1,166 matches
-
de un sistem instituțional pe care nu îl înțelegea, reprezintă un exemplu tipic. A apărut un nou dogmatism al schimbării. Orice idee de schimbare, susținută cu sugestia că ea este o preluare a experienței Occidentului, reprezintă „Reforma”. Orice act de chestionare a unui program de reformă este taxat a exprima o mentalitate comunistă. Orice invitație la meditație echivala cu suspectarea unei intenții de blocare a schimbării. O componentă centrală a acestei orientări a fost acceptarea oricărui program venit din Occident. Într-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dimensiunea firmei, ponderile cele mai mici se înregistrează în cazul întreprinderilor mari. Aproximativ o treime (34,05%) dintre cei chestionați declară că firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. 3.7. Concluziile studiului Sintetizând rezultatele obținute în urma chestionării eșantionu lui exhaustiv (n = 649 întreprinderi), putem concluziona următoarele: cei mai mulți dintre subiecții chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient, foarte puțini considerând că acesta este foarte eficien;. aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
realizat în cadrul unităților economice din Regiunea Vest, în lunile februarie și martie 2011, iar centrali zarea și interpretarea rezultatelor s-au încheiat în a doua jumătate a lunii aprilie 2011, când s-au redactat concluziile studiului. Sintetizând rezultatele obținute în urma chestionării eșantionului exhaustiv (n = 649 întreprinderi), putem concluziona următoarele: majoritatea subiecților chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient; aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât ca dimensiuni, cât și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de fond ale gândirii lui Heidegger, din perioada de tinerețe, trecând prin maturitate și sfârșind cu decada vesperală a vieții acestuia. Raportul dintre cultura elenistică și tradiția iudeo-creștină, fenomenologia religiei, conceptul vieții (inspirat de Dilthey), istoricitate, relația cu Meister Eckhart, chestionarea structurilor prereflexive ale conștiinței, tonalitățile afective ale Dasein-ului, istoricitatea, condiția modernității, nihilismul și esența tehnicii - toate acestea sunt teme de reflecție comună pentru Heidegger și Henry. Pe lângă remanența în cadrele temporalității - timpul ajungând „interfața” tuturor raporturilor ecstatice ale conștiinței mobilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
stabilirea precisă a scopului investigației; stabilirea bazei de eșantionare; alegerea unui eșantion reprezentativ din baza de eșantionare; proiectarea și redactarea chestionarelor; expedierea chestionarelor către respondenții potențiali; colectarea răspunsurilor, eventual reiterarea procedurii, când răspunsurile sunt insuficiente sau neclare; analiza datelor din chestionare. Avantajul principal al tehnicii de chestionar îl constituie costul redus (circa 5-10% din costul interviului, raportat la o întrebare). Dezavantajele constau în durata mare de realizare a acestui tip de investigare, necesitatea de a se stabili aprioric răspunsurile posibile, imposibilitatea
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
nu va avea nevoie de prea multe motive care țin de oportunități sau presiuni pentru a comite frauda financiară. 3.3.3. Perspectiva Hollinger-Clark asupra fraudei financiare Studiul celor doi profesori, Richard Hollinger și John Clark, s-a bazat pe chestionarea unui eșantion de 10.000 de angajați americani pentru identificarea factorilor determinanți ai fraudei. Rezultatele studiului au reliefat faptul că principalul factor care determină apariția fraudei la nivelul unei firme este reprezentat de mediul de lucru (Pontell și Geis, 2007
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și am început colegiul de institutori imediat după aceea. I: Când te-ai hotărât să devii învățătoare? S: Cred că dintotdeauna, adică de foarte devreme. Îmi aduc aminte cum optam pentru meseria asta ori de câte ori trebuia să completăm tot felul de chestionare privind „ce vrei să devii când vei fi mare”. Cred că a fost o continuare a rolului meu de lider în mișcarea de tineret. Așa că am dat admitere... I: O secundă, înainte de a discuta despre această perioadă, îmi poți spune
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
împreună a contrariilor) - idee care place nu numai poeților și misticilor, dar și mai mult învățatului pozitivist, gata și el să raționalizeze ziua, pe cont propriu, despre limitele prudente ale cunoașterii, iar noaptea să organizeze ședințe mediumnice”227, ci despre chestionarea posibilității de a modifica statutul universului literar, considerat altădată de gradul al doilea. Poeții și teoreticienii postmoderni încearcă să demonstreze că acest lucru este posibil. Ștergerea granițelor dintre realitate și ficțiune este, în fapt, simptomatică pentru epoca actuală, din moment ce totul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
