260 matches
-
ale lui Ion Vinea, cronicile sale la expoziții de Marcel Iancu și M.H. Maxy, profesiunile de credință abstracționiste culminează cu prologul avangardist din apelul (nesemnat) „Pentru contimporani“ (nr. 34, 10 martie 1923). Ulterior, în nr. 37-38, un text intitulat „Pentru cetitori și scriitori“ anunța și mai apăsat schimbarea profilului revistei: „ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga Europă...” Repertorierea virtualilor colaboratori din Franța, Italia, Germania, Ungaria, Olanda, Suedia se încheie printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în decursul veacurilor”, cu texte de Margueritte Crissay sau Cassanova, care „vor duce tirajul nostru la 2.000 de exemplare” (publicația avea doar cîteva sute). Cu o precizare semnificativă: „În celelalte, vom continua, ca și pînă acum, să ne izgonim cetitorii”. Inutil să mai menționăm faptul că acel număr nu a mai apărut, ca de altfel și anunțatul volum de versuri al lui Ion Vinea, Moartea de cristal, despre care în nr. 63 aflăm că „un tiraj special va fi tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artistă. „Cu inima’n cap“ (nr. 63, noiembrie 1925, datată însă 1920) începe cu o violentă denudare a convenției narative și cu aparte-uri „explicative” adresate cititorului, ca în proza textualistă: „Iar Laurențiu se gîndia la Diana: - și sfătuim pe cetitor să sară pasajul acesta cu italice, incoherent în aparență și a cărui explicație o va găsi în povestirea ce-l urmează”. Gîndurile lui Laurențiu sînt reproduse, într-adevăr, cu italice, în secvențe lirice autonome; fiecare dintre ele e șarjată, caricaturizînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
elită ar avea ca misiune promovarea artei moderne autohtone în Occident (și viceversa), recunoașterea ei internațională și depășirea ingratei condiții imitative (prin intrarea în rîndul „creatorilor”, al exportatorilor de forme și idei). Același entuziasm se regăsește și în nota „Pentru cetitori și scriitori“: „Avem satisfacția de a anunța cetitorilor noștri că ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga Europă. (...) De la Paris, Paul Dermée, directorul considerabilei reviste L’Ésprit nouveau, și poeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autohtone în Occident (și viceversa), recunoașterea ei internațională și depășirea ingratei condiții imitative (prin intrarea în rîndul „creatorilor”, al exportatorilor de forme și idei). Același entuziasm se regăsește și în nota „Pentru cetitori și scriitori“: „Avem satisfacția de a anunța cetitorilor noștri că ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga Europă. (...) De la Paris, Paul Dermée, directorul considerabilei reviste L’Ésprit nouveau, și poeta Céline Arnauld ne-au trimis colaborarea lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a format în ambianța pariziană a anilor 1909-1910. Autor independent, rămas, către sfîrșitul anilor ’20, aproape izolat, va evolua în anii ’30 către forme mai moderate de lirism. Încă din declarația de intenții din nr. 37-38, 7 aprilie 1923 („Pentru cetitori și scriitori“), în care își exprima satisfacția de a fi obținut colaborarea a numeroși importanți artiști ai avangardei europene, Ion Vinea anunța că: „Vom primi cronici, articole critice și literare, desene, clișee, gravuri inedite (...) de la grupul scriitorilor unguri refugiați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
invocînd exemplul chiar al celor două volume de la „Saggitaire Krà”: „Antologia «Nouei poezii franceze» de la Sagittaire? Dar cetiți prefața așa de plină de rezerve și de bun-simț, criteriul care vrea să urmărească reconstituirea «spiritului modern» în lirica franceză («dacă un cetitor ne-ar întreba de ce nu este modern cutare poem, am tăcea chitic»), cercetați apoi autorii cari pornesc de la Aloysius Bertrand și Baudelaire și, cu toate că se ridică împotriva simboliștilor, să prenumere pe Francis Jammes și pe Laforgue (...) și apoi atîția fanteziști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Știi tu ce dar îi cei și știi tu cum e? Tot ce e om se naște și se-ngroapă, Fie-n colibă, fie-n vechi castele, Pe culmi de munte ori la mal de apă. "Dar e-mpărat, dar cetitor de stele, Același vis îi sună în ureche, "A lor vieți sunt pururi tot acele. Pe când sunt tineri se adun pereche, "La joc, la viața și la danț s-adună, "Bătrîni fiind vorbesc de vremea veche. "Și lui ursit-am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din dreptul civil, în volume, broșuri