1,021 matches
-
del Prato. Dar acum, În picioare, În fața altarului, chipul călugărului nu mai avea nimic din expresia posedatului extenuat care Îi apăruse În lumina nelămurită a zorilor. Cu un gest dramatic, bărbatul Își aruncă gluga pe spate, descoperindu-și țeasta complet cheală, cu o frunte maiestuoasă. Parcă statuia de marmură a unui roman din vechime ieșise din pământ spre a păși din nou printre oameni. Nu avea nimic umil, se gândi Dante, observându-l cu atenție. Cel mult, reprezenta icoana desăvârșită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ele, chiar la Începutul străzii ce dădea către Piață. Sub el, ca și la subsol, zăceau arhivele orașului, unde actele și dispozițiile, Împreună cu procesele verbale ale nenumărătoare adunării, erau legate Între tăblițe ilustrate. - Sănătate, messer Duccio, salută poetul. Omulețul cel chel, care Îi ieșise În Întâmpinare cu solicitudine, se grăbi să Îi răspundă cu o plecăciune, lăsând la o parte grosul fascicul pe care tocmai Îl compila. - Ce pot să fac pentru domnia ta, priorule? - Dumneata știi totul despre acest oraș. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
el, cred că așa a fost, că Mișu zice că halterele nu zboară. - Domnule Ovidiu, credeți că Mișu ar fi putut avea forța necesară pentru a arunca halterele până la Statuia Libertății? - Știu și eu? se scărpină nea Ovidiu în capul chel. Io știu numai că halterele nu zboară. - Vă mulțumim, domnule Ovidiu! - Și să-i spuneți lui domnu din America că io n-am furat nimic. - Mai târziu, zâmbi doamna cu un șirag de porțelan. Acum să ascultăm părerea unui agent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Streicher începu să urle după încă o sticlă de șampanie. Nu era dificil de înțeles de ce Streicher era temut de ceilalți. Pe lângă gradul său, care era destul de mare, bărbatul era clădit ca un luptător. Aproape lipsit de gât, cu capul chel, urechi mici, bărbie zdravănă și cu sprâncene aproape invizibile, Streicher era o versiune mai palidă a lui Benito Mussolini. Vizibilul său spirit războinic era accentuat și mai mult de un bici enorm, care zăcea pe masă în fața lui ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
puțin, Dromiket. „Bourul” trase aproape de platformă. Felix S 23 scoase capul pe hublou. — Gică! strigă el. Mă, Gică! Ia ieși, mă, puțin la poartă. După câteva clipe se auzi cum se ridică zăvorul și în prag apăru un bărbat gras, chel, îmbrăcat într-un costum de culoare bleumarin, cămașă albă și papion negru. Se uită cu atenție spre navă. — S-a închis, tovarăși. Reveniți mâine, zise el. — Bă Gică, sunt eu, Felix S 23. Ce dracu’, nu mă mai cunoști? — Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vremuri, el evoluase rapid, de la rachetomodele la rachete, de la rachete în Cosmos, în imponderabilitate, în imponderabilitate fusese făcut comandant, nu se putea plânge. Și uite acum unde ajunsese: la mediocri. Episodul 8 Responsabilul Tractoristul se opri lângă un omuleț rotofei, chel, cu ochelari pe nas, care ședea pe un scăunel lângă una din oalele acelea uriașe și tocmai gusta cu precauție dintr-un linguroi. — Să trăiți, tovarășe responsabil! zise tare tractoristul. Mă iertați că vă deranjez, dar am prins în orz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Lui Crypto, regele-ciupearcă. Lumina iute cum să-i placă? El se desface ușurel De Enigel, De partea umbrei moi, să treacă... Dar soarele, aprins inel, Se oglindi adânc în el; De zece ori, fără sfială, Se oglindi în pielea-i cheală. Și sucul dulce înăcrește! Ascunsa-i inimă plesnește, Spre zece vii peceți de semn, Venin și roșu untdelemn Mustesc din funduri de blestem; Că-i greu mult soare să îndure Ciupearcă crudă de pădure, Că sufletul nu e fântână Decât
