259 matches
-
unui tânăr; iar la cununie, drept recunoștință pentru omul providență care m-a scos dintr-o adevărată prăpastie morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că făcea! Căci ia închipuiește-ți, iubite cetitor, ce ar fi fost dacă buna soartă nu-mi scotea înainte în noaptea aceea neuitată pe bravul moscal Ivanca? Cel mai puțin lucru ce mi s-ar fi putut întâmpla era să rămân rușinat în fața unei întregi familii și, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un franc în palmă. Eu nu sunt singur aicea; a mai venit cu mine un țigan cu un urs. Și unde e țiganul? E la Versailles, căci nu l-a lăsat să intre cu ursul în Paris. Ei bine, iubite cetitor, n-o să mă crezi poate, dar m-am dus la Versailles în aceeași zi nu atât ca să văd palatul lui Ludwig al XIV-lea și faimosul parc cu apele săritoare care sunt unice în lume, ci ca să întâlnesc țiganul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
făcută, dar nu e complectă. Am omis să împrospătez tocmai acele mișcări sufletești care au fost hotărâtoare în luptele vieței mele și care m-au îndemnat, pot zice în mod fatal, să iau condeiul în mână. Să nu râzi, iubite cetitor, când îți voi mărturisi de al început, fără încunjur, că simțirea aceea puternică care se anunță cu zgomotul furtunei, cum zice lord Byron, că patima aceea veche de când lumea, dar etern nouă, care se numește amoriul a fost [cea] care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că nu o cunoșteam personal, nu schimbasem nici o vorbă cu ea, nu-i știam nici măcar numele: abia mai târziu am aflat că o chema Maria; prin urmare, cu atât mai mult o iubeam. Aceasta nu trebuie să te mire, iubite cetitor. Asemine complicațiuni psihologice s-au văzut la oameni mai ispitiți decât mine, căci închipuirea are darul de a mări, de a polei realitatea. Simțeam între dânsa și mine neputința apropierei ep care lo descrie Schiller prin cuvintele: Sie ist nah
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
conștiinței mele un lucru ce mă apasă și anume, că slăbiciunea de căpetenie, pot zice singura care m-a stăpânit din frageda mea copilărie și m-a dus pe cărări negândite, a fost o deosebită, neînvinsă simpatie pentru sexul frumos. Cetitorii îmi vor ierta acest pacat involuntar și foarte răspândit, comis de mulți alți muritori slabi de înger ca și mine. Cine se crede aparat de această învinuire să-mi arunce piatra. Așa îmi aduc aminte că la niște Paști, pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tiparului. Cu sau fără succes, așa am procedat totdeauna și niciodată nu m-am silit să scriu ceva fără să mă simt mișcat, fără să fiu sub stăpânirea unei emoțiuni. Dacă voi fi avut fericirea să comunic această emoțiune și cetitorilor mei, atunci voi fi în drept a crede că lucrarea mea n-a fost lipsită de valoare literară și voi simți o mulțămire sufletească mare, mai mare decât dacă aș dobândi orice alt bine pe pământ. Dacă nu, ei! atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mângăierea că în timpul urcărei mele spre astrul arzător și al recăderei pe prozaicul pământ, voi fi avut momente de uitare a multor necazuri ce amărăsc zilnic viața omenească și aceste momente pentru mine tot sunt un câștig. ............................................................................................................................... Vezi așa, iubite cetitor, a fost povestea încuscrirei mele cu arta, acum 37 de ani!... ANEXE (Album realizat de Corneliu Grigoriu) Bustul lui Nicolae Gane, în Parcul Copou, Iași. Autor: R.P. Hette (1943, bronz) Scrisoare adresată de N. Gane redacției revistei Semănătorul. Scrisoare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Costin Am scris singur, dintru a mea știință, câte s au tâmplat de au fost În viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu, că au fost scrise În ini ma mea. Deci vă poftesc, cetitorilor, pre unde ar fi greșit con deiul meu, să priimiți, să nu gândiți că doară pre voia cuiva sau În pizma cuiva, ce precum s-au tâmplat cu adevăr s-au scris... Cine va vrea să le creadă bine va
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-o celor 10 leproși din Evanghelie, zicându-le: „Mergeți de vă arătați preoților!” Marele om, cu renume universal, Giuseppe Verdi, muzicantul neîntrecut, a spus cuvântul său pentru ultima dorință, cuvânt pe care îl pun ca auguriu ce-l fac tuturor cetitorilor mei, ba tuturor oamenilor din lume: „Eu doresc și vreau, a zis el, ca la moartea mea să am: o lumânare, o cruce și un preot!” Pr. Anton Bișoc (Viața, nr. 9, septembrie 1940, pp. 122-126). 5. PR. EUGEN BLĂJUȚ
