29,232 matches
-
petrecut un Crăciun de basm la Săpînța în 1990, cu colegii mei de facultate, ca să ne plîngem și să ne lingem rănile după bătăile și umilințele acelui an. Am simțit refugiul, am simțit protecția tandră și fermă a celor din cetate. Dramatismul, tînguirile, disperările de acolo, bocetele, țipetele, frisonul plenar al iubirii din acel spațiu al Maramureșului sînt în cîntecele și în interpretarea senzațională a celor din Grupul Iza, în spectacolul lui Mihai Măniuțiu. Ai senzația inepuizabilului. Corul îi absoarbe pe
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Daniel Ciocăzan. Născut la București, în 1967, absolvent a școlii înalte de arhitectură de la Paris, membru al "Ordinului Arhitecților" din Paris din 2000 și al "Ordinului Arhitecților din București" din 2003, Ciocăzan face o scurtă analiză a relației între arhitecți, cetate și funcționarii primăriilor, guvernelor ș.a.m.d. "În Franța, municipalitățile și populația sînt foarte prezente în problemele orașului, în lumea urbană, spre deosebire de administrația publică din România. Aici, în România, avem sentimentul că sîntem mereu într-o urgență. Autoritățile nu-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
frecvent retorice prin aceea că răspunsul lor (răspuns care e un ecou al stării de fapt, iar nu soluția care ar fi o intervenție chirurgicală pe real ce nu stă în putința analistului) plutește în aerul extrem de poluat moralmente al cetății postdecembriste: "în fond, spune filosoful - și cel grec și cel de acum - nu-i important niciodată răspunsul, ci întrebarea. Ea curăță în jurul ei, cel puțin pentru moment, dacă nu pentru mai mult timp, murdăria." Una din aceste interogații-cheie are în
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
elefanți roșcați pe pereți, prietena amăruie, zumzete minerale sau dimineața senzitivă, altele coborâte parcă din poemele lui Dimov (licorne, grifoni, pasărea cu gheare de argint, rosignolul). Iată o invitație a poetului în atelierul lui de creație: "Din turnul pleoapei,/ Din cetatea sângelui,/ Iată, scriu ierburilor albastre/ Pe care tu le crești sub arcadele sânului./ Nu sunt bolnav, nici întreg sănătos,/ Cu arcul și cu haitele nu mă mai întrem,/ Cum nu mă mai desfată nici cerurile de lemn./ Din turnul pleoapei
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
Iată, scriu ierburilor albastre/ Pe care tu le crești sub arcadele sânului./ Nu sunt bolnav, nici întreg sănătos,/ Cu arcul și cu haitele nu mă mai întrem,/ Cum nu mă mai desfată nici cerurile de lemn./ Din turnul pleoapei,/ Din cetatea sângelui,/ Scriu această carte/ Ca un inorog nespus de urât,/ Să știe ierbile tale albastre/ Că încă trăiesc, și atât. " De la primele volume la cele din ultimii ani, se poate vorbi de o schimbare a vocii lirice a lui Al.
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
să ne facem faimă înainte de a ne împrăștia pe toată fața pământului!" Ceea ce și făcură... Istoria situează Babilonul, înălțat pe Eufrat, lângă Bagdad, pe teritoriul Irakului de astăzi, - ca să vedeți! - capitala lui Nabucodonosor, regele lui, mult timp după Hamurabi, Asurbanipal, cetate întemeiată de akkadieni cu milenii în urmă, în jurul lui 2300. Sunt secte recente care văd în distrugerea celor doi coloși americani, Two-Center, la 11 sept. 2001, o replică mai dură a lui Allah, trecut un moment la comanda universului, mai
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
Într-un fel, o măsură birocratică, globalizantă, gen ONU, unul însă pe dos! Iată cum au decurs lucrurile și cum aflăm din Capitolul 11 subintitulat Turnul Babel. Amestecarea limbilor. Seminția lui Sim... 5. Atunci s-a pogorît Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6. Și a zis Domnul: "Iată, toți sunt de un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ceea ce și-au
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
năzdrăvănie). 7. Haidem dar să pogorâm și să amestecăm limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul." Prolixul ca soluție. 8. Și i-a împrăștiat Domnul de acolo în tot pământul și au încetat de a mai zidi cetatea și turnul... 9. De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa diferențierilor etimologice de pe glob pare să se datoreze
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
limbile lor, ca să nu se mai înțeleagă unul cu altul." Prolixul ca soluție. 8. Și i-a împrăștiat Domnul de acolo în tot pământul și au încetat de a mai zidi cetatea și turnul... 9. De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa diferențierilor etimologice de pe glob pare să se datoreze acestui incident, avându-se în vedere urmările spectaculoase rezultând