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lui Ion Barbu încă mai este un șoc, cititor care încearcă să-și explice, aproape spontan, mai omenește și mai firesc, cauzele și procedeele ermetismului. Spun întîi cauze, și apoi semnificțaii, în primul rând principiile și abia după aceea posibilele chei ale cutărui sau cutărui cifru. Dacă vom distinge unitatea conflictuală a poetului, înțelegerea poeziilor în parte va fi mai ușoară. Împrumutând dintr-un eseu de Al. Paleologu o anumită idee, vom recunoaște și noi că teama de truisme poate să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în grădină o babă și-o plivesc zilnic că e prea slabă; cine bea ceaiuri de anghinare nu mai moare, nu mai moare nici de moarte naturală ci de altă boală! când venea în vizită miopul contesa ascundea siropul - cântăreața cheală cu cheia de sol își bătea soțul în cap la sub-sol. Referință Bibliografică: arabesc / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ARABESC de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364585_a_365914]
-
omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o, a rămas cheală... Orice fes are un înțeles Și dacă întorci fesul pe dos, Adevărul nu e mai frumos. Referință Bibliografică: Orice fes are un înțeles / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364590_a_365919]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Coana mare se mărită Scenariu pentru o comedie trăznită, în 2 părți Personajele: - CUCU: După vârstă ar trebui să fie un bărbat copt la minte, altminteri scund, chel, de profesie... casnic. - DOAMNA CUCU: Nevasta și egala lui în drepturi, în realitate cu un cap mai mare ca dumnealui. - COANA MARE: Mama dumneaei și soacra dumnealui. Debordantă și plină de energie, întotdeauna imprevizibilă în mișcări, într-un cuvânt, capul
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
pură pasiune. De amorul artei. Așa să știi. Împărțim patul. Asta e: una caldă, una rece. Și mai departe nu mă interesează. N-o suspectez, n-o caut în poșetă, ce eu am nevoie de cucuie... De Cucu-ie cum are chelul de tichie... (Își pipăie creștetul capului)... de mărgăritare?... hm, mai știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
care își depășea preopinentul prin idei: „Amândoi avem o boală Și-am căzut victima ei: Eu, chelia naturală, Tu, chelia de idei!” Și dacă era cazul și prin talent: „Găsesc că prea se-ngâmfă el Cu părul arhiabondent: Alecsandri era mai chel Și...parc-avea mai mult talent.” Cincinat practică în epigrame o ironie fină, civilizată, fiind amabil, în limitele buneicuvințe: Am suferit, iubite Domn, Întotdeauna de nesomn. Dar de când cartea ți-o citesc, Sunt vindecat și-ți mulțumesc”. Sau subtil-insinuantă, ca
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
acasă fiind, la școală, și apoi la serviciu, pe lângă toate dorurile Țepeștiului și familiei, era dorul de Ursei. Acest dialog prin simțuri, acest dialog surdo-mut cu acest animal a fost esența, seva din care eu mi-am alimentat copilăria. Moartea cheală, rece, neagră, urâtă și spână, în acea noapte ne-a surprins și mi l-a luat pe Ursei. Jale mare în sufletul meu. Am zis să-l mai țin o zi în curtea casei, curtea unde a fost stăpân până
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
nostru liber era foarte limitat. Poate vă întrebați ce am făcut cu el? L-am dedicat în majoritate, vouă, copiilor, lumina ochilor noștrii. Acum? - Dar acum ești bătrân tată, se auzi glasul unuia dintre copii lui. Auzi. ce-i lipsește chelului, tichie cu mărgăritare! Auziți ce-i lipsește lui tata: „TANDREȚE”! Auziți fraților, la vîrsta asta! Doar ai tot ce-ți dorești... La ce te-ar ajuta acum? Nu supărat dar puțin contrariat, bătrânul răspunse imediat: - Dar voi de ce vă plângeți
PUŢINĂ TANDREŢE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361073_a_362402]
-
decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea textelor. Dihotomia evocativă din poemul „Poate...“ este depășită de cutezanța figurației poetice, care gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea „cântecului duios“ (nu sunt sunetele chei ale energiilor universale?) și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate/ ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SPECTACOL PROST CU CÂNTĂREAȚA CHEALĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Țara arde, noi ne dăm în lături Ne stropim cu zoaie și lături Trist popor ce încă mai înduri Și suferi în spitale fără pături
SPECTACOL PROST CU CÂNTĂREAŢA CHEALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367862_a_369191]
-