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-mă în strada cutare la numărul cutare", ci "du-mă la Societatea de economie din Poarta Curții". * În timp ce aceste descripțiuni apăreau ca foileton săptămânal în ziarul Adevĕrul, am avut, la un moment dat, oare care îndoială cu privire la efectul produs asupra cetitorilor mei. Îndoiala aceasta, în care se amestecau și alte sentimente și stări sufletești, am exprimat-o în următoarele rânduri: "M-aș simți peste măsură de mâhnit, dacă excursiunea aceasta ar obosi câtuși de puțin pe cei pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pretutindeni și în orice timp; el e veșnic, senin și alinător; trebuie numai găsit și arătat. Noi îi vom face ramă, oriunde și oricum îl vom găsi. Frumusețea e o lumină și lumina o fericire. Și acum, un prim salut cetitorului necunoscut, care va împărtăși cu noi viața cuprinsă în fiecare pagină. Ierte-ne greșalile, scăpările, îndrăznelile nereușite; Imnul către Apolon spune: "Muzele în cor, răspunzându-și cu frumoasele lor voci, cântă darurile eterne ale zeilor și mizeriile nesfârșite ale oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
va împărtăși cu noi viața cuprinsă în fiecare pagină. Ierte-ne greșalile, scăpările, îndrăznelile nereușite; Imnul către Apolon spune: "Muzele în cor, răspunzându-și cu frumoasele lor voci, cântă darurile eterne ale zeilor și mizeriile nesfârșite ale oamenilor..." Ierte-ne cetitorul, noi suntem oamenii și epigoni." Recunosc că, pentru cititorul de azi, proclamația aceasta are un aer vetust, o notă banal romantică, poate chiar o falsă grandilocvență... Dar tocmai pentru a aceasta am scos-o la lumină ca pe un document
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
delicate și întrucâtva o scurtă spovedanie. La timpul în care intervine și în seria faptelor în care se așează, e poate și o încheiere... ...Pentru aceste însemnări ale unui ziarist din alte timpuri, în orice caz. De aproape cinci luni, cetitorii acestui mare cotidian au ocaziunea de a întâlni destul de des în coloanele lui, sub diverse articole de actualitate, numele celui care le adresează acum rândurile de față. Lucrul n-are nici o importanță în sine, fără îndoială; și nici n-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nostru". Dar îmi pare că și Mauriac e puțin cam în urmă cu politica scrisului. Apoi, eu am un mod de a vorbi, adică a scrie, prea familiar. Justificarea mea îmi pare destul de logică. Oricine scrie are în vedere pe cetitorii săi, adică pe cei care-l gustă, care-l apreciază, care-l înțeleg, cu care se simte legat de o comunitate spirituală și care-l fac să vadă în fiecare lector un prieten. Dar explicația mea e posterioară faptului pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Decît că di aiasta, domnule Caimacam, ați putea trage o Învățătură: că oricît de zdravene ar fi brațele cenzurii, tot prea scurte-s cînd vroiesc să acopere adevărul; iar ce nu apare În țară, răbufnește În străinătăți și Încă pentru cetitori În toate limbile!>>”. Controlorii de calitate (comunistă) mai găsiseră o hibă În sensul Înlocuirii din Întreaga piesă „...a expresiei <<principatele romîne>> cu <<țările romîne>> și respectiv utilizarea expresiei <<Unirea țărilor romîne>> În loc de <<Unirea principatelor romîne>>”. Prin urmare, staliniștii refuzau chiar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mulțumiri sârguincioaselor doamne Veronica Comăneci și Gabriela Popescu, care mult au pătimit cu redactarea nesfârșitelor variante. (c) RADU COCEA, ALEXANDRU COCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Lilianei cea care a crezut, ma ajutat, și a suferit alături de mine Predoslovie " Fraților cetitori, să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte"... Și, să nu gândiți că sunt basne... fost-au scrise în inima mea... au poate, pe ici pe colo, să fi greșit condeiul meu... ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cel mai Mare Român al tuturor timpurilor". Pentru toate câte le-am scris: bune și rele; adevărate și scornite; m-am încumetat să izvodesc cu mândrie o frântură de epopee din blagoslovita domnie a lui Ștefan al tuturor românilor. "Fraților cetitori! Să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte", ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr s-au scris toate... Și să nu gândiți că sunt basne, că fost-au scrise în inima mea." R.C. A.C. PROLOG GOLGOTA VALEA ALBĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aici, își împunge el tâmpla cu degetul. Dumnezeule! strigă Alexandru, eroic, și mușchii încordați se umflă sub cămașa nădușită, lipită pe trup. De m-aș întâlni în luptă, față-n față cu acest "Magnific"! I-aș arăta eu "Fatih-Fatih"! Un cetitor în stele, egipțian, pripășit la curtea padișahului, i-a prezis că zodiile, crugul vremii, conjuncția stelelor îi sunt favorabile, că lui îi e menit a cuceri Constantinopolul, apoi Roma Cetatea Eternă; după care, va subjuga Lumea și va face ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare? Dădea din ea? Dacă dădea din coadă, era de bine. O fi un semn ceresc de bine... Măria ta șuguiește, dar astrele... Stelele sunt reci și îndepărtate, ce le pasă lor de bucuriile și de necazurile oamenilor? Nu-s cetitor în stele să deslușesc tainele destinului potrivnic. Ticăloase vremuri petrecem prin veacul aista, oftează Vlaicu. Când nu e război, e molimă, când sunt amândouă, e și foamete. Cătăm și noi un port, fie și cu catartele rupte, oftează și Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
astfel împiedicat să țin cursuri, el era bolnav și mai mult în concediu, așa încât de ani de zile la Facultatea de Filosofie și Litere din București nu s-au mai ținut cursuri de preistorie. Morala acestei povestiri o pot formula cetitorii... [245] Al doilea referat al meu, trimis Comisiei din proprie inițiativă, privea situația profesorului N. Herescu. N-am avut niciun conflict sau vreo neînțelegere cu Herescu, între altele pentru bunul motiv că nu ne-am cunoscut personal decât după aceea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în Moldova oameni". Nicolae Costin († 1712), fiul lui Miron, suferă de pedanterie, și predoslovia la a sa Carte pentru descălecatul dentîi începe în stilul molierescului Diafoirus: "Nime mai bine și mai pe scurt toată desfătarea istoriei n-au cuprins, iubite cetitorule, decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înaltă artă. Dealtfel, d. Călinescu stă alături de scriitorii cei mai artiști ai noștri prin toate caracterele scrisului său. Puțini oameni cunosc care să știe exprima, direct ori "figurat", cu atâta exactitate scurtă și cu atâta priză asupra inteligenții și imaginației cetitorului. Și să reușească să exprime în limba tuturora observații fine justificate prin considerații teoretice subtile" (G. Ibrăileanu). Romanul Enigma Otiliei "este construit cu un meșteșug sigur, pe mai multe planuri, și cu o detașare epică întru totul stăpână pe materialul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-ne sub influența fisticului. (text de pe un blog, http://stressymako.wordpress.com, 3.IV.2008) Bâlbe onomatopeice de politicar autopropulsat financiarmente pe "sticlă" și în Parlament ("Cotidianul", beta2.cotidianul.ro, 11.IV.2006) Mi ți-i rânduiesc mai degrabă printre cetitorii în zațul succedaneului de cafea numit literarmente [s.n.] năut, iar popularmente nechezol, afini câteodată cu subiecții psihologici ai testelor de tip Rorschach ori cu fanii doctrinelor complotiste... (discuție pe un forum, www.centrul-cultural-pitesti.ro, XI.2007) Ghinionul venea odată cu implozia
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Gorki. Oficiul critic este îndeplinit de Ilarie Chendi la rubrica „Viața literară” (de altfel, multe articole îi apăruseră inițial în publicația „Viața literară”), apoi, în 1909, cronica dramatică este asigurată de Al. Ciura. La sfârșitul anului 1909 se anunță (Către cetitorii noștri) „mari greutăți materiale, provocate de multe procese” (unul intentat lui Octavian Goga, de pildă) și periodicul își încetează apariția. La reluare, în 1922, Ț.n. primește subtitlul „Revistă literară, politică și socială”, dar își păstrează aspectul grafic. Un articol-program
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
fără trudita și așa de utila bibliografie a scrisului meu de d. Barbu Theodorescu, însumi le-aș fi putut descoperi, uneori, numai cu greu -, le știe toată lumea. Abia acum îmi dau samă îndeajuns că, departe de a fi cunoscute obișnuitului cetitor cult, care vrea să afle istoria neamului său, nici erudiții nu le pot da de urmă”. Partea rezistentă a scrierilor lui T., la care au făcut apel cei ce au scris despre N. Iorga și care va rămâne extrem de utilă
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]