762 matches
-
nor, e Luna plină, Ca o mămăligă coaptă Sus pe cer stă nemișcată, Și zâmbește către mine S-o iau de pe cer că-mi vine!... -Nemișcată zici, bădie? Mișcă parc-ar fi piftie, Poate tu ai, cine știe ... Mămăligă sub chelie(?!) Fugi de-aci cu-așa prostie Și de-o vrei, a ta să fie!... -Doamne, ce-ncăpățânare În grădina Ta cea mare! Nu mă crede nici să moară Că e Luna-n cer de-aseară, Chiar de-i cade-n
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
verde vara, uscat în restul anului. Mirosea frumos în cămăruța lui, firește, atâta timp cât nu-și dădea cu „gaz” pe cap. Era un om mic de statură și, curios, la cei peste optzeci și cinci de ani ai săi, avea puțină chelie pe vârful capului, dar niciun fir de păr alb. Cine nu-l cunoștea și-l vedea cu părul acela des, creț și negru ca pana corbului nu-i dădea anii pe care-i avea. Această caracteristică ciudată fusese moștenită și
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
complecta zgomotul, iar sunetele flautului spărgeau văzduhul. Chioșcul din Grădina Mare era îndată înconjurat de noi copii care ne urcam pe garduțul verde cu linii gălbuie, care înconjura podiumul pe care se afla Orchestra militară. 4 Lui Iancovici îi strălucea chelia, în bătaia razelor solare puternice a unei Duminici populare. Cum era cam rotunjor, și cureaua îi înconjura mijlocul durduliu, din când în când, de cum ridica bețișorul spre înălțime ,căci sunetele trombonului și al flautului scoteau tonuri înalte, cureaua părea că
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
La clasele de instrumente muzicale era o coadă de băieți și fete de toate vârstele. Comisia de admitere era formată din doi profesori: Jean Kofler-pianist și Aurel Iancovici-fiul,pianist și dirijor al,,Orchestrei de muzică populară''. Mic, grăsuț și cu chelie ca tatsu, era vestit -nu era sărbătoare populară, ca în fața prefecturei ,orchestra lui Aurel Iancovici-, să nu urce scările și să execute partiturile pentru echipa de dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
suflat nasul zgomotos și a izbucnit într-un potop de lacrimi. Îl priveam uluit. Părea sincer. - Sunt nefericit, Vlad! Sunt supărat!... Nu-l mai văzusem de mai bine de douăzeci de ani, s-a mai îngrășat și are o ușoară chelie, iar ridurile de expresie i-au apărut pe chipul îngândurat. Învârtea mecanic paharul acela cu vin, fără să-și dea seama că putea oricând să verse conținutul pe masă. L-am privit compătimitor și m-am gândit că trebuie să
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]
-
militar de carieră, care circa jumătate din cei peste 60 de ani și i-a petrecut pe câmpurile de luptă. Iar capul este al unui roman autoritar, obișnuit să poruncească, de la fruntea înaltă și ridată, ce face corp comun cu chelia amplă, până la gura cu buze subțiri (semn al răutății și perfidiei) și mai departe la bărbia puternică (semn fără tăgadă al voinței și perseverenței). *** Pilat: (aparte) Cu ce răsplată m-am ales că zeci de ani am fost sub arme
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
Mozaic > AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului noi ca români am fost aici mereu stăpâni ( ei, aș! ) vorbe de poetași, de guvernanți cu gușă, burtă și chelie, de istorici fâsâiți, de cântăreți plătiți cu ora și de moșnegii veterani ( e drept că nu mai au habar, cu cine au luptat de fapt ) de vitejii revoluționari ce au acum certificate (e drept și cele avantaje) că au strigat
AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352329_a_353658]
-
s-a luminat la față vânzătoarea. - Good neighbours, i-am zâmbit eu, înviorat dintr-odată. - Very good neighbours, mi-a râs vânzătoarea. Drept care am cumpărat din magazin și un fes care îmi era strict necesar, pentru că fără el îmi îngheța chelia, dar pe care până atunci ezitasem să-l iau, din pricina prețului cam piperat. A treia categorie de vorbitori de limbă engleză erau nevorbitorii. De ei e plină Praga. Să vă descriu cum ne-am înțeles cu ospătărița dintr-un local
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
au cam dus spițele. Pentru mine, umbrela era incomodă, din cauza aparatului de fotografiat, așa că mi-am cumpărat o foaie de ceapă cu glugă. Dar mi-o dădea vântul jos și, când mi-o potriveam iar, mi se lipea udă de chelie, așa că în final am renunțat la ea. - Asta-i soarta noastră. Dacă ții minte, și în săptămâna de miere, la Păltiniș, tot așa era, și-a amintit Leni, cu nostalgie. - Păi atunci era normal. Plângea natura că, din doi oameni
