733 matches
-
Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu venerație-ți șoptesc spre stele numele -Românie! și am sculptat în inimă conturul hărții tale și culorile drapelului sfânt florile de colț și veșmintele de cetini ale culmilor carpatine cu picăturile inimii le sărut șoaptele eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii luna-n-rouă-și împletește steagul păcii și-al iubirii. Vin degrabă, drag române! să cântăm cu toți-n cor azi, e ziua ce-ți rămâne
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
primăveri fără flori, te aud viscolind prin clepsidre de clipe, pe cuvinte azi simt cum se zbate un ghimpe. Îndelung mai răsfir toamne-n brume scăldate, peste urma-ți de scris, plâns-a trist,lung,o noapte! Scuturând insomnii pe sub cetini de brazi, te rescriu lacrimi mii, înghețând pe obraji, și m-apasă durut prin tăcerea de gheață, umbra ta,murmur surd, ca o șoaptă de viață! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: UMBRA TA,MURMUR SURD / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN
UMBRA TA,MURMUR SURD de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370536_a_371865]
-
realizară când se făcu seară și întunericul cuprinse regatul munților. Căpitanul Arnăutu ordonă retragerea în curte. Primele aripi ale nopții învăluiră întinderile cu mantia lor neagră. O parte dintre oșteni tăiară câțiva brazi din apropiere, îi transportară în curte împreună cu cetina și aprinseră un foc mare care trebuia să ardă până dimineața. Se anunța o noapte tensionată în care se vor confrunta cu cel mai aprig vampir din lume. Dinspre răsărit, de după crestele munților, își făcu apariția roata roșiatică a lunii
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
mai originale și interesante aspecte. În așa mod, Dan Bodea își exprimă și cântă fenomenul dragostei prin forme și metafore nespus de frumoase: „Izvorul tainic / Pururea s-ascunde / În luminiș dorit, / În poieni de crini / Sau chiar pe piscuri, / Sub cetina de nori, / Unde vulturul stăpânește / Răsună canturi / Și-n dragoste curată, / În iubire neprihănita / Totul se zidește, / Totul se prefira, / Cu toate că e o lacrima de noapte” (Iubire). Iar, Andrei Andor, cu aceleași gânduri frumoase, descrie starea sufletească prin silaba versului
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
iminent, Reamintind că: A.- Acum trei sferturi de veac, la 1 aprilie 1941 un grup de peste 3.000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtînd în față icoane, prapuri și cruci din cetină, a format o coloană pașnică, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fîntîna Albă. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Sovieticii au deschis focul în plin
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cântec de dor Fă-mă Doamne, cum am fost, Tânăra, cu adăpost În inima codrului, Pe poteca dorului. Era colțul meu de răi Printre-al păsărilor grâi, Sub cetina odihneam, Obosită de eram. În poiana cu bujori Roșu' îți dădea fiori Iar mai jos, lângă izvor, Se-adăpau ciute, cu dor. Fă-mă Doamne, tinerica, Să car apă în ulcica Și-apoi sete de-oi avea Nu-mi da
CÂNTEC DE DOR de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370708_a_372037]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > MIRESME DE CETINI Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Suspină brazii-n tainic foșnet, În șoaptă vântul îi mângâie verde, Ridică-n vârf de crengi lumânărele; Mirosuri amărui văzduhul cerne. Ciute cuprinse de
MIRESME DE CETINI de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369696_a_371025]
-
Sonetul cu acorduri de durere Să-ți fure adormirea-ascunsă-n sânge și-un strop sărat ți-alunecă-n tăcere. Înghesuită-n mrejele din vene Eterna dragoste dormea uitată; Acasă! Lasă drumul, hai acasă! Turbată ca un câine-acum te latră. Referință Bibliografică: MIRESME DE CETINI / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MIRESME DE CETINI de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369696_a_371025]
-
