54,187 matches
-
unor forumuri decid să corecteze mesajele și fac apeluri, mai severe sau mai sceptice, la respectarea normelor: „încercați să scrieți conținutul mesajelor cât mai corect gramatical, să scrieți numele proprii cu majuscule și să respectați regulile de punctuație” (Pet Zone). Chestiunile lingvistice pot fi cuprinse - tolerant dar destul de explicit - în regulamentul inițial: „Fiecare dintre noi mai facem greșeli de tastare, dar până la a scrie «cu picioarele», în bătaie de joc, regulat, e drum lung și implică intervenții restrictive din partea moderatorilor (price
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
instruite - care au acumulat probabil cunoștințe lingvistice pentru diverse examene, probe, teste (lucru care se vede uneori din terminologia folosită) - dar care nu sînt totuși specialiști (profesori, cercetători etc.); categoria „amatorilor” e importantă pentru că dovedește interesul publicului mai larg pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei românești - folosirea cratimei (trimite
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
corectitudinii provoacă în forumuri și reacții polemice, cu argumente previzibile (e important să se realizeaze comunicarea, contează fondul și nu forma, normele se schimbă, respectarea lor strictă împiedică libertatea și expresivitatea etc.) sau reduse la simpla exprimare a disprețului pentru chestiune („vai domle ce sa zic nu am scris corect gramatical pe forum...”), rezolvat chiar printr-o înjurătură finală. Tind totuși să văd partea bună a lucrurilor: cunoașterea limbii literare rămîne un factor de evaluare socială, și, tocmai într-un mediu
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
păstrează actualitatea, de ce oare îl cauționează pe fostul său consilier Mircea Beuran, care a fost dovedit ca plagiator? Dl Beuran e victima unor mîrșăvii, s-a exprimat stupefiant dl Iliescu, neînțelegînd pesemne că plagiatul e tot o formă de hoție, chestiune care se pare că îl preocupa pe domnitorul despre a cărui actualitate s-a exprimat președintele Dacii au inventat svastica În TIMPUL de la Iași (nr. 7-8), dl Mircea Stănescu își urmează analiza funcționării CNSAS. Ajuns la partea a treia, autorul, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
fără restricții. L-am văzut pe Lenin de cîteva ori la bibliotecă și l-am auzit o dată vorbind la un miting, la Berna. Vorbea bine nemțește.» 7) Georges Hugnet, care nu a fost un martor direct, dar a cercetat serios chestiunea, se arată prudent: «Cabaretul era la numărul 1, pe Spiegelstrasse. Or, Lenin și soția lui locuiau pe aceeași stradă. Lenin juca șah la cafeneaua Terrasse, ca și unii dintre dadaiști. Se ignorau cordial.» 8) Mult mai tîrziu, în 1975, Soljenițîn
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
părții sovietice. Realizare excepțională care merita cel puțin o bibliografie. Este meritul lui Liviu Vălenaș și al Editurii Vremea de a o inaugura cu volumul de față (în 1990 apărea totuși și un articol al lui Mihai Pelin în această chestiune), ce include convorbirile de la Paris cu Alexandru Danielopol pe perioada 1994-1996, o convorbire cu Romulus Cordescu (unica persoană în viață dintre cele semnatare, în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu), stenograma discuțiilor din 3 martie
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
pentru a o putea face trebuie să fi trăit în prealabil. Dar oricare ar fi experiența ta de viață, fiecare bărbat este primul tău bărbat, fiecare femeie este prima ta femeie. Deci, experiența este irepetabilă, este unică. Este doar o chestiune de fidelitate față de tine însuți. Aceasta înseamnă a scrie, cred eu. A-ți fi fidel ție însuți. RB: Ați afirmat, în intervenția avută la colocviu, că de fiecare dată cînd scrieți, vă gîndiți la băiețelul de patru ani, mort de
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
de citit, la sfîrșitul căruia nu poți fi niciodată sigur că ai înțeles exact ce a vrut să spună autorul, dar care, pe de altă parte, oferă un sens, o grilă de lectură acceptabilă, chiar și pentru cititorii inocenți în chestiuni de naratologie (pretextul narativ, acțiunea de policier nu pune nici un fel de probleme de lectură, iar dezmățul sexual al Cordulei va face cu siguranță deliciul adolescenților și nu numai). Prozatorul O. Nimigean are toate calitățile poetului O. Nimigean. Inteligent, cu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