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
mi puneam problema dacă o voi impresiona plăcut pe Miruna, dacă am vreo șansă să o cuceresc. Încă eram tânăr, doar ce împlinisem 39 de ani cu două luni în urmă. Eram înalt, suplu, bine îmbrăcat, părul cu început de chelie pe la tâmple și din punct de vedere material eram destul de bine situat. Nu aveam obligații sentimentale, aveam casa mea, mașina mea, un loc bun de muncă, ce mai lipsea? Tocmai ce aveam de gând să fac în această după amiază
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
Numai eu mă scol la cinci... Îmi vine să înebunesc... - Ești un caz interesant, domnule! a clătinat din cap profesorul. Ia întinde-te pe canapeaua asta și destinde-te. Spune ce vezi? - Vă văd pe dumneavoastră. Un cap mare cu chelie..., o aluniță pe nas. - Nu așa... Uită-te la cercurile astea concentrice! Ce vezi? - Niște cercuri concentrice... - Și la ce te duce gândul? - La ce mă duce gândul!? La..., la geometrie... - Nu îți apar imagini din copilărie? Nu întrezărești icoana
SCHIŢE UMORISTICE (35) – MĂ TREZESC LA CINCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350889_a_352218]
-
se facă ghicitoare. * Lângă ea, e melcul care, De joc și de veselie, Pierzând casă din spinare, Cere altă cu chirie. Iată și un greier ciut, C-o furnicuță hazlie, Din vară nu s-a lăut, Si se scarpină-n chelie. Și broscuța cea voioasa, Are-acum ambiție, Îi cheamă la ea acasă, C-a intrat pe funcție. * Se adună-n jurul lor Frunze-n troienire; Ce oftează în decor, Stiti, ... de despărțire. În ciorchine parfumat, Mierea e-n visare, Astăzi iar
TOAMNA GĂRGĂRIŢA -POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350906_a_352235]
-
Ele știu mereu, asemeni mamei tale. Da, le prețuim pe femeile mature pentru o mulțime de motive. Acestea sunt doar câteva. Din nefericire, nu este reciproc. Pentru fiecare astfel de femeie, minunată, deșteaptă, bine făcută, există câte o relicvă cu chelie în pantaloni galbeni care se face de râs împreună cu o chelneriță de 22 de ani. Doamnelor, îmi cer scuze pentru confrații mei. Bărbații ăștia vă sunt genetic inferiori, nu este niciun secret. Bucurați-vă ca noi murim la vârste mai
FRANK KAISER – FARMECUL FEMEILOR MATURE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346633_a_347962]
-
multă...Își verifică tubul de gel, sprayurile...parfumul de firmă...tricoul preferat...să fie macho...Fixează cu privirea cheile mașinii. Ce contează dacă o să fie ger ca în Alaska? Creasta trebuie să-i stea “beton” ori, dacă e genul bodyguard, chelia proaspăt rasă. E o altă generație, care vrea să pară dură...și, de multe ori, este! Dragostea e o poveste 2/3 sex...în care doar „acțiunea” contează... Azi, la o clasă de-a IX-a, unul scria, într-un
ZIUA ÎNDRĂGOSTIŢILOR, “PE STRADA MEA” de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346727_a_348056]
-
e cu vin moțata pe cuib: ea un ou, eu un poem în același timp în drum spre casă salut sperietoarea și-mi răspunde sughițând afiș electoral vizavi pe un stâlp, un papagal vesel în parc un fluture așezat pe chelia lui Cincinat pomană bogată - lelea Floarea nu s-a mai putut ridica seara la birt așa puțini clienți și vorbesc toți odată ciobanul cântă din fluier dar oile nu dansează Referință Bibliografică: Poeme cu ochii înguști / Ion Untaru : Confluențe Literare
POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848]
-
mi puneam problema dacă o voi impresiona plăcut pe Miruna, dacă am vreo șansă să o cuceresc. Încă eram tânăr, doar ce împlinisem 39 de ani cu două luni în urmă. Eram înalt, suplu, bine îmbrăcat, părul cu început de chelie pe la tâmple și din punct de vedere material eram destul de bine situat. Nu aveam obligații sentimentale, aveam casa mea, mașina mea, un loc bun de muncă, ce mai lipsea? Tocmai ce aveam de gând să fac în această după amiază
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
ureche. Acesta este omul. Îl recunoști, presupun. - Cum? Acesta?... Nu, nu se poate! Nu el a fost. - Te rog să te liniștești și să‑l privești cu atenție. - Ce să privesc? Nu este el și gata! Acela era scund, avea chelie și era urât. Înfiorător. Acesta... acesta... nu știu cine este, a îngăimat Iuliana învinsă de o teamă nelămurită ce se stabilise în subconștientul său, dar și de lacrimile ce au început să‑i curgă din ce în ce mai mult, fără să le poată opri. Octav
