2,019 matches
-
Autorului Născut la 18 octombrie 1933, în București, unde locuiește de 60 de ani, poetul COMAN ȘOVA și-a petrecut primii 18 ani din viață în județul Neamț, la Humulești Neamț, apoi în satul Suha, unde era o fabrică de cherestea, la Bicaz, Tarcău, Roznov și, în sfărșit, la Piatra -Neamț, localități prin care Ioan Șova, tatăl său, maistru forestier, se tot muta cu serviciul. Între anii 1941-1947 urmează clasele primare la Școala nr.2 din Piatra Neamț, apoi se înscrie la
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
exploatări forestiere, lemnul era tăiat și dus să fie folosit pentru construirea de saivane mari în atâtea CAP-uri de la șes, sau lemn de construcție pentru industrializarea la scară largă a țării. Dar, cu siguranță, cea mai mare parte din cheresteaua pădurilor bucovinene se îndrepta, în garnituri nesfârșite de vagoane, spre Uniunea Sovietică, știm noi pentru ce! Cum-necum, statul socialist încă avea grijă ca toate tăierile masive de pădure să fie însoțite imediat de împăduriri pe măsură. Din lipsa de forță
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
o pădure în satul Secrieș. Bucuria noastră era și mai mare, când am aflat că tot liceul va merge cu trenul „Mocănița”, cum îi zicea la trenul de cale ferată îngustă, folosită la transportul buștenilor din păduri spre fabrica de cherestea din Moldovița. Am fost încolonați pe clase și duși în stația CFF (Căile Ferate Forestiere). Aici am fost urcați pe niște vagoane, ca niște platforme, pe care am încăput cu toții, inclusiv profesorii. Se vedea bucurie de nedescris în ochii elevilor
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
sovietică, alături de alte țări din Alianței Pactului de la Varșovia[i] (cu excepția R.S.România), atunci când au ocupat abuziv Cehoslovacia[ii]. Mi-a povestit cu lux de amănunte, cum Armata Roșie confundase niște magazii și depozite de materiale de construcție (var, ciment, cherestea, etc.), cu niște depozite strategice de armament și le-a ocupat cu tancurile, spunând că sunt spații strategice unde ei trebuie să-și gareze tancurile, camioanele și tehnica de luptă. Catedrala din centrul orașului, un monument impunător în stil gotic
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
că „tăticule, adu munșitorii șî vezi di ai grijî!“ Peste două zile începu construcția unei case noi și frumoase, Istrate primi o slujbă de director în Primărie, se înscrise într-un partid și fu luat asociat la o afacere cu cherestea de către prietenul său, șeful Poliției. Următorii doi ani, Istrate munci pe brânci, casa fu terminată, afacerile prosperau, iar Vergi mai născuse doi copii. Tăticul, fericit, constată că fetița seamănă cu Vergi, iar băiețelul cu un bunic al lui, mort în
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
locuia în acei ani, nu prea dădea cu ochii de prea mulți țigani dar asta nu însemna că Bucureștiul nu era plin de ei. La câteva case de a lor locuia un mare proprietar al unui depozit de mobilă și cherestea, un bun prieten al tatălui, pe nume Saul. Într-o după amiază, aproape pe-nserat, Dellu intrând la cârciumioara lui „Nea Ionel" îl întâlni pe Saul, care puțin marcat de băutura ingerată până la acea oră i s-a adresat cu o
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise la vale, spre mine. Norocul meu a fost
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
nu poate fi decât aceeași. Au tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
nu poate fi decât aceeași. Au tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede. Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat. Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
nu poate fi decât aceeași. Au tot interesul să-și vadă de treabă. Muncind, ziua trece mult mai repede.Din șanțul în care trudesc de-abia li se zăresc umerii și capul. Ar trebui ca pereții să fie consolidați cu cherestea, până își termină treaba. Scot cărămizile ce protejează cablul electric, le aruncă pe maginea șanțului și apoi scot la iveală cablul electric pentru a fi rulat.Măsura de protecție nu numai că ar fi costisitoare dar le-ar îngreuna munca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
copieze, seară de seară, cursurile de la colegii francezi. Vacanțele, fiind necuprinse în renta bursieră, era nevoit să lucreze pentru a avea din ce trăi, și astfel după primul an, în vara lui 1950 lucra lângă Biarritz la o fabrică de cherestea, împreună cu Tiberiu Ionescu, la debitarea manuală a scândurilor. Pentru un viitor inginer silvic era chiar utilă această practică, direct în producție. Și importanța acestor ani petrecuți în școala franceză de silvicultură s-a simțit mai târziu, după ajungerea în Canada
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de 36.000 RON. Cu materialele donate au fost sprijinite 8 familii, astfel: Cărămida donată de către Dorin Mirea din LC Câmpulung, Rucăr-Bran, s-a folosit la construcția a doua case. Pentru alte 6 familii s-a asigurat ciment, adeziv, izolații, cherestea pentru reparații acareturi, împrejmuiri, izolație exterior pentru case. Am beneficiat și de un grant LCIF în valoare de 10.000 USD prin intermediul Clubului Lions București Millenium. În lunile martie-aprilie am lansat un program național de urgență: Sprijinirea Lions Japonia și
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
