261 matches
-
bujor după ce face dragoste cu bărbatul ei. Dimpotrivă, pe zi ce trecea se ofilea, se închidea în ea. Nunta avu loc în primăvară și fără fast. După cununia religioasă au pornit cu toții spre căminul cultural unde s-a pus masa. Chefuiră până dimineață. Petre se cam amețise, abia se mai ținea pe picioare, când se întoarseră spre casă. Avea chef să cânte pe drum. Frusinei nu-i plăcu lucrul acesta, îi venea să plângă de ciudă și de rușine; se abținu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
rea voință și intenția detestabilă de a rămâne pe-acolo, în locuri străine și în casă cu chirie, până la adânci bătrânețe. ...Că ție-ți place să stăm aici, printre brăneșteni, fiindcă ai prieteni cu care să te-mbeți și să chefuiești, dar la mine și la copiii ăștia nu te gândești deloc! Puțin îți pasă că ai o familie!... De când ne-am luat, tu nu te-ai gândit decât la tine... Ești un om rău și egoist!!... îi imputa amarnic femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
putea schimba totul. N-a trecut mult și au început întîlnirile, chefurile, petrecerile. Cine și-ar fi imaginat că pe vreme aceea în București existau cel puțin o duzină de localuri luxoase în care se mînca porcește, și se putea chefui pînă dimineața? Lume multă, majoritatea necunoscuți, de toate vîrstele, de la tinerei de bani gata pînă la babalîci spilcuiți care puțeau a naftalină. De fiecare dată se nimerea să găsească masa lor rezervată într-un colțișor mai retras, dacă nu chiar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și-l botezase. Dar cum să botezi un spirit, aici, în buricul Bucureștilor, unde toată lumea batjocoritoare, după ce-ți spinteca gâtul, te mai lua și balon, altfel decât Spiridon. Un spirit numit Spiridon. Îi plăcuse. Avea mână bună de naș. Chefuiseră ce chelfuiseră, într-o mansardă a Palatului Primăverii, îngăduindu-le musafirilor, cum erau ei atât de pătimași, pe aici, în Balcani, să-i sărute piciorul ori să-l pupe în fund, până când, e drept, se cam întinseseră. Dar și alălalt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
n-am nici un amestec " Ori unde nu îmi fierbe oala. Cînd calcă țara Hantatarii "Eu bucuros în lupte merg, Cînd între ei se bat magarii În fundul pivniței alerg. Se certe Ungurii și Leșii... "Ce-mi pasă mie? La Cotnariu "Eu chefuiam cu cimpoieșii, "Cu măscărici și lăutari; "Și sub umbrarele de cetini "Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, "Să bem, pîn-nu vom mai putea. "Dacă venea să rătăcească "V-un învățat archeolog, "Vorbind în limba păsărească, "Nu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
băut și maică-sa, a gustat și ea în cele din urmă. Până seara, au mai pus tara la cale. Cocoșată a povățuit-o ce să facă după cele ce se întîmplaseră, lucruri de-ale lor, femeiești. Stere tot mai chefuia cu Grigore și gunoierii/ Goliseră damigeana și începuseră să vorbească mai tare. Au pus de mâncare. Odăile se luminaseră. Au dat să-l cheme pe cârciumar, dar a gunoierului le-a spus: - Pe bărbat să-l lași în banii lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trăia din ce-i trimitea fii-sa de la București. Didina încărcase casa cu lucruri furate și încingea niște focuri mari, boierești, să nu simtă frigul Stăpânul. Dormea Bozoncea, o mai iubea, chema lăutarii, întindea câte o masă și petrecea. Duminicile chefuiau prin comunele apropiate, la nunți. 152 Pe când ei ce să facă? S-au strâns în Cațavei, la sfat. Nu lipsea nici Titi Aripă, vărul Didinei, care trebuia să rămână să păzească ogeacul. Au vorbit ce-au vorbit, până să plece
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ucenicule, altminteri, cum îl știi și tu, băiat bun, chit că bea apă dimineața! Stăpânul, de bucurie, i-a luat după el pe Grivita, la o cârciumă de-o știa. " La Bortoasa" era o veche grădină, spre șina Constantei, unde chefuiau șutii din Grant, feriți de ochii politiei. I se dusese vestea pentru vinurile ei și pentru grătarul pe care-l avea. Aici venea și lume mai scuturată, negustori și mahalagii din cartierele învecinate. Erau șifanteze, de cântau dezbrăcate pe o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