cătarăm sus în castani... Cu mine derau darnici... Mă cunoștea toată natură De la iarbă până-n cer... De mult m-a lăsat pădurea Să-i citesc orice mister... Vietățile pădurii De mult mi-erau prieteni... Iepurași și aricei... Și păsărele-n cetini... Cand vedeam o veverița Cu coada ei stufoasa... O luăm în palmă și, ușor, Sus în castan acasă... Anotimpurile, toate Le treceam tot împreună... Primăvară, vara, toamna... Și iarna cu omăt cunună... În pădure, prima oară, Am venit cu tine
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
biserică, în luna decembrie mai temeinic decât în orice altă lună a anului. Ortodoxia ia la rând Mihaii, Gabrielii, Andreii și Nicolaii, dând mai apoi prin ianuarie și Ionilor și Vasililor dreptul la repaus. Catolicii și protestanții confecționează coronițe de cetină și aprind lumânări încă de la-nceputul lunii decembrie, punctând perioada de dinainte de Crăciun cu bucuria anticipației, într-o succesiune de tradiții bine dozate și calculate din strămoși. Spre deosebire de celelalte anotimpuri, care excelează fie la capitolul exuberanței primăvăratice, fie la cel
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
încarcă în casele mirosind a curățenie, spre a fi cântat în noaptea plină de splendoare, premergătoare Crăciunului, a nașterii pruncului Iisus, sunt simbolurile științei și ale bogăției. Știința că bradul este pomul vieții, iar bogăția arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. Cercetările științifice au dovedit ceea ce de fapt omul, în timpul său istoric, a învățat
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. Cercetările științifice au dovedit ceea ce de fapt omul, în timpul său istoric, a învățat că această culoare a cetinei de brad aduce vindecarea sufletului. Și nu întâmplător, tămăduitorii trupului omenesc au schimbat culoarea uniformei lor din alb în verde. În vârful bradului împodobit creștinii au așezat steaua, ca simbol a împlinirii luminii și a închipuirii locului unde tainele măreției
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
fost, însă de aici a început calvarul obișnuit la început de weekend pe Valea Prahovei. Mai cădea și ploaia asta nesuferită, suprapunându-se peste întunericul și aglomerația de pe șosea. Ștefan deschise fereastra și inspira aerul umed, cu miros proaspăt de cetină și rășină, adus de ploaia rece căzută molcom peste brazii ce străjuiau partea muntoasă a șoselei. Privirea i-a fost atrasă în oglinda retrovizoare de luminile jucăușe ale unei mașini sport care nu respecta nici cele mai elementare reguli de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
-n povești O țară mândră și frumoasă, Emoții simți, când te gândești La strămoșii ce ne-o lasă Avea munți cu piscuri-nalte, Numai ei le știau locul, Ascunzișuri unde să salte Protecția, contra stihiei și focul... Avea păduri cu cetini grele Care-i ascundeau de invazii, Ce-i amenințau cu arme rele, Iar scutul viu, le erau brazii... In munți, în vremuri de răstriște Se ascundeau în peșteri unde Își depănau viața ce crește Cu gândurile lor fecunde ! Erau o
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
o parte și de alta a locului arunca în fața cortegiului flori uscate ...” „În fruntea tuturor pășeau, cădelnițând din belșug, proaspeții slujitori ai bisericii creștinești”. Mușata însăși se afla la căpătâiul fiului ei înconjurată de cei apropiați ...” „În urma carului împodobit cu cetină de brad, erau solii lui Mircea, rude apropiate ale neamului Mușatin, în straie cernite ...” Conflictele de la curtea domnească precum și intrigile care se țes la curțile vecine, maghiară și polonă, se manifestă mai cu seamă când trebuie ales noul domn. Curtea
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
și inepuizabile, ca variante. An cu an, o colindă anume, ca un ornic de castel ce bate prin Provinciile Marii Românii, venind nu din exteriorul istoriei, ci din interiorul ei, din care face parte, având lumina, gustul și catifeaua verdei cetini a veacurilor vechi, e numai proaspătă, ca ninsorile azvârlite de sus, mereu aceleași, și totuși, mereu proaspete; an cu an, o colindă anume anină de cerul sonor al României, înfrigurat de sloiuri nemaitopite, lampadare aprinse cu cifrul luminii din conștiință