bine la mai rău? Ne roade traiul câte-un popândău Nimica bun nu vine de la sine! Am mușcat prea des dintr-o momeală Pe care-au fluturat-o cu mult sârg Saltimbancii-n zilele de târg: Spectacol prost cu cântăreața cheală! Referință Bibliografică: Spectacol prost cu cântăreața cheală / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1436, Anul IV, 06 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SPECTACOL PROST CU CÂNTĂREAŢA CHEALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367862_a_369191]
-
câte-un popândău Nimica bun nu vine de la sine! Am mușcat prea des dintr-o momeală Pe care-au fluturat-o cu mult sârg Saltimbancii-n zilele de târg: Spectacol prost cu cântăreața cheală! Referință Bibliografică: Spectacol prost cu cântăreața cheală / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1436, Anul IV, 06 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SPECTACOL PROST CU CÂNTĂREAŢA CHEALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367862_a_369191]
-
a uitat e altă treabă, Uneori de tine mai întreabă! Nu se gândește la nemurire, Căci îi este mult peste fire. Muzele îl ocolesc din start, Spunându-i că e...expirat! De plete nu pomeni de fel, Căci poetul este...chel! Mă ocup mai rar de poezie, Fiindcă sincer n-am cui scrie. Dacă pentru mine este întrebarea? Acest răspuns este urmarea. *** M-AI DAT UITĂRII autor George PENA Ce mai faci, dragă Poete- azi, cu ce te mai ocupi?! M-
UN POSIBIL RĂSPUNS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368075_a_369404]
-
Acasa > Impact > Istorisire > PROZĂ AMARĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului Proză amară Prin minte îmi trec Popey marinarul, Money lepădatul, chel și crud, Dida Cuțitaru, mereu plânsă și desculță, Femeia - Jurist, ba în uniformă , ba cu o feregea albastră, piratul Stancagri, mincinos, compilator de calomnii, Platon din Texas, politicos, dar gata să-njure, ehei, mulți. Grădina e mare, bostanii -numeroși. Mă
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
gol, am întrebat golul unde umblă fericirea și a tăcut. Am întrebat tăcerea unde sunt și mi-a arătat spre moarte, am întrebat moartea unde e viața și mi-a așezat degetul pe buze. Cuvintele suntem noi. Dincolo de înțelesuri sunt chei. Vina noastră e că simțim. Confirm cu durere o durere supărătoare pentru alții,dar cui pasă? Sunt oameni povestitori de oameni. Clipele sfârșesc la mijloc de drum. Pietrele căzute la picioarele câinilor crapă în ecoul vântului. Suflet pereche te chem
ÎN MOARTE AM TIMP SĂ-NŢELEG IUBIREA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366911_a_368240]
-
-și strângă lemne pentru iarnă și fiind mai rușinos din fire nici primarului nu-i ceruse și a doua, să dea veste în sat că născuse Tanța, nora lui Dovleac, văzuse cu ochii lui, băiat făcuse, dolofan, sănătos și nu chel, că neamu' ale Dovleac nu se pomenise chelie, deci nici motiv de gâlceavă nu va fi. Zic că orbecăiam pe internet în căutare de reviste literare. Toți amenință cu frumosul, refugiu al artelor, al bunei cuviințe, al sufletelor sensibile, al
CÂND VOM ÎNVĂŢA TĂCEREA? AUTOR VIOREL PLOEŞTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366921_a_368250]
-
nu spună întreg adevărul...” ( Apărarea lui Socrate - Platon ) Născut la Atena cu 470 de ani înainte de era noastră ( 470 î.Hr. - 399 î.Hr.), părintele maeuticii de mai târziu, zugrăvit de celebrii săi epigoni, Platon, Xenofon, etc., ca fiind un bărbat urât, chel, cu obrajii năpădiți de barbă și cu nasul turtit, butucănos, aducând la înfățișare cu un satir, Socrate, asemeni tinerilor atenieni din acele vremuri, în contrast izbitor cu tinerii noștri de azi, primește o educație spartantă: studiază muzica, gimnastica, gramatica, tainele
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]
-
cazul lui Jeni, tânără, fără experiență și la prima încercare. Natura și Cel de Sus au ținut cu cei doi părinți și cadrele medicale cu experiență, au adus pe lume ditamai băiatul de peste trei kilograme jumătate, brunet ca mama și chel pe cap ca tatăl său. Țipetele noului pui de om i-a adus liniștea sufletească tânărului tată, mai ales când a aflat că nașterea s-a desfășurat fără incidente, - o naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]