țâțe. Starostele s-a urcat deasupra butoiului, din care țâșnea un vin negru, spumos. Hoții chiuiau în gura mare și lumea ieșise pe la porți. În zăpadă rămânea o dâră neagră și roatele droaștei scârțâiau. - Cântă, Neacșule! Să audă toți cum chefuiesc eu! urla de sus Bozoncea. Mitică Ciolan abia se ținea într-o margine. Pe crucea căruții, Dumitru bătea țambalul cu greutate, sprijinindu-se de șleauri cu picioarele înghețate. La gară, au simțit hamalii că e rost de petrecere. Alergau cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care stăteau goale-pușcă În apa mică, hârjonindu-se și țipând, ignorându-mă cu totul, de parcă aș fi fost purtătorul imaterial al amintirilor mele actuale. Pe cealaltă parte a râului, o mulțime densă de fluturi masculi, albaștri, mici și strălucitori, care chefuiseră pe abundentul noroi călcat În picioare și pe bălegarul de vacă prin care mi-am târât tălpile, s-a ridicat deodată În văzduh ca un norișor de paiete, așezându-se din nou, de Îndată ce am dispărut. După ce mi-am croit drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de patima beției și care, iată, poate fi mâhnit din cauza unui bețivan. Mâhnirea mea este, de fapt, un zâmbet solidar, de peste timp și vreme, trimis celui ce eram de cel ce sunt peste prezența celui care, după zi de leafă chefuind, îmi zgândără tabieturi, gânduri și cuvinte. În lift, fata vecinului: „S-a făcut și de vineri. A mai trecut o săptămână. Uite-așa trece viața“. E femeiușcă acum. Neîmplinită încă. Trup de pai, sânișori abia conturați. Dosul abia arcuit. Contururi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
războaiele și cataclismele naturale mai tulbură, din când în când, monotonia lumii. Războaiele au fertilizat totuși multe descoperiri științifice. Nici o armă de luptă nu a fost făcută special pentru muzeu. După victoriile obținute în războaiele medievale, ortodocșii posteau, iar barbarii chefuiau. Compromisul diplomatic poate fi mai rău, uneori, decât războiul. Războaiele sunt niște purgații ale indigestiilor politice. Războaiele continuă să fie generate de orgolii paranoice ori de imbecilități strălucitoare. Din lagărele naziste nu se putea ieși decât pe coș. Violența acoperă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că v am trimis eu. Știți câte livrele vă trebuie? Sper să aveți o listă, totuși... Știți unde e Teatrul Z., nu?” Capitolul II. Sunetele prelungi de corn 1. 13 noiembrie ’80. Inginerul Zincă, șeful abatorului de păsări, și alții chefuiesc nopți întregi la separeul restaurantului, după ora închiderii, făcând scandelberg cu milițienii cheflii (Șșșșșt!), pe chile de coniac. Abia după aceea își fac timp și de fetițe. Oare omul e născut să fie chiar și circar? Ajung la concluzia că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Un simplu administrator și un simplu electrician, adică simpli oameni ai muncii, să mă ieie pe mine, intelectual de bine de rău, peste picior și să mă privească ca pe-un gunoi? Greșiți, tovarășe Sima - adaugă Gerard. Eu văd că chefuiți aici, bine mersi-schimbă vorba Sima râzând din nou, sardonic-cu alcoolul de rigoare, deși știți foarte bine că e interzis prin lege consumul de alcool în unitățile socialiste. Ce mai! Aici e ca într-o bodegă... Se lasă cu amenzi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de la Ilie Sturza. ― Nu-i pentru prima oară când se vorbește de crâșme care aparțineau mănăstirilor. Ce are deosebit aceasta? ― Apoi, călugării greci “și-au făcut... deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. ― Da! asta zic și eu minune, părinte! Dedesubt se chefuia în lege și deasupra, în trapeză, sfințiile lor călugării, cu fețe smerite așteptau, strachina cu mâncare de post și pâine de secară! ― Nu-i pentru prima oară când mă surprinzi, fiule. Cu ce te-am surprins, sfințite? ― Cu viziunea ta asupra
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Sfînta Maria Mare, adică pe 15 august, Ilie Hojman și Gheorghe Prisăcaru, oameni de peste șaizeci de ani, au pornit spre satul Ghireni. Aici era hramul bisericii și oameni din satele vecine se duceau în vizită la prieteni, la rude. Se chefuia pe săturate și spre seară se întorceau la casele lor. Distanțele erau mari, uneori peste 15 km și dacă oaspeții nu se îmbătau clampă, porneau spre casele lor, trezindu-se din beție pe drumul lung și obositor. Ilie Hojman și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