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
sau din satul Vlachia aflat în apropiere, nu mai răsună doar imnuri bizantine, aceleași de sute și sute de ani. Evia a fost o provincie de mare importanță pentru Bizanț iar împăratul Justinian a fortificat în secolul al VI-lea cetatea Halkida spre a o proteja de barbari. Istoria medievală a insulei reține cucerirea la 1470 de către turci, care i-au schimbat numele în Ebriboz (de la strâmtoarea/canalul Evripos). Evia a rămas sub domnie turcească - datorită importanței strategice a insulei - până în
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
este cartea a două cărți din tinerețea lui Radu Cosașu, ambele semnificative în felul lor: Energii, volumul publicat, obolul fără valoare al unui crez mincinos - Vivisecții, nuvelele pe moment păstrate în sertar, cartea unei confuzii adevărate. A "conștiinței sfâșiate a cetății", cum sarcastic îi aruncă cineva. Libertatea și detașarea de trecut în care citim astăzi această carte deplaseză ușor accentele și mă întreb dacă nu cumva Logica - și mai ales Supraviețuirile - nu câștigă tot mai mult ca literatură în sine. Personal
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
Ispititorul eșuează în tentativa de a trezi în Iuda complexul de inferioritate, amintindu-i că e doar trezorier al grupului de apostoli și nimic mai mult. După cum nu-l convinge nici cu promisiunea: "dacă-l vinzi, vei fi între stăpânii cetății". Iuda tace mult și încordat, ascultă înfiorat ispitirile succesive. Pe el, cel care disimulează, nu cuvintele îl reprezintă, ci fapta vânzării învățătorului în schimbul a 30 de arginți, după sfatul ispititorului. Miza ultimă este, deci, iubirea de arginți, simbol ce poate
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
de saur". Universitatea însăși e o frumusețe; cred că-mi place să fiu profesor - chiar și al unor studenți care nesmintit pun virgulă între subiect și predicat - și pentru că am avantajul de-a lucra în Clădirea Centrală, uriașă ca o cetate, cu scări largi, pe unde au umblat Blaga și D. D. Roșca. Cînd cobor scările Universității, îmi par mie însămi mai puțin insignifiantă... Greu de istorie - ca toată Transilvania, de altfel -, Clujul este un frumos oraș acum sluțit și ponosit
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
descoperit, deasupra unei porți, basorelieful unui foarfece, și, nu foarte departe, o poartă împodobită cu un stup de piatră: semne breslașe, urme ale trecutului burghez. Așa că din cînd în cînd trec pe acolo să le salut... Cum salut și zidul cetății, statuia de secol XV a Sfîntului Gheorghe, statuia în mare suferință a lui Matei Corvin, casele mici din preajma Pieței Mihai Viteazul sau curtea - pe vremuri, de școală evreiască - în care e plasat Apostrof -ul și în care se juca Nego
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
Paler și gândurile care îl frământă. Înainte de 1989 se ascunsese în spatele diverșilor eroi imaginați sau extrași din mitologie și istorie, rostind, prin gura lor, adevăruri care nu puteau fi spuse altfel. La începutul anilor "90, s-a implicat în viața cetății, amăgit inițial de acea deschidere și dezamăgit, apoi, de felul în care a fost înțeleasă libertatea. Îmbrâncit de realitatea inacceptabilă înapoi la irealitatea fantasmelor, a strâns note pentru cel puțin un roman. Infarctul de la sfârșitul deceniului nouăzeci și operația ce
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
și vidul de date personale ale acestui înzestrat scriitor fără chip și (aproape) fără biografie. De aceea poate că este atît de reconfortantă versiunea călinesciană despre anii de formare ai tînărului latinist care nu a rămas deloc insensibil la "năruiturile" cetății romane Ceugma de unde, după chiar spusele poetului, s-ar fi tras și numele comunei natale. E uimitor cum alte tipare geografice (Hațegul și Retezatul) și alte priveliști de învecinare (satele ardelenești pe lîngă care sălășluiesc țiganii) fac din Cigmăul lui
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
întru noi, așa prisosește prin Hristos și mângâierea noastră”. (II Cor. 1, 3-5). Mântuitorul nu doar că nu refuză pe nimeni care-I cere ajutorul, ci îl oferă chiar El întâi. La întâlnirea cu cortegiul funerar și cu văduva din cetatea Nain, care-și plângea pe unicul său fiu mort și-l conducea către mormânt, I s-a făcut milă de ea și i-a înviat fiul (Lc. 7, 13), iar în fața mormântului prietenului său Lazăr, chiar a lăcrimat (In. 11
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