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
te mint și când vorbesc Și când respir, te mint! Când zic ades' Că te-am uitat, că nu te mai iubesc, Te mint în stihuri pline de-nțeles În care ne'nțelesuri strâng și țes. Când neaua plânge peste cetini verzi Venind tiptil din tainicu-ți eres Mă minți și tu, de parcă mă dezmierzi În purpura tăcerilor din maci. Pe-un mal surpat al râului de-argint Cu luntrea-ți veche, vajnice cârmaci, Ai acostat pe-un braț de mărgărint Și-
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
de finitate și temporalitate, parte a arhitecturii Universului. Nu există emoție atât de profund și înstăpânitor în om decât aceea de a se simți atingând bolta cerului, obrajii norilor, ochii stelelor, de a soarbe în plămânii gata să explodeze respirația cetinii, de a auzi incantațiile vuietelor muntelui, toacele povârnișurilor lovite de ciocănelele pasului, dangătul clopotelor monumentale de la mănăstirea voievodală din Sinaia, urcând lin, tocmai de jos, din vatra orașului de scaun, până tocmai sus, unde vârfurile brazilor perdeluiesc geamurile cerului, de
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
și de ceață. Se clătinau luminile pe punți, Speriate că-și vor pierde din roșeață. Când astrul mâniat de întâmplare, S-a-ntors din drum, cercând să le învie, Le-a adunat pădurea pe cărare, Și le-a-ndemnat spre-a nopții colivie. Din cetini grele le-a făcut culcușuri, Grăbindu-le în pace să adaste Până în zori, când soarele-n suișuri, Le va chema pe-ntinderile vaste. Și-n noua zi, grăbite înspre zare, Se limpezesc de roua dimineții. Aruncă-n codru, albă sărutare
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353905_a_355234]
-
Toate Articolele Autorului În brațele tale mi-e iarna poveste Mă ninge cu doruri, mă ninge cu drag Zăpada se-așterne ușor peste creste Iar fulgii aleargă pân' la mine în prag. Din ceruri ninsoarea ascunde cărarea Sub umbră de cetini mai mugește un cerb În cabană sub munte ne-a cuprins înserarea Liniștit aprinzi focul, eu vin roșu îți fierb. Când îți dau ca să guști din pocalul fierbinte Mă cuprinzi pe furiș și la piept mă aduci Lași deoparte licoarea
ÎN BRAȚELE TALE, IARNA de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353921_a_355250]
-
Moldova. Așezat în inima zonei muntoase, dar ușor accesibil dinspre nordul Moldovei și Transilvania, grație arterelor rutiere și feroviare de comunicație, Câmpulung Moldovenesc are climat tipic subalpin, cu aer ozonat și frumuseți naturale incontestabile. Este „un oraș al poemelor de cetină și de albastru”, așa cum afirma, deosebit de plastic, Dragoș Vicol - poet, prozator și jurnalist bucovinean, care descria cu totală însuflețire și dragoste un tablou mirific, real, în care Câmpulung Moldovenesc se află în prim plan: „Pădurile coboară din legenda <<Pietrelor Doamnei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Ediția nr. 1085 din 20 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Iarnă asta rece, Se preumbla iară Peste noi la fel. Pare că-i grăbita Și-a uitat năframa Albă, sus la Domnu’n cer. Și-a rămas pământul Îmbrăcat în cetini, Așteptând petala crinului Să ningă, peste el. Tu deschide poartă, Să vină Crăciunul, Leru’i, ler.. Vine astăzi Domnul, Pruncul de lumină Din seninul cer. Primește’ți casă ! Întețește focul, Să ardă pelinul Și tristețea toată, Să rămână clipă Albă
COLIND de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353176_a_354505]
-
cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau, în special pâine cu zmeură, bureți fripți pe jăratec, tocane de legume luate de pe la magazinul forestier. Vedeai chiar și femei însărcinate, umblând prin păduri și dormind pe sub copaci! Când era ziua caldă, în parchet
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]