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
zicea „târfuliță” destul de des ... Avea o privire rea, cu ochii mici, îngustați, când se uita la mine ... - Și părul, cum avea părul? - Cred că nu era tuns proaspăt ori ... sigur, era nepieptănat ... E oacheș bine de tot și are puțină chelie. Negru. Negru și încâlcit, murdar, ... lung până la gât ... și mirosea urât. De fapt, duhnea a coniac, că din ăsta a băut mereu ... - Înalt, scund ... ? - Cu o idee mai înalt decât mine ... Dar mai gros, mătăhălos ... . Așa ca un urs ... dar
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
legat, vârtos la trup, bărbatul se mișca greoi, în aparență, dar avea gesturi extrem de rapide în anumite momente, mai ales în mișcarea membrelor. Purta aceeași îmbrăcăminte în care l a văzut seara. Nu avea o frizură anume. Începutul pronunțat de chelie era scos în evidență de părul negru lăsat să crească de voie, mai ales pe ceafa pe care o acoperea în întregime până sub gulerul hainei de piele. După ce a aruncat pe sub masă pungile din care a scos alimentele, le
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
ai adus destule, ce să zic... Mai bine du te tu și scapă de necaz și nu mă da de gol că te am anunțat, a răspuns destul de nehotărât omul în uniformă de poliție, scărpinându și cu îndărătnicie fruntea și chelia avansată pe sub cozorocul ars de soare și ros de îndelungată folosință. - Ei, las' că ți aduc eu ceva ca lumea. Fă așa cum ți am spus eu și va fi bine, nea Viorele... Ia spune, ai lu' Cărămizaru sunt pe acasă
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
ca de obicei, franțuzească, cu părul întors cu feonul. Mă aflam pe o scenă, la o masă, pe scaun, într-o sală plină numai cu bărbați, unul și unul, aleși pe sprânceană, cu vârste diferite; unii cu mustăcioare și cu chelii, alții, cu păr bogat, grizonat, alții, chiar vopsiți. Pe rândul din față erau trei bărbați mușchiuloși, ca niște stripperi, îmbrăcați în cămași albe, decoltate. Li se vadeau piepturile pline de mușchi, cu lanțuri groase de aur la gât și brățări
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
Groapa din fața ta e o iluzie. Mergi înainte! Frica se simte în genunchi. • Greu e să scrii și să gândești la ce scrii simultan. Noaptea are o mie de ochi. Păcat că sunt închiși... • Singura mea problema se află între chelie și bărbie (Philip Nadler) • Când mie nu-mi place un aliment, nu-l cumpăr. Când lui nu-i place, vrea să-l interzică. • Trecutul e foarte schimbător. Depinde pe cine întrebi. • Fiecare are un preț... Dar și un sfârșit de
SFÂRŞIT DE SEZON & ZVONURI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369008_a_370337]
-
S-a sunat la ușă. Am întrebat cine-i acolo și mi-a răspuns o voce care, nu știu de ce, mi s-a părut cunoscută: - Eu! Am deschis și mi-a zâmbit un omuleț tare simpatic, cu mustăcioara mediteraneană și chelie liber consimțită: - Mă țineți minte? Adevărul este că nu mi-l aminteam, dar eram convins că-l mai văzusem undeva. El deja intrase și se uită cu aer de cunoscător de jur împrejur. Așteptă, evident, să-l invit să ia
SCHIŢE UMORISTICE (57) – UN CHILIPIR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370954_a_372283]
-
Am visat că am murit, nu aveam loc de dormit. Cineva îmi luase trupul, l-aruncase-n groapă, grupul. Niște câini mă ciopârțeau, nu prea dulce, mârâiau, unul Demony scuipa fiere chiar pe canapea, ah, Ionel, Ionelule, nu mai bea, pruncuțule, ai chelie, ai burtică, ești un geniu ca Mitică, altul Dreck, numit și Brun o căuta pe Hilda-n drum, unde-i Hilda, nu e Hilda, a plagiat-o ea pe Gilda? Aia ce venea din Cipru și s-a înecat în Tibru
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
din buci, când: ‒ Lasă-l, Blândule! se auzi un glas cald și molcom, venit de undeva din spatele uraganului dezlănțuit. ‒ Am înțeles, to’a’șu’ colonel, se execută executantul și se așeză pe un scaun, lângă soba din birou, ștergându-și chelia transpirată cu un batistoi cadrilat și ponosit. Colonelul Stancu Vasile, se apropie de mine, întinzându-mi o batistă albă, chitită dreptunghiular și... parfumată, după cum aveam să aflu ceva mai târziu. ‒ Ține! Păstreaz-o și șterge-te de sânge!... Să știi că
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]