mai curînd, că i te alături, schimbîndu-l după tine și dîndu-te după el. E vorba, așa, despre a face loc împreună. Povestea începe cu policromia Antichității tîrzii, ,o lume foarte colorată, în care diversitatea spirituală e vie, scînteietoare, consistentă." Zidurile cetăților devin poroase, prin ele circulă zvonuri și doctrine al căror joc dezinhibat îl aruncă pe individ într-o mreajă făcută din independență și instabilitate. Peste ea, ca un soi de clei, a prins, destule secole, creștinismul. Numai că religiile resimt
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
problemele mai generale de concepție și formalizare - precum relativizarea canoanelor teoretice și de elaborare la toate nivelurile (fabulă, personaje, timp, spațiu, semnificanți), modificarea exigențelor atribuirii de valoare, eliminarea intruziunilor extraliterare ori, nu în ultimul rând, reintroducerea cu drepturi depline în cetatea literelor a subiectivității eliberate de tirania comenzii sociale, a utilitarismului publicistic etc., - demonstrația nu presupune obstacole de netrecut, acordându-i scriitorului polonez calitatea de precursor mijlocit sau direct în procesele de înnoire ale creației universale prin cuvânt. Este și ceea ce
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
a sancționa întârzierile noastre culturale. El deschide singur procesul critic al poemei ca ,minciună" literară. Chiar și atât e foarte mult pentru o vreme în care critica literară la noi încă nu exista, iar în Franța abia căpătase drept de cetate. Dramatizarea lecturii, concepută ca text secund, pe roluri, explică ce e poezia epică, spre a forma cititorul, până ce acesta să înțeleagă chiar și ce este ironia, ce este satira, ca instrumente ale libertății poetului, să știe că acesta nu este
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
ăstimp se privește cu sînge rece sîngerarea dar între timp se ia un trandafir magnific căruia i se desprind alene petalele una cîte una 1962 La vestea morții doamnei M.T. Treabă bine făcută, Moarte, chiar o izbîndă, ca să distrugi o cetate! Să devorezi atîta carne, să frîngi atîtea oase într-un timp record. Să consumi atîta energie, iute, cît ai fuma o țigară. Cîtă Muncă, Moarte, ce demonstrație în forță (De parcă nu am crede cuvîntului). 1989 Anatomia mirosului Odoratus impedit cogitationem
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
aceste definiții lirice, un alt poem se cuvine amintit, ,Umbra Evei". Și aici, Eul poetic rămâne puțin în umbră (căci, în prima strofă din ,Catrenele...", interogația ,de ce-aș fi altfel decât soarele?" de vreme ce astrul își întoarce privirea spre fetele cetății, nu este cu adevărat personalizată, Eul fiind echivalent - în acest caz - franțuzescului on). Dar, fără să spună vreodată Eu, în ,Umbra Evei", Blaga vorbește, de data asta, despre pasiunea sa, despre deziluziile sale, despre aspirația sa spre mit! Din dulcele
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
este cea mai sigură garanție că micul pinguin va scăpa teafăr din toate încercările. Despre Odysseus, Homer povestește că s-a acoperit de glorie sub zidurile Troiei împreună cu ceilalți regi achei și a contribuit printr-o stratagemă decisivă la căderea cetății asediate ani de-a rîndul. Adevărata probă a supraviețuirii el a trebuit să o treacă însă abia pe drumul către casă (nostos), în lupta trudnică și anonimă cu soarta, zeii și stihiile. Odysseus este de aceea pentru posteritate nu atît
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
literar", "Albatros", "Tribuna", din Brașov, "Pagini literare", din Turda, "Revista Fundațiilor Regale", "Voința Transilvaniei", "Vestul" din Timișoara etc.). Trec anii în șir fără să mai publice literatură. Debutul editorial îl face târziu (1959), cu o carte de istorie (Dincolo de ruine. Cetăți medievale). întoarcerea la literatură (așa se și cheamă un volum) se produce în 1978. Scrie cărți de filosofia culturii și estetică, de critică și teorie literară, una din ele - Metapoetică. Prolegomene, Ed. Univers, 1983 - primește Premiul "B. P. Hasdeu" al
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
poetului Lucian Valea, iubitul învățător Alexandru Astalușiu, mi-a fost dascăl în clasa I-a primară. Ne cățăram împreună prin copaci. Mutați între timp, ne-am pierdut urmele. Ne-am revăzut după ani la Brașov, unde el, un zeu al cetății, electriza acum săli arhipline ca un alt Goga al vremii cu poezia sa inspirată din drama refugiului. A fost un excelent orator. Luat în brațe de critica timpului, de scriitorii lansați, un răsfățat al destinului, scotea o splendidă revistă de
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]