preoți la acea dată. Aflăm astfel, că unii învățau la Ceaslov, alții la Cazanie, iar alții la Psaltire. Erau deci trei trepte de învățătură, cea mai înaltă fiind a celor ce învățau la Psaltire. Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Acasa > Literatura > Proza > OCHI CEREȘTI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Alde Vlaicu aveau numai un fiu. Pe Culiță. Era șofer la Fabrica de Cherestea din Râvnita, așezare gorjenească de pe malul Oltețului, sub munte. Abia se liberase. Și, deși școlit, nu se lăsase dus de-acasă ca alții după terminarea serviciului militar... Nu și nu! Ai lui l-ar fi vrut căpătuit pe la oraș, lucrând
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
cei de teapa mea "pleava și drojdia societății " cum ziceam eu pe vremea odiosului o să mă înțeleagă mai bine. Un alt eveniment pe care acuma îl realizez este momentul când am fost dus cu școala să vedem o fabrică de cherestea să ni se arate un gater cu roțile de transmisie și cu volanta ce se afla sub podea..., parcă cineva mi-a făcut o poza - așa o fost sau este și al vostru. Eu nu mi-am ținut niciodată pe
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
pagină din cartea vieții a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut: pământ, o fabrică de cherestea, o batoză, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasă nr.119 din 11 iunie 1948 urmată de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
a bunurilor și muncii poporului român de către sovietici. Niciodată furtul camuflat nu a fost mai bine deghizat și înlesnit de către o mână de ticăloși fără nici o pregătire-căzături sociale-membri de partid comunist, precum și de evrei-agenți ai Moscovei. Cinci lei metrul de cherestea, patru bani litrul de țiței, câteva sute de lei o locomotivă de tren Malaxa. De la Moinești-Lucăcești plecau 500 de cisterne în 24 de ore spre U.R.S.S. De la Ploiești la Reni aveau conductă subterană care transporta țițeiul către sovietici. De la
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
cei de teapa mea “pleava și drojdia societății ” cum ziceam eu pe vremea odiosului o să mă înțeleagă mai bine. Un alt eveniment pe care acuma îl realizez este momentul când ne-au dus cu școala să vedem o fabrică de cherestea să ni se arate un gater cu roțile de transmisie și cu volanta ce se afla sub podea ... , parcă cineva mi-a făcut o poza - așa era sau este și al vostru. Eu nu mi-am ținut niciodată pe vremea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
de minerale si gaze ale țării prin metode agresive pentru mediu. 5. Mai solicităm, în baza drepturilor cetățenești prevăzute și garantate prin Constituție, să se interzică tăierea ilegală și irațională a pădurilor, exportul lemnului neprelucrat, sub formă de bușteni sau cherestea, din avuția Țării. Este necesară obligarea tuturor agenților economici care taie arbori să împădurească o suprafață dublă din același sortiment de arbori. 6. Introducerea în programa școlară, alături de studierea Holocaustului, și studierea persecuțiilor economice, sociale sau politice la care au
COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370991_a_372320]
-
însemnat l-a avut construirea drumului împărătesc Câmpulung - Vatra Dornei -Poiana Stampei, în anii 1870-1878, care făcea legătura între Transilvania și Galiția. Mai apoi, între anii 1888-1918, având la dispoziție material lemnos din belșug, se construiesc mai multe fabrici de cherestea pentru prelucrarea lemnului și se începe exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, unde s-au descoperit importante rezerve de mangan, plumb și fier. Drept urmare, s-a construit și o turnătorie, la Prisaca Dornei. În paralel cu aceste activități economice importante s-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
și este sfătuit să rămână ascuns. Își lasă barbă și se adăpostește prin diferite case din Sibiu. Primarul din localitatea Gălănești, județul Rădăuți, refugiat și el, îi face un buletin de identitate pe numele de Ion Vladimir Spânu, negustor de cherestea, refugiat bucovinean, sub care va pribegi prin Transilvania aproape trei ani de zile. Este eliminat din Societatea scriitorilor și Sindicatul ziariștilor, este epurat și din Universitate, iar Gândirea este suprimată. În preajma Crăciunului publică sub numele Victor Mărginaș un colind în
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
culori cromatice pe care le capătă foioasele. La vreo 100 de metri de la confluența celor două râuri se afla un alt pod CFR care de curând a fost demontat, împreună cu calea ferată care făcea legătura între gară și Fabrica de cherestea din oraș, de către actualul patron și vândut la fier vechi... Oare de ce statul român le-a dat unor jefuitori dreptul să cumpere întreprinderi la un preț de nimic și aceștia să le vândă la fier vechi, scoțând de zeci de
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
mulți bani? Fier care a ajuns în afară, iar topitoriile noastre zac în paragină. Undeva pe dreapta era Fabrica de mică. Din păcate astăzi nu mai este nimic... La un kilometru pe vale, în amonte, întâlnești ruinele vestitei fabrici de cherestea, cândva Carpatina. Aici se afla UMTF-ul (unitatea de transport forestier), apoi UFET-ul Brezoi din cadrul IFET Rm Vâlcea, cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
astăzi nu mai este nimic... La un kilometru pe vale, în amonte, întâlnești ruinele vestitei fabrici de cherestea, cândva Carpatina. Aici se afla UMTF-ul (unitatea de transport forestier), apoi UFET-ul Brezoi din cadrul IFET Rm Vâlcea, cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]