265 matches
-
din ce zice șeful. Dacă nu ești om cu carte! Ceea ce el, recunoștea acest lucru, nu era. Luă geamantanul din mâna șefului, Îndoit din șale, cum cerea respectul față de superiori, și se strecură În vagon ca să privească de aproape pe cetățeana cu asasinatul și cu chestia ailaltă, cu care oricum va călători până la destinație În condiții de securitate sporită căci era și el tată de familie. Cetățeana respectivă nici nu se sinchisi. Vorbea cu șeful „de așa manie” Încât se simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cerea respectul față de superiori, și se strecură În vagon ca să privească de aproape pe cetățeana cu asasinatul și cu chestia ailaltă, cu care oricum va călători până la destinație În condiții de securitate sporită căci era și el tată de familie. Cetățeana respectivă nici nu se sinchisi. Vorbea cu șeful „de așa manie” Încât se simți obligat să așeze cu grijă valiza unde se țin Îndeobște bagajele, după ce o șterse bine de praf cu mâneca vestonului, apoi se instală comod Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
binevenită. Menna făcuse drumul s-o vadă pe mama lui și să-i spună că deși nevestele lucrătorilor din vale făceau o mulțime de copii, nu era nici o moașă pricepută acolo și multe femei mureau. Meryt avea să fie o cetățeană de onoare dacă ar fi vrut să vină și să locuiască acolo. Prietena mea era tentată de idee. De la călătoria dezastruoasă la On, începuseră să circule zvonuri despre moașa străină și tovarășa ei. Preotul pe care îl blestemasem își pierduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
unul dintre ele, îndrăzneau să exprime anumite îndoieli în legătură cu invocatul caracter rezonabil al interzicerii de a ieși din oraș impusă locuitorilor, Încă o dată, pentru a fi consecvenți, vor plăti cei drepți pentru păcătoși, cei cinstiți pentru răufăcători, este cazul demnelor cetățene și demnilor cetățeni care, îndeplinindu-și cu mare scrupul datoria lor de alegători votând cu oricare dintre partidele legal constituite care determină cadrul opțiunilor politice și ideologice în care societatea se recunoaște în mod consensual, își văd acum limitată libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe noi. Guvernul națiunii, pe care-l reprezint aici, se alătură doliului și durerii tuturor celor care au cunoscut extraordinara figură umană pe care tocmai am pierdut-o și, în același timp, îi asigură pe toți cetățenii și pe toate cetățenele acestei țări că nu va demobiliza în lupta pe care o duce împotriva răutății conspiratorilor și a iresponsabilității acelora care îi sprijină. Doar încă două comunicări scurte, prima, ca să vă spun că inspectorului și agentului clasa a doua care colaborau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
din nou În planul real În acțiunea propriu-zisă) Și Ned și J.G. nemaiputîndu-se ține pe picioare de rîs. — Blestemăție, zic, să știi că e lată. Noroc că vizitiul Întorsese capul mîrțoagei În partea ailaltă și-i dăduse bice. Stai așa, cetățene, zice Joe. Oprește-te. Decît să se oprească și-a făcut odată vînt și a asvîrlit-o: țpe cine, mîrțoaga?! să vedem mai departe) Mulțumesc lui Dumnezeu că avea soarele În ochi altminteri i-ar fi spart capul. Doar că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pune În spatele camerei, Îmi mai aruncă o privire, Îmi poruncește: - Citește! Iau hârtia În mână, mă uit peste ea, Întârzii. Nu pentru că lumina n-ar fi suficientă, dar din nou nu-mi vine să cred. Hai, dă-i drumul! * Fie: - Cetățene Pârvu Avram, te afli În fața unui complet de judecată. Ți se vor aduce la cunoștință Învinuirile. Dacă vei avea nevoie de explicații suplimentare, ești liber să le soliciți. Ridic ochii de pe hârtie, mă uit la Pârvu. Stă cu capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cu picioarele pe o măsuță, filmează de-acolo. Îi face un semn lui Leac. Leac Începe să vorbească, Îi văd buzele mișcându-se prin gaura cagulei, la Început nu Înțeleg, Îi spune și Andreea: Mai tare, Leac, și de la Început! Cetățene Pârvu Avram, acum ai ocazia să spui câteva cuvinte În apărarea ta. Ai asigurările noastre că vei fi ascultat cu atenție. Pârvu Își dă din nou capul pe spate, Îl vede În sfârșit pe prietenul meu În cagulă, cască ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
v-ați uitat dacă spuneți c-ați văzut că nu se vede, de unde și concluzia că puteți intra la domnu primar fiind un cetățean cu toate facultățile, ca atare, un intelectual. Poftiți. Domnul primar vă așteaptă. Bună ziua, domnule primar. Salut, cetățene!...O cafea...un ceai negru, un wiscky? Știți...eu... Știu. Acestea sunt articole care reduc puterea de cumpărare a contribuabilului. D-aia avem probleme cu termotehnica, iluminarea stradală, scrâncioburile și, în general, cu bugetul. Vreți să repetați? 1 23, probă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
bonus special și numai astăzi pentru dumneata acest aparat electronic cu baterii de făcut găuri la o gaură a doua fiind pe gratis, la a patra două, la a cincea trei. Vă umplem de găuri. Sunteți agent de vânzări? Nu, cetățene. Io-s Guvernul! 8. ȘTIRI DE PRIMA PAGINĂ * Greva homosexualilor. Pentru o bucată de lingou de aur criminalul recunoaște și alte crime mult mai criminale de restul dezicându-se total. * Un sadic de 8 ani și-a ucis canarul cu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
vizită după aceea în casa sa bunăoară, pe lângă onorabila sa consoartă firește, și va voi să sară la mine mai la vale, în cazul acesta am să-l opresc zicându-i bunăoară: <Nu ești în drept să te superi, onorabile cetățene, bunăoară, căci iată chitanța care dovedește că eu plătesc taxa pe burlăcărit firește>”. Apoi cu dumneata, „onorabile”, nu i se mai urăște omului. Nu semeni deloc cu ieșeanul descris de Ionel Teodoreanu în cartea lui „Masa umbrelor”... Și cam ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un călăreț, dar pe o biată mârțoagă, care-i gata-gata să-și dea duhul... Pe nebăgate de seamă apare și ieșeanul, făcându-mi semne de departe. Când ajunge aproape, îmi compun o figură oficială, care nu îngăduie împotrivire: Bună dimineața, cetățene! Încotro ai pornit așa de dimineață și ce duci sub coviltirul căruței? Niște stofe... Și unde le duci? Apoi la mănăstire... Acușica vine iarna și măicuțele au nevoie de îmbrăcăminte groasă... Uite, domnule, ce înseamnă negustorul! Știe când și unde
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dătătoriu de danie și vînzătoriu, anume Costandin croitoriul, ne-au arătat cum că însuși de a sa bunăvoie și a soției sale, pentru pricinele de mai gios arătate au dat danie și au vîndut via aceasta”. Nu știu cum să-ți spun, cetățene al târgului Iașilor, dar Înalt Prea Sfântul Iacov nu prea este limpede în cele ce spune. Asta nu-i treaba mea, vere. Spune-mi mai degrabă care sunt “pricinile” pentru care croitorul Costandin dăruiește și vinde “via aceasta”? Din nefericire
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Treia a fost de a aboli costumele impuse de Ludovic al XVI-lea deputaților din cele trei stări. Un decret stipula faptul că "nicio persoană de un sex sau altul nu va mai putea constrânge pe un cetățean sau o cetățeană să se îmbrace într-un mod anume, sub pedeapsa de a fi considerată suspectă și urmărită pentru perturbarea liniștii publice; fiecare este liber să poarte haina sau veșmântul corespunzător sexului său, veșmântul care îi convine" (apud F.-M. Grau, 1999
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Externe sugerează că acestă dominație masculină începe să se schimbe. În plus, cercetătorii feminiști analizează această persistentă "diferență de gen" în convingerile legate de politica externă atât la nivel de elite, cât și în rândul cetățenilor obișnuiți; femeile lider și cetățenele din statele din Vest au tendința de a se opune utilizării forței în acțiunile internaționale și sunt mult mai înclinate să sprijine intervențiile umanitare (Rosenau și Holsti 1982; Tessler, Nachtwey și Grant 1999). Atitudinile legate de egalitatea de gen și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Cațavencu... e din Soțietate... dar vorba e, eu alegător... eu... (sughite) apropritar, eu pentru cine votez? (sughite) D-aia am venit. (șovăie.) Zoe: Trimite-l, Fănică, dă-i drumul... e amețit de tot... Tipătescu: (luându-l cu binișorul) Fii bun, cetățene, du-te. Aldată mai vorbim. Cetățeanul: Dar ce să vorbim aldată? Zoe: A! Cetățeanul: Acu ce treabă avem?... Nu vă uitați la mine că sunt așa de... Am făcut-o de oaie de tot. Să vezi d-ta cum de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dă să mi-o ia. Tipătescu: Și (desperat) ți-a luat-o? Zoe: (același joc) Ți-a luat-o? Cetățeanul: Aș! Am băgat-o în buzunar. Zice d. Nae: "Așa? Facei parte din Soțietatea noastră și primești scrisori de la prefectul, cetățene, bravos!" Zic: (sughite) Aș! De la prefectul! Zice: "I-am cunoscut slova... Ia arată-mi-o. -Doamne păzește!" Ba că dă mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cetățeanul: (pufnind) Conul Zaharia?... Nu mai spune (sughite) că amețesc... Tipătescu: (lui Pristanda, arătând pe Cetățeanul turmentat) Ia-l pe nenorocitul ăsta, și... Zoe: Și dă-i drumul prin dos, pe scara a mică. Pristanda: (ridicând pe Cetățeanul turmentat) ' Aide, cetățene! (îl împinge spre dreapta.) Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. Pristanda: (același joc) ' Aide! Cetățeanul: Vorba e... eu pentru cine votez?... Pristanda: ' Aide! Cetățeanul: Nu mă-mpinge (sughite) că amețesc. (iese, împins de Pristanda.) SCENA IX Zoe, Tipătescu, apoi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
altele am eu în sufletul meu, dar de! N-ai ce-i face: famelie mare, renumerație după buget mică... Cațavencu: Și în sfârșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar exista călăul? Pristanda: Curat, coane Nicule! Cațavencu: (schimbând tonul) Cetățene, nu uita condiția cu care am venit aici! Am venit în casa prefectului, nu voi însă să dau ochii cu el, nu mă pot așa de ieftin compromite. Am venit chemat de doamna Trahanache, pe dânsa voi să văz. Pristanda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
iar eu! (sughite.) Am venit pentru istoria aia de care am vorbit az dimineață... Ce facem? Iacă, mâine începe... Eu... pentru cine votez? Tipătescu: (ținându-i calea să nu coboare în scenă) Pentru cine? Pentru cine? Lasă-mă în pace, cetățene: ai ajuns de nesuferit... Votează pentru cine poftești... Cetățeanul: Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba pe poftă... Tipătescu: Ei! Lasă-mă-n pace, administrația nu voiește să influințeze câtuși de puțin pe nimini. Cațavencu: (intervenind) Pardon, dați-mi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mă lucrași, ai? Adică, dă-i cu bere, dă-i cu vin, nu pentru cinstea obrazului... pentru ca sămi faci pontul cu scrisoarea... bravos! Dom'le Nae. Cațavencu: A! A! Zoe: Fănică! Fănică! Trimite-l... e nesuferit! Tipătescu: (nervos) În sfârșit, cetățene, te rog lasă-ne cu binișorul, lasă-ne... Ce poftești de la mine? Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?... (face semnul votării și sughite.) Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu. Cetățeanul: Pentru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Raport privind modul cum a decurs contactarea numitei S.A. din Sintereag „În baza aprobării primite în data de 24.02.1978, orele 19.30, s-a trecut la contactarea numiților S.I., preot reformat în com. S. și S.A. - soția acestuia, cetățeană olandeză rezidentă în țara noastră [...]. Ofițerul a dat curs invitației făcute de soțul celei în cauză, cu care a întreținut relații amicale în perioada liceului, când au fost colegi de școală și internat [...]. Inițial, discuțiile s-au referit la amintiri
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
luat în control, fiind codificat „Fanaticii”, datele și informațiile de interes operativ obținute vor fi raportate cu operativitate Direcției I - Serv. IV. Șeful Direcției Col. Rațiu Gheorghe Șef serviciu Materiale T.O. „Călugărița”: „La post se află obiectiva cu o cetățeană. Cea din urmă dă citire la niște pasaje dintr-o carte de rugăciuni. Amândouă se roagă la D-zeu. Se discută despre îmbrăcăminte, probleme familiare, gospodărești, după care obiectiva spune: „Și acum putoarea asta de vecină de lângă noi, când o
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
prietenos” cu genul feminin. Constrângerile locale, temporale, educaționale și de forță de muncă manifestate în dauna acțiunii femeilor online sunt analizate în contextul globalizării și al destrupării. Dincolo de aceste neajunsuri și dezavantaje, spațiul rețelei este utilizat pentru transformarea femeilor în cetățene active care subminează dominația puterii și consumismul pasivezi Atât laturile pozitive, cât și cele negative surprinse în relaționarea dintre feminitate și contextul social al Internetului sunt legitimate prin analize concrete și empirice și adesea sunt la confluența dintre spațiul online
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ratează revoluțiile, din secolul al XVIII-lea până în 1871. Situația femeilor franceze se rezumă la următorul paradox: Franța, care este patria revoluțiilor, a generat o miscare feministă destul de târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]