și reviste, lucrări care luminează multe chestiuni din această ramură a dreptului. Ele vor folosi Tr atat ului, de care ne ocupăm, atât pentru îndreptarea unor puncte de vedere, cât și pentru a arăta cetitorilor o bibliografie mai bogată, în limba română și a i îndemna să nu recurgă aproape numai la material străin. Dacă s-ar ține seamă de această observație, nu s-ar strecura unele părți și afirmații, care nu mai corespund cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Țării Românești acel pârău ce să desparte din Milcovul cel Mare”. Asta se întâmpla pe la 1475... Un alt glas, însă al lui Axinte Uricariul, de această dată m-a făcut atent: “Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitorule că au zidit Ștefan vodă biserica lui Sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
era om bun. Și fiind el de feleșagul său lumeț și vesel la inima lui, de vinul acătării nu îi era silă. Scârbavnica molimă a filoxerei nu trecuse oceanul și cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar și sfinți monahi pricepuți în ticăitul lor meremet. Știau sfinții părinți tocmala Cotnarului mai dihai ca sfintele scripturi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de Grigore Ureche și de Miron Costin, le-am citit din scoarță În scoarță de multe ori... Mai ales după ce m-am Întors din Infern... Îmi amintesc chiar ce spune Ion Neculce În Predoslovie la Letopisețul Țării Moldovei: „Deci, fraților cetitorilor, cu cât veți Îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atât veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai Învățați a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oștire, ori de voroave, la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
siège ne aflăm. Șichy, vino repede cu mașina încoace. Trebuie să-l scoatem pe Tano cîteva zile din oraș. Mergem la Dorobanț, la Rusalin Pop. Să-mi iau o carte? Nu mai e timp. Intonez ca la liturghie: Pace ție, cetitorule! și părăsesc zona periculoasă. Iubiții de ianuarie "desenam cerul tot și în mijloc Dumnezeu: "Doamne, nu știu să intru...! Dumnezeu îmi dărui o cheie și în cheie străluceau multe chei". Gheorghe Istrate 27 ianuarie, 2003, Dorobanț Nu mi-ai explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
atenția) este desenat un cavaler, Înclinat curtenitor Într-un genunchi, cu o mână dusă la piept (la inimă?) și cu cealaltă Îndepărtată de corp, Într-un gest cât se poate de retoric (retorica tipic cavalerească). V-ați dat seama, iubiți cetitori, parantezele acestea nu au decât rolul de a ne face din când În când cu ochiul, Într-o dulce familiaritate, prefăcându-ne concilianți și răbdători, așa cum ne stă bine, mai ales la Începutul unei atât de dificile Întreprinderi. Acest gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
personajului, care se deplasează prin cameră, fumează, citește, ba chiar, la sfârșit de tot, scrie două rânduri Într-un caiet. Raportul dintre narator și acest personaj este sursa multor observații despre proză. Ironia este evidentă: „V-ați dat seama, iubiți cetitori, parantezele acestea nu au decât rolul de a ne face din când În când cu ochiul, Într-o dulce familiaritate...“. Teoria cheamă practica. Între două gesturi ale personajului, naratorul descrie pe o Întreagă pagină o scrumieră de Limoges, oarecum În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de nouă și respectiv șapte pagini) susținute de o voce naratoare emancipată, Încrezută chiar, cultivată și ironică. Începutul pendulează Între două maniere narative: una strict descriptivă, „obiectuală“, reluare a scriiturii de tip nonveau roman; și alta colocvială, adresare către „iubiții cetitori“, cu miza pe efectul deconspirării convenției romanești. Cele două maniere se Împletesc continuu, Într-un joc isteț de perspective, gata-gata să se suprapună: În aceeași clipă când „privim“ cutare detaliu din cadru, ni se și face cu ochiul și frazele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
marfă și cititorii devin o clientelă care trebuie ademenită la firma numelor cu reputație”.7 ) „în curînd - spera el - se va trăi și la noi din scris’’. Mai realiști, Felix Aderca („Scrisul nostru efemer’’)8) și Eugen Relgis („Scriitor și cetitor”)9) se plîng de nefericirea lipsei de cititori. După război, în condițiile unei piețe mai largi, rezultat al unirii tuturor provinciilor romînești, literatura, în ansamblul ei, începe să beneficieze de un regim mai favorabil. Totuși lipsa publicului rămîne una din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe bărbatu cu întristate cău/tări înspăimîntați iau lă/satu aici în vecinici uitări /. Lîngă apa curgătoare/ deodată cumplit căzu/ din trăsura călătoare /. Au rămas necunoscută/ cu bărbatul și copii(i) /. Pe pristolul vecinicii/ iartațo de mii de ori/ D-neavaastră cetitori/ că toți suntem muritori". Acest tragic eveniment a fost însemnat de Vasile Iurașcu și pe Mărgăritarele sale, chiar la începutul cărții, cu singura deosebire că din grabă, în loc de "decembrie" cum se precizează pe piatra de la mormînt, el a scris aici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scrisul său, întâmpinat cu mari rezerve de criticii literari ai vremii, nu a rezistat în timp. SCRIERI: Fiii ucigașului, Bârlad, 1879; Memoriile unei cățelușe, Bârlad, 1880; Jertfă. Gelozie, București, 1890; Doamna Kiajna (în colaborare cu N. Țincu), București, 1891; Scriitori, cetitori și critici, București, 1892; Căpitanul Ropotă, București, 1893; Rustice, I-IV, București, 1893-1894; Romanul căsniciei, București, 1898; Străin în țara lui..., București, 1900; Din valurile vieței, București, 1901; Tribunul poporului, București, 1903; Astra, București, 1905; Talpa iadului, Brașov, 1906; De pe urma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
Gorki. Oficiul critic este îndeplinit de Ilarie Chendi la rubrica „Viața literară” (de altfel, multe articole îi apăruseră inițial în publicația „Viața literară”), apoi, în 1909, cronica dramatică este asigurată de Al. Ciura. La sfârșitul anului 1909 se anunță (Către cetitorii noștri) „mari greutăți materiale, provocate de multe procese” (unul intentat lui Octavian Goga, de pildă) și periodicul își încetează apariția. La reluare, în 1922, Ț.n. primește subtitlul „Revistă literară, politică și socială”, dar își păstrează aspectul grafic. Un articol-program
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
un citat din introducerea lui Sextil Pușcariu la capodopera sa, Limba română. Privire generală: Omul de știință nu trădează bucuros dorințele care l-au ispitit și Îndoielile care l-au neliniștit la zămislirea unei opere. De aceea, prezentându-și cartea cetitorului, ține să-l lămurească, de obicei, numai asupra țelurilor urmate și a metodei Întrebuințate. Totuși, oricât ar căuta un autor să păstreze o obiectivitate absolută, ceva din sufletul lui străbate totdeauna opera de la un cap la altul (apud Vulpe, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
stare / Să te miști din raftul grav!/ Nici o mâ nă mi se pare / Nu te‐ a scuturat de praf, / Nu ți‐ a răsfoit vreo filă / Știi, măcar așa 364 în silă, / Ca să simți și tu fiorul / Ce ți‐ l lasă cetitorul .../ Ș‐acum vii să‐ mi faci morală? / Cap fără de socoteală! / Eu t e iert, însă, vezi bine, / N‐ am chef să mă cert cu tine!” * Lumină Lumină!..., director dr. Teodor Rășcanu, anul II nr.8, marți 26 mai 1931. Redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
, gazetă apărută la Chișinău, săptămânal, între 21 aprilie și 25 mai 1907, în versiuni paralele, cu caractere latine și chirilice, și cu diferențe de conținut. Director: Alexis Nour. În articolul-program, intitulat Din partea noastră către cetitori, se menționează că V.B. apare „cu scop de luminare a norodului [...], ca prin știință și credință să ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și cu articolele Tovărășiile de cultură pe la sate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
pe larg: "Românul, cînd se necăjește rău, ori pe un lucru neînsuflețit, ori pe o ființă vie, absolut indiferent de categorie și specie, raportează ori, mai exact, trimite acel lucru sau acea ființă la originea lui naturală. Nu știu dacă cetitorul a luat bine seama la profunzimea filozofică cuprinsă în acea formulă, strălucitoare de limpiditate concretă, pe care prejudiciile unei educații cu totul nenaționale ne opresc s-o rostim tare, atît de adese cît o avem în inimă și pe limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la sfârșit de bătălie electorată și la debutul celui de-al doilea cincinal băsescian: zici că ne-am întors în frumoasele vremuri ale Imperiului Roman la câtă parada de latina vulgara fac jurnaliștii și comentatorii noștri. Mai întâi însă iubite cetitor al meu îngăduie-mi acum, la începutul anului acesta, MMDCCLXIII AVC AB URBE CONDITA 2, să te salut la rândul meu, după cuviință, cu un mobilizator Ave!, și să-ți adresez căteva urări de sezon: fie-ți augurii favorabili, matroana
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]