răutăcios pe Ilie. Ești cam țîfnos, rîde Ilie. Ce are azi? întreabă și Neculai. Este ciudos că a mers pe jos, ca prostul. Prost ești tu, cu tot neamul tău, se oțărăște Gheorghe. Cei prezenți îl ignoră și continuă să chefuiască. O să-l las să doarmă într-un șanț, zîmbește răutăcios Gheorghe. De fapt, o să-l las în mijlocul drumului. Vino să te pup, propune vesel Ilie. Dacă pici jos, eu nu te car, să știi. Cînd Soarele a asfințit, cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fuge. Uită-te cum fuge potaia! Fugi, Antoane? Toată gașca rîde și continuă să bea cu sîrg. Azi nu mai lucrăm, declară șeful. Cum cheful era în toi, apare Anton și la nici 5 cm de el era și Doina. Chefuiți? Și ce, vrei să-ți dăm socoteală? Azi nu, dar de mîine... De mîine, adică ce? S-a aprobat unirea celor două secții. Și cine-i șeful? întreabă Donciu. Eu. Trebuie studii superioare. Și le ai tu, nu? Cam da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pentru că a Îngăduit așa ceva - știi, cu eliberarea negrilor - acolo, În Sidney, și pe vremea aia Îl ajuta pe John Arthur să construiască Închisoarea din Columbus, Carolina de Sud... Doamne, cei mai negri din cîți negri ai văzut vreodată beau și chefuiau și risipeau banii celor care plăteau taxe și umblau Îmbrăcați În cele mai grozave costume, cu trabuce mari În gură, cu picioarele proptite pe birouri de mahon, mai zi ceva dacă poți, și cum mai miroseau... păi, nu le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
DEJA O COROANĂ MÂNJITĂ CU RAHAT PE CARE DOREAM S-O DAU FAM. BĂSESCU ! POATE OR ȘTI BĂIEȚII CEVA? MĂI SĂ FIE? SĂ ASISTĂM ÎN CURÂND LA UN ASASINAT? NU AR FI DELOC PĂCAT! CRED CĂ 99% DINTRE ROMÂNI AR CHEFUI O LUNĂ DE ZILE." Iar unul îi urează răstălmăcindu-i sloganul din campania electorală: „Băsescu - javră ordinară: ce frumos era să fie adevărat dar maimuțoiu' nu a murit încă, sper să moară rău după ce a trăit bine... Să muriți bine
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
fost și este mobilul neamului nostru! Au fost și sunt multe lepădături în el, conducători veroși umblă cu avantaje la mai marii lumii, fură pentru burta proprie sau interesul lor... însă au de unde lua! Strămoșii au trăit deziluzii, iubiri, au chefuit, au trecut prin suferințe de care au știut cei din jurul lor sau cel mai adesea numai ei. Derulând timpul ajungem în luna mai a anului 1600 cu sau fără, câțiva ani. Voievodul Țării Românești este obligat de Marea Poartă să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
prin toate sălile prin care am trecut. II Eram o dată la Tamluk și pornisem să mă plimb în susul apei. Atunci am simțit cât sunt de singur. Mi-aduc aminte că, numai cu două zile mai înainte, se logodise Norinne și chefuisem noaptea întreaga; băusem mult, dansasem până la amețire, sărutasem toate fetele și plecasem în zori cu automobilele la Lacuri. Plănuisem și o serată a pijamalelor, așa cum fusese și cea din martie trecut, când am avut eu conflictul și match-ul de box
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și actorașul ratat - trebuie să recunoști că s-a descurcat bine - și o puneți de un chef monstru până dimineață. Doar îți plac chefurile, nu? Îi plăceau. Nu putea să nege. Orice, dar asta nu... În ultimii ani băuse mult, chefuise ca și cum ar fi fost de fiecare dată ultima zi înainte de îngropăciune, nu ținuse niciodată numărul sticlelor și al dozelor, însă ajunsese de un timp la concluzia că nu mai putea trăi fără ele. Și, în loc să ia o decizie - cea mai
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
interbelică, petrecerile-surpriză. Imediat după Eliberare, fenomenul acesta de societate se afirmă. Nu se vorbește încă de "timpul colegilor de școală" ori de "planeta tinerilor", cum se va întâmpla în anii '60. Totuși, în acele momente când tineretul exaltat din Saint-Germain-des-Prés chefuiește în fiecare seară în localurile subterane, se întâmplă deja ca Bab, asemenea multor tinere, să nu lase să treacă măcar o săptămână fără să flirteze în compania prietenelor sale. Desigur, ucenicia amoroasă a tinerei își menține o latură strict solitară
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Thomas More prezintă o societate "alternativă". Deși argumentativ, textul se dorește a fi narativ. Este alcătuit din două părți așezate în oglindă. Una descrie realitatea Angliei contemporane autorului, în care o mare parte a populației supraviețuiește cu dificultate, în vreme ce nobilii chefuiesc. Cealaltă aduce în prim-plan un înțelept utopic, explicând necesitatea idealului egalitar atins de legile utopice, axate pe colectivitate și tinzând la binele tuturor. Însă această utopie din era preindustrială este scrisă la modul ironic, fie și numai din cauza numelui
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]