dimineața mama l-a rugat stăruitor pe tata să stea pe lângă casă. Tata tocmai ieșea afară să dea mâncare la păsări. Mama s-a ridicat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
boi gemeni, orice boală va fi în sat se va tăia. Cînd sînt doi viței de gemene și se vor face boi, să tragi brazdă cu ei în jurul casei, ca să nu se apropie boala de vite. Nu-i bine să cerni pe pat, că-i rău de boleșniță. Nu e bine să dormim sub cer liber nici ziua, nici noaptea pînă în ziua de Sf. Gheorghe, căci pînă atunci bat vînturi ce aduc tot felul de boale. Care are vreo bolnăvie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochii închiși afară. Pentru întîia oară să nu dai afară cloșca cu puii în zi de sec, căci ți-i va fura cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă cu sita, atunci să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cioara și uliul. Cînd scoate cloșca puii, să-i pui în sită ori în ciurel și să-i cerni pe vatra cu foc, dacă vrei să-ți trăiască și să nu-i fure găile*. Cînd scoate cloșca pui, întîi îi cerni pe foc în sită și zici de două ori: „Cînd a aduce mama apă cu sita, atunci să muriți voi.“ Să nu ții oalele cu gura în jos ori să le pui în par, ori să le lași nespă late
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un mărțișor înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor. Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
eram supuși în ghetoul Bumbăcari, nici nu a însemnat intrarea triumfală în "epoca de aur", o gogoriță stupidă a regimului comunist; dar nici intrarea "dincolo", în raiul absurd și inexistent fabricat pe cale industrială de managerii echipați în haine lungi și cernite de culoarea cernoziomului hrănitor și în care intrarea era permisă doar pe bază de abonament realizat metodic prin mici atenții sub formă de pomelnice, acatiste, agheasme, sfeștanii etc., plătite cu bani peșin de naivii, căscații și bigoții care sunt siguri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de parohia Fodora. Preotul paroh, după hirotonirea mea la 25 decembrie 1946, m-a rugat să-l înlocuiesc. Deci eram preot și învățător. Așa am funcționat până la 1 septembrie 1948, câmd am fost numit preot și învățător în comuna Lunca Cernii de Sus cu filiala Lunca Cernii de Jos, jud. Hunedoara. Am plecat acolo. Se zvonea desființarea bisericii greco-catolice. Mi-am pregătit credincioșii să rămână în credința lor. După două săptămâni am plecat la Lugoj și episcopul Dr. Ioan Bălan mi-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
hirotonirea mea la 25 decembrie 1946, m-a rugat să-l înlocuiesc. Deci eram preot și învățător. Așa am funcționat până la 1 septembrie 1948, câmd am fost numit preot și învățător în comuna Lunca Cernii de Sus cu filiala Lunca Cernii de Jos, jud. Hunedoara. Am plecat acolo. Se zvonea desființarea bisericii greco-catolice. Mi-am pregătit credincioșii să rămână în credința lor. După două săptămâni am plecat la Lugoj și episcopul Dr. Ioan Bălan mi-a spus că fiecare preot răspunde
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și episcopul Dr. Ioan Bălan mi-a spus că fiecare preot răspunde în conștiință de credința lui. Eu am fost urmărit. Am plecat din comună la Cluj și apoi la București pentru a-mi cere transferarea,ca învățător, de la Lunca Cernii de Sus la Cristorel, jud. Cluj. Am primit aprobarea și cu data de 25 septembrie 1948 am funcționat pe mai departe ca învățător în com. Aschileu, satul Cristorel, jud. Cluj. La 1 decembrie 1948, Biserica greco-catolică a fost desființată prin
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
urmat Academia Teologică din Blaj. În 1945 m-am căsătorit și la 25 decembrie 1946 m-am hirotonit la Cluj de către Î.P.S. Iuliu Hossu pentru Episcopia de Lugoj. La 1 octombrie 1948 am fost numit preot în comuna Lunca Cernii de Sus, jud. Hunedoara. După 2 luni s-a desființat biserica greco-catolică unită cu Roma și toți preoții care nu au trecut la ortodoxie am fost urmăriți. Eu am plecat la Cluj unde era familia și am funcționat ca învățător
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