idealului în relațiile de afecțiune și sunt mulțumit cînd realitatea nu mă desminte cu totul”. În virtutea acestei afecțiuni, Missir îi corecta în șpalt textele încredințate „Convorbirilor”, media relațiile lui cu Iacob Negruzzi, îi era sprijin moral, confident (chiar și în chestiuni amoroase), sfătuitor juridic și reprezentant. Foarte interesantă e, de pildă, scrisoarea în care ieșeanul îi relatează autorului din București cum a decurs lectura cu glas tare, de către Titu Maiorescu, a manuscrisului Scrisorii pierdute, în salonul literar din casa lui Iacob
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
și pe scenă pentru a justifica mașinațiile ei. Nu poate fi lăsată scena goală sau plină de actori împietriți în gesturi alegorice. Secolul nostru este chemat să satisfacă foamea de politică a cetățeanului de rînd...”. Înțeleasă la 1865 ca o chestiune „de familie”, joaca intereselor politice are într-adevăr ceva familial, iar surprinderea acestui aspect de mare subtilitate a momentului i-a impus prozatoarei o manieră în egală măsură familiară de abordare a evenimentelor și personalităților devenite personaje de roman: „familiaritatea
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
de la reintroducerea controlului asupra mașinilor de scris la pregătirea succesiunii dinastice a cuplului Ceaușescu și de la congresele partidului și ale diverselor comitete la subtilele schimbări în ierarhia totalitară. Un amănunt e absolut necesar pentru înțelegerea cărții lui Gabanyi, și anume chestiunea surselor acestor rapoarte de țară, extrem de importante în activitatea Europei Libere: în vreme ce societatea românească se îndrepta din ce în ce mai accentuat spre o “oralizare” generalizată, informațiile circulau de la gură la ureche, zvonul era o instituție, iar lectura printre rînduri, o disciplină academică, undeva
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
mare motiv al acestui pluralism al imaginilor este transformarea în lumea contemporană a tipurilor de imagini, în special în era electronicului. Acest tumult de imagini noi stîrnește un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul; actualitatea chestiunii imaginii este într-adevăr motivată de înmulțirea de noi suporturi și de noi folosiri ale ei. M. C. Sînteți, de asemenea, autorul unui sintetic și foarte edificator volum despre imaginație. Ați putea să definiți în cîteva rînduri pentru cititorii unei
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
mult în secolul al XX-lea, pentru că filozofia, mai mult ca înainte, a considerat că operele literare, textele romanești în special, erau o altă modalitate de a spune totodată adevărul, de a produce sens și, poate chiar de a problematiza chestiuni fundamentale ca și filozofia. Deci literatura a devenit un fel de mod narativ, mai concret, al gîndirii filozofice. Or, punctul care ar permite să înțelegem, nu aș spune reconcilierea, ci apropierea, între narativ și teoretic, este tocmai imaginarul, în sensul
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
a provoca tocmai imaginația și de a dezvolta o autoînțelegere a omului, urmînd cei doi versanți, numiți de Bachelard diurn și nocturn, autoînțelegere, deci, poetică și mitologică. Istoria contemporană a provocat paradoxal, prin catastrofele ei, un fel de urgență a chestiunii dimensiunii duble a omului și a culturii. M. C. - În încheiere, o întrebare tradițională: care sînt proiectele dumneavoastră actuale, care vă sînt cărțile în lucru din domeniul imaginii și al imaginarului? J. J. W. - În luna mai a apărut la
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
nu greși ea cu ceva, de a nu dezamăgi ea pe cineva - la școală, la teatru, la Uniter, acasă. I-am urmărit perfecționismul și variatele lui forme de manifestare, felul în care abordează, cu un alai de principii, orice problemă. Chestiune de educație, de norme clare, de familie. I-am cunoscut, datorită ei, pe Radu Penciulescu și pe Vlad Mugur, doi dintre oamenii pe care îi prețuiesc și pe care îi iubesc. Necondiționat. Multe din amintirile Sandei Manu din liceu, din
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
nu poezia să coboare dinspre „experiență”, ci invers! Evreitatea lui Celan întruchipată în „poet” ar implica, după Bollack, o condiție existențială și în același timp dreptul de „a-și fi lui însuși credincios”. Faimoasa sa definiție a evreității ca o „chestiune de suflu” își are pendantul în distincția culturală radicală pe care o inițiază prin germana în sens simbolic „iudaizată” sau „ebraicizată” a poemelor sale - o germană reconstruită prin negația „limbii ucigașilor” și în care, în răspăr cu falsa și eșuata
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
o au în România, deprinderi dobândite în aproