260 matches
-
care s-a reflectat istoria Madridului și a întregii Spanii. Aici aveau loc procesiuni religioase, se anunțau sentințe și se făceau execuții publice pe vremea Inchiziției. Acum, piața este invadată de turiști - cumpără suvenire din magazinele care împrejmuiesc piața și chefuiesc în barurile de la parterul clădirilor. Doamnele, cu fizionomii asiatice, toropite de căldură, flutură evantaie. O bere consumată la o masă scoasă pe caldarâm este de două ori mai scumpă decât aceeași halbă băută în interiorul localului. „Bere și istorie”, cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Enei și mi le-a vândut, sub pretextul iscusit că biblioteca mea conține ediții proaste, incomplete, traduceri proaste sau, pur și simplu, autori „care nu se mai citesc în traducere”, precum un Victor Hugo!... Din banii luați pe cărți am „chefuit” vreo două săptămâni, cu seri în care se adunau prietenii de pe unde erau - cam de la Gazetă... -, eu le ofeream cartofi prăjiți și excelenții cârnați Debrețin, un vin pasabil - nu se beau tărituri, eu eram contra, cum sunt și azi, și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
strânse într-o grămadă leșurile celor căzuți în luptă în număr de 7.000. „Și mai sunt și mulți alții ale căror leșuri nu au fost strânse.” Pierderile au fost mari și pentru că mulți unguri au fost surprinși prin case, chefuind sau doborâți de somn, „tum somno, tum vino o ec cupatos”, cum scrie cronicarul ungur Thuroczi sau cum scrie Ureche „cându ei era fără de nici o grijă. Și fiindu și beți și negătiți de război”. În studiul lui E. Antoche, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-o vezi la meclă Și, ciocnind cu ea paharul, Să simți că te împle harul Și că poți ceti Zoharul Așa cum citești ziarul... Nu e crâșmă să agăți Moartea și să o îmbeți Ci comandă, cheltuiește, Pân' la ziuă chefuiește Și-ai s-auzi cântând popește. Piatra Neamț Iași, februarie 2015 (Revista "Conta", nr. 18, 2015) Lucian ALECSA Poezia, pentru a fi credibilă, are nevoie de sinceritatea autorului; căci unde-i sinceritate e și divinitate Ai debutat la 38 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la un curs privind managementul relațiilor umane, fiind trimis de către Consiliul Județean CarașSeverin, unde lucram pe vremea aceea. Era într-o noapte pe la ora 0.30-1, iar eu eram cu încă vreo 11-12 persoane, băieți și fete, după ce ne-am chefuit în restaurant până seara târziu, fiind cazați la hotelul Roman, neam propus să facem o plimbare până la 7 Izvoare. Era o noapte senină, stelele se vedeau perfect în aerul curat, mai vedeam câte o stea căzătoare, iar noi eram destul de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea bănui imensa prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul „de veci“ al răposa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păstrată și azi În „muzeul“ fami liei mele, cu toate Însemnările ei evocatoare, după atâția ani, ale acelor nopți de singurătate În fața imenselor răspun deri: mă-ntor ceam spre poștă, pe aceeași uliță În care, la aceeași casă, sin gura luminată, chefuia În fiecare noapte o lume Înne bunită după zaiafeturi, cu cântece și râsete stridente de femei, ca Într-o biserică a despuiaților. Așa au fost salvate totuși, până la una, cele 32 de formațiuni de etape cu mii de căruțe Încărcate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-o naibii!, să ziceți de cabana aceea cu vînat, păstrăvi și femei... Au făcut niște ochi toți!... Dacă vă cheamă să vă ceară socoteală, spuneți-mi; merg și eu să întăresc afirmația, că la cabana aceea, construită din banii noștri, chefuiesc alții. Cînd a ieșit moș Andone la pensie și-am vrut să-l sărbătorim, nu ne-au aprobat petrecerea la cabană. Las' că-i ard eu la viitoarea adunare generală a oamenilor muncii! Nu mergeți? Eu plec. La revedere! Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lapte bătut apoi scrob din ouă de găină, fasole păstăi prăjite și castraveți proaspăt murați și bineînțeles, nelipsita mămăligă a tuturor sătenilor din Moldova, de care se poate spune că este un aliment național. − Da’ noi n-am venit să chefuim aici, vrem să ne lămurim cum vă simțiți cu sănătatea și cum vă descurcați cu muncile câmpului, luă vorba Ion Cocuz, ca cel mai vârstnic. Au adus vorba cum ar putea să dea ajutor familiei Gheorghiu la treburile ce erau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
n-am avut din cauza petrecerilor care continuau și în casa în care trăiam. Fata cea mare n-a fost prea încântată de felul nostru de viață și era mereu retrasă și rău voitoare cu bărbații beți și femeile vulgare care chefuiau în preajma ei. S-au mai rărit orgiile din cauza unei noi sarcini. Când am născut băiatul toată lumea s-a bucurat. Dar nici de el nu ne-am prea ocupat, „pasându-i-l” fetei care fără să vrea i-a fost și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care stăteau goale-pușcă În apa mică, hârjonindu-se și țipând, ignorându-mă cu totul, de parcă aș fi fost purtătorul imaterial al amintirilor mele actuale. Pe cealaltă parte a râului, o mulțime densă de fluturi masculi, albaștri, mici și strălucitori, care chefuiseră pe abundentul noroi călcat În picioare și pe bălegarul de vacă prin care mi-am târât tălpile, s-a ridicat deodată În văzduh ca un norișor de paiete, așezându-se din nou, de Îndată ce am dispărut. După ce mi-am croit drum
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la catedră cu mâna înfășurată în bandaje. Colegilor le-a explicat: - Aseară, pe la trei, când, ca tot omul cumsecade, mă întorceam acasă, un a-nimal, un dobitoc, m-a călcat pe mână... Altădată, cu niște absolvenți (cu studenții nu bea niciodată) chefuise la Unirea. La un moment dat s-a scuzat, s-a sculat de la masă și a ieșit afară unde ploua cu găleata. Nici după cinci, nici după zece, nici după douăzeci de minute, Cuciureanu n-a apărut. Unul dintre convivi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se fură. Tatăl copilului spune că nu-i va lăsa pe vinovați să doarmă pînă nu vor plăti. Stai liniștit, omule, că nu doarme nimeni. Viața e scurtă, ați văzut, 69,4 ani, lumea bună n-are timp de somn, chefuiește în cabanele dosite ale regiilor și se plimbă cu elicopterele. Cerul patriei e al ștabilor, pămîntul tot al lor, celorlalți le rămîn cozile unde se plătesc impozite. Dacă Ionuț Alb a murit la 13 ani, țara nu va avea de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mâinile... devotamentul meu... Zoe: Cu o condiție: după alegere, o să fie manifestație publică,... d-ta ai s-o conduci. Cațavencu: (repede și supus) O conduc... Zoe: D-ta o să prezidezi banchetul popular din grădina Primăriei... Cațavencu: (asemenea) Prezidez... Zoe: O să chefuiești cu poporul... Cațavencu: (același joc) Chefuiesc... Zoe: Și o să vii aici cu toții, să saluți, în numele alegătorilor, pe deputatul ales și pe prefect... Cațavencu: Da. Zoe: Ne-am înțeles? Cațavencu: Da. Zoe: Du-te și ia loc în capul mesii; fii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
condiție: după alegere, o să fie manifestație publică,... d-ta ai s-o conduci. Cațavencu: (repede și supus) O conduc... Zoe: D-ta o să prezidezi banchetul popular din grădina Primăriei... Cațavencu: (asemenea) Prezidez... Zoe: O să chefuiești cu poporul... Cațavencu: (același joc) Chefuiesc... Zoe: Și o să vii aici cu toții, să saluți, în numele alegătorilor, pe deputatul ales și pe prefect... Cațavencu: Da. Zoe: Ne-am înțeles? Cațavencu: Da. Zoe: Du-te și ia loc în capul mesii; fii zelos, asta nu-i cea din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prind, vă rog frumos nu trageți spre mine”. Când m-am dus pe faleză... era doar un ciuline, care din cauză că sufla vântul, se mișca În stânga și În dreapta. Și ei trăgeau cu mitraliera În el. Și am recontinuat munca. Dincolo de sârmă chefuiau... și noi lucram. A fost o viață grea. Cine a ieșit de acolo trebuie să fie erou... Ce alte munci ați mai prestat În detenție? Mai mi-aduc aminte când eram repartizat la Tichilești, ne-a băgat la agricultură și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
oară în consumație legumele și fructele cultivate în grădina lui din strada Polonă. Această grădină se numea, înainte de a fi proprietatea lui Ioanid, grădina „Brâslea“. Era o grădină de margine de oraș, unde se făceau petrecerile, unde mergea lumea să chefuiască; unde se întâlneau amorezații și cântau prin tufișuri lăutarii. Astăzi a dispărut grădina Ioanid, cu serele sale calde și cu pomii săi roditori din speciile cele mai renumite: astăzi, grădina, parcelată și clădită, a devenit Parcul Ioanid.10 La 27
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare aproximație. 6. I.C. Brătianu nu a fost prim-ministru în anii 1867-l868, ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu despre care voi vorbi. Iată cele câteva versuri pe cari mi le mai amintesc din întregul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șestache” și l-a dus într-o poiană. Acolo, pe iarbă, masă lungă, cu de toate, plus un taraf. Iar în jurul mesei, în loc de scaune ori lăiți, strane de biserică! „Nu vă vine să credeți? Da, fraților, datorită lui C.S., am chefuit o zi în strane sculptate cu chipuri de sfinți!”, exclamă S. Se rîde din inerție, fără remușcări... * Credința e încă unul din secretele mele. Pînă a pleca la Liceul Militar, mă închinam ori de cîte ori treceam prin fața bisericii din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Thomas More prezintă o societate "alternativă". Deși argumentativ, textul se dorește a fi narativ. Este alcătuit din două părți așezate în oglindă. Una descrie realitatea Angliei contemporane autorului, în care o mare parte a populației supraviețuiește cu dificultate, în vreme ce nobilii chefuiesc. Cealaltă aduce în prim-plan un înțelept utopic, explicând necesitatea idealului egalitar atins de legile utopice, axate pe colectivitate și tinzând la binele tuturor. Însă această utopie din era preindustrială este scrisă la modul ironic, fie și numai din cauza numelui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ar trebui să ne arate că există o netă separație între el și mlaștina în care e silit să înoate. Participă la înmormântări (se moare mult în romanul Gabrielei Gavril, dar rareori violent), uneori, bacovian, se înscrie în cortegii aleatorii, chefuind cu îndoliații ca și cum ar fi de-ai lor. Disprețuiește viața literară, pe care o cultivă totuși cu masochism. Artiștii menționați sunt, mai întotdeauna, unii tineri, chiar foarte tineri și, fără excepție, impostori. Se lasă exploatat de către un editor, prostituându-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
de carte. Nu întâmplător, ultima frază din roman anunță prezența invizibilă, dar reală, a unui narator care preferă să strălucească prin însăși absența sa din text. De pe deal, tot Liveniul se vede ca-n palmă, cu locuitorii săi trebăluind sau chefuind la instalarea primului stâlp de electricitate din sat. Mai exact, cineva instalat pe colină, acolo unde câteva minute în urmă se afla juniorul Cazane, eroul poveștii, vede totul ca pe un film mut: „În livada bunicilor lui Ilie era adunată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
pline. Mai la dreapta, patru oameni îmbrăcați în galben-sclipitor, opintindu-se, încercau să ridice un colac de cablu de înaltă tensiune și să-l așeze în groapă. Ilie țopăia în jurul mașinii lui de făcut fulgere și dădea din mâini. Lumea chefuia, râdea, dar pe Colina Ulmului nu se auzea nici un sunet“. Acest cineva de pe Colina Ulmului nu e decât naratorul, care prin tăcere își subliniază prezența, dar și discreția. El dă dovadă de o remarcabilă stăpânire de sine, deloc îmbătat fiind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
brăilean la "Școală română din Franța" de la Fontenay-aux-Roses: Panait Istrati: Un splendid portret în mișcare rezultă din "înfruntarea" romancierului deja celebru și a tânărului istoric literar: Deși am avut cinstea să mă pup cu Istrati (inițiativa lui, firește...) și să chefuiesc (vorba vine) cu el o noapte, imaginea pe care mi-a lăsat-o a fost din capul locului turbure...(...) Istrati e înalt, deșirat; ochi negri, mari, nițel rătăciți; figură lungă, osoasă, de oarecare distincție...proletara. Adus de spate, cu piept
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
pe acești căpătuiți, „galanții grațioși” (în ), cei care Cam la trei ani după obținerea titlului (M.A.), în seara zilei de 5 iunie 1455, cu ocazia sărbătorii Corpus Domini poetul, care continua să locuiască într-o chilie de la biserica Saint-Benoît, chefuia cu un preot, Gilles, și cu o domnișoară, Isabelle, când a fost atacat de un alt preot, Phillippe Chermoye (sau Sermoise) care l-a tăiat la buze cu un un pumnal. Villon a ripostat cu propriul pumnal, pe care-l
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]