exemplu un muncitor o apelează și o re-asertează atunci când Își Înțelege rostul de a lucra Într-o organizație) fundamentează legitimitatea organizării susținută de un principiu superior (al Rațiunii sau al Naturii umane sau o altă „mare narațiune”). Schimbarea instituțională presupune chestionarea logicii (a convingerilor instituționale) și reconstruirea acesteia pornind de la premise noi. Astfel, schimbarea nu are un fundament economic sau tehnologic, cât mai ales unul cognitiv, fiind strâns legată de evoluția discursului public și a cunoașterii sociale. În explicarea instituirii relațiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reinterpretează simboluri culturale și nu neapărat potențialul explicativ al acesteia. Teoria presupune, de pe o poziție normativă, considerarea legitimității intereselor tuturor actorilor constitutivi (stakeholders) sociali (incluzând forța de muncă, statul, comunitatea) sau non-sociali (generațiile viitoare, mediul etc.). Se pune astfel problema chestionării principiilor normative sau a concepțiilor de dreptate socială ce stau la baza relațiilor de cooperare intra-organizaționale, dar și Între organizație și mediu. Pornind de la principiile managerialiste, teoria agent - principal de sorginte economică explică pierderea de eficiență cauzată de disjuncția
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
studii sociologice ar avea un câmp de cercetare foarte limitat. În momentul în care relațiile dintre rude, de exemplu, ar fi total reglementate prin legi - și s-ar desfășura ca atare -, ar fi suficientă cunoașterea acestor legi și de prisos chestionarea indivizilor. La fel pentru comportamentul alimentar și cel sexual. Informalul presupune diversitate, pluralitate de opinii și comportamente, un peisaj social bogat în forme de manifestare, ce nu pot fi nici descrise, nici prevăzute complet. În altă ordine de idei, să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mare profunzime (interviuri clinice), ci și prin chestionare standardizate, așa cum se întâmplă îndeobște în cazul anchetelor și sondajelor. După cum am spus în primul paragraf al acestui capitol și cum o vom presupune de-a lungul întregii lucrări de față, chestionarea indivizilor ca metodă științifică se bazează tocmai pe premisa subiectivității și intenționalității umane dezvăluibile. De aceea, nu se poate pretinde în mod serios că doar metodele calitative au acces la punctul de vedere al actorului, la „interpretat-construitul”, așa cum în mod
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru aplicarea unor banale chestionare neofiții folosesc sintagma „teste sociologice”. Înțelesul larg de „probă”, încercare, se ilustrează și atunci când înainte de a da forma definitivă unui chestionar, îl „pretestăm”. Testul este, de regulă, tot o probă creion-hârtie, ca multe genuri de chestionare, însă are particularități care-l deosebesc net de chestionar (Radu et al., 1994): a) testele se referă în general la aptitudini, deci sunt riguros construite ca validitate și fidelitate - și, un lucru foarte important, sunt etalonate, adică pe baza scorului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
scală ordinală; b) chiar când se referă la trăsături de personalitate sau atitudini, există o grilă interpretativă standard, ce nu se oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
secțiune a cărții, produce o oarecare nedumerire. Aceasta pentru că, pe de o parte, oricâtă libertate ne-am lua în folosirea termenilor, e evident că „chestionarul” este un instrument de cercetare și nu o tehnică (am putea vorbi eventual de „tehnica chestionării” sau de „tehnica bazată pe chestionar”), iar pe de altă parte - și asta e mult mai important -, autorul nu poate trata chestionarul fără a vorbi de aplicarea lui pe cale orală (ceea ce în spiritul cărții înseamnă interviu), și nici interviul fără
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sofisticate de înregistrare a răspunsurilor. Nici la locul de muncă și în timpul muncii situația nu este mai bună, din punctul de vedere al timpului avut la dispoziție. Dimpotrivă, cei cuprinși în anumite activități nu pot fi deloc sustrași de la acestea. Chestionarea la finele programului de lucru nu este nici ea binevenită, atât din punctul de vedere al timpului pe care omul este dispus să-l acorde operatorului de anchetă, cât și datorită faptului că starea fizică și psihică a subiectului, la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este cel mai puțin afectată defenomenul de nonrăspuns. Asupra problemei nonrăspunsului în anchete ne vom opri pe larg în alte capitole ale cărții. Deocamdată să precizăm doar că nonrăspuns înseamnă și refuzul de a fi primit în casă pentru realizarea chestionării și evitarea răspunsurilor la anumite întrebări din chestionar și imposibilitatea găsirii unei persoane alese în eșantion într-un timp dat și cu eforturi rezonabile etc. Ancheta orală la domiciliu înlătură practic nonrăspunsurile parțiale (refuzul de a răspunde la unele întrebări
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modernă, prin izolarea individului și scoaterea de sub influența grupului comunitar căruia îi aparține. La factorii de mai sus, specialiștii în domeniu adaugă și alții, ca de pildă faptul că, datorită ridicării nivelului de școlaritate, tot mai mulți cetățeni răspund la chestionare și mânați de dorința de a contribui la îmbogățirea cunoștințelor publice și științifice (Bradburn et al., 2004). Firește că amploarea fenomenelor infracționale, în mediul urban, mai ales, a constituit totdeauna un factor cu influență semnificativă asupra succesului anchetei la domiciliu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cost • fiabilitate • realizarea studiului-pilot în condiții reale • controlul constant al terenului • receptarea imediată a chestionarului. Pentru ilustrarea rapidității, calitate pentru care ancheta prin telefon este imbatabilă, autorul citat apreciază că o echipă de 30 de anchetatori poate realiza 4-500 de chestionare în mai puțin de 20 de ore, performanță practic imposibil de atins prin alte mijloace. Legat de aria de acțiune, subliniem faptul că această relație facilă cu o persoană dinorice colț al țării (firește, în condițiile generalizării telefonului) permite ameliorarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
persoana solicitată putând completa chestionarul pe loc, în prezența operatorului, sau operatorul putând reveni după o zi sau mai multe pentru a recupera chestionarul completat. O altă variantă tehnică utilizată cu destul de mare frecvență este cea a aplicării simultane de chestionare unui număr mai mare de indivizi strânși într-o sală: persoane cu același loc de muncă, elevi, studenți, oameni aflați la o reuniune etc. A treia variantă principală este cea amintită deja: ancheta prin poștă. În fine, o a patra
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pildă, cercetând opțiunile electorale ale unui public și solicitând vârsta respondenților, se presupune că aceste opțiuni sunt variabile după vârstă. O formă oarecum deosebită de anchetă, cu o arie destul de mare de răspândire, o constituie cea care se bazează pe chestionare omnibuz, adică instrumente ce nu se centrează pe o anumită problemă, ci urmăresc culegerea de informații de naturi diferite, în scopuri diferite și chiar pentru beneficiari diferiți. De pildă, institutele de sondaje uzează de astfel de instrumente pentru a răspunde
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interveni apoi și chestiunea decalajelor temporale mari între momentul stocării în memorie a informației și cel al reactualizării ei. Problema esențială legată de întrebările de cunoștințe este aceea a interpretării răspunsurilor corecte și incorecte. De obicei, aceste întrebări apar în chestionare sub forma unor blocuri compacte - baterii de întrebări, în jargonul sociologic -, căci rareori o singură întrebare poate îndeplini funcția cerută. În general, dificultățile de interpretare a răspunsurilor, precum și faptul, nu lipsit de importanță, că oamenilor nu le plac aceste întrebări
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
asemenea situații îl constituie întrebările ce urmăresc să surprindă preferințele oamenilor pentru anumite elemente care pot fi de natură foarte diferită: lideri sau partide politice, moduri de petrecere a timpului liber, genuri de muzică sau literatură, variante decizionale etc. În chestionare, asemenea probleme se pot rezolva prin mai multe genuri de întrebări. O primă soluție ar fi aceea de a solicita alegerea unui singur element, cel care atrage cea mai puternică preferință. O a doua ar fi să se ceară alegerea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al întrebărilor închise. Problema uniformității înțelegerii se pune chiar și atunci când întrebarea este completă, deci, în principiu, ea ar trebui să aibă un sens clar și univoc, fără a mai apela la variantele de răspuns. Cine a lucrat însă cu chestionare știe că niciodată o precizare suplimentară, care, firește, nu are alte efecte perturbatoare, nu este superfluă, ba, dimpotrivă, pentru multă lume poate deveni esențială în înțelegerea corectă a intenției celui care a formulat întrebarea. Problema uniformității înregistrării răspunsurilor nu merită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai bine conținutul conceptelor prin indicatori, tendința cercetătorului este de a formula mai multe întrebări decât ar recomanda-o condițiile concrete de desfășurare a anchetei. Factorii principali care fac să întâlnim, în practică, un evantai extrem de larg de tipuri de chestionare, de la cele compuse doar din câteva întrebări până la altele ce cuprind 200-300 de întrebări sau chiar mai multe, sunt, în principal, următorii: obiectul cercetării (problema studiată), tipul cercetării, finalitatea acesteia, beneficiarul rezultatelor, tehnica de anchetă, felul întrebărilor, resursele materiale de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]