durdă și cu pistoale. Frunza-n codru cât se ține Toți voinicii trăiesc bine. Frunza codrul dacă-l lasă Toți voinicii merg acasă Și la para focului Zac de dorul codrului! Foaie verde firul ierbii, M-am suit în dealul Cernii, Unde cântă puiul mierlii, La Lina cu ochii negri... M-a mâncat, mânca-o-ar viermii... De ți-ai face patu-afară M-aș preface-n vânt de vară Ș-aș veni la tine-ndată Să te văd cum stai culcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Sf. Gheorghe În vara anului 1959 și În abatorul Ploiești (dec. 1959ian. 1960). Nu pot spune că nu mi-au fost utile. La Sf. Gheorghe am organizat secția de anatomie patologică a laboratorului și am experimentat Împreună cu dr. I. Cerni și dr. V. Secașiu, actualul profesor la Universitatea Transilvania din Brașov, un nou tratament al fasciolozei cu Distolin. La abatorul din Ploiești am recoltat materiale pentru studiul hipofizei la porcii bolnavi de febră aftoasă. Colectivizarea agriculturii regiunii Dobrogea m-a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
casa neagră,/ Poneagră,/ Și s-a dus la pădurea neagră,/ Poneagră,/ Cu topor negru,/ Ponegru” (BăhnășeniBacău), „Un om negru,/ Ponegru,/ Cu topor negru,/ Ponegru,/ Boi negri,/ Ponegri,/ S-o dus în pădurea neagră,/ Poneagrî” (Ibănești - Botoșani). Dacă aici universul se cernește obsesiv pentru a contracara efectul afecțiunii, în baladă pădurea neagră constituie tărâmul magic în care fetele devin subiectul ritualului de trecere. În basm, codrul malefic este reședința infernală pentru scorpie, care absoarbe viața ființelor din apropiere. George cel viteaz caută
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
intrat și tu. Ți-aduci aminte ce ți-am spus atuncea și nu mai trebuie să ți-o repet. ["Un râs amar"] 2257 Un râs amar-sec *, încet, încrunta buzele sale împregiurate de-o spumă vânătă, apoi un țipet desperat, strălucit, cerni aerul din salon. Pin flacările-nfiorate ale căminului marmoreu învinețea în trăsuri aeriene fața cea tristă a lui Toma Nour. ["Cine a văzut o-nmormîntare-n București "] 2255 Cine a văzut o-nmormîntare-n București? în carul mortuar, pe amândouă laturile cu câte - un alb
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ascundă. Ținea de mână pe băiețelul cel mai mare care, în neștiința celor trei anișori, privea uimit somnul nemișcat al părintelui său și se întreba de ce această tihnită adormire a adunat și întristat atâta lume. Întoarsă de la cimitir, cu sufletul cernit în veșmântul negru, fata constată că îi este interzis să intre în curte. Lipiți de poartă, Anda și Dan refuzau, cu încăpățânare, să se dea la o parte. Luând gestul drept o rătăcire de moment, ea se așeză sfârșită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
AM DEVENIT II.1. Copilăria și anii de școală M-am născut la 18 noiembrie 1940, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, la un an și ceva de la declanșarea lui, considerată ca fiind 1 septembrie 1939. Locul nașterii: satul Cernești, comuna Todireni, județul Botoșani. Satul este situat pe malul Sitnei, un afluent al râului Jijia. Prin grădina casei curge un pârâu - pârâul Enoaia. Mai târziu, când am început să învăț geografia, am remarcat că prin acest pârâu aveam, de fapt
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prelungi, mișcătoare. Anii aleargă, toamnele-și scutură zilele toarse-n neștire Și veșnicia prinde-n buchetul lui Mișu cincizeci de fire. Iașu-i departe de Colibița, munții pe frați îi desparte, Că duși sînt în lume fiii lui Toma, țăran din Cernești fără carte. Când Bistrița urlă zdrobită-n vîltoare și candele-aprinde, cerești, Te-nchină creștine la fiul lui Toma, țăran moldovean din Cernești ! Iar când amfiteatrul spre tine revarsă lumina din care-o să crești Să nu uiți copile pe fiul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
departe de Colibița, munții pe frați îi desparte, Că duși sînt în lume fiii lui Toma, țăran din Cernești fără carte. Când Bistrița urlă zdrobită-n vîltoare și candele-aprinde, cerești, Te-nchină creștine la fiul lui Toma, țăran moldovean din Cernești ! Iar când amfiteatrul spre tine revarsă lumina din care-o să crești Să nu uiți copile pe fiul lui Toma, țăranul onest din Cernești! Când lumea se scutură de veștede vremuri și tu înspre mîine privești, Să nu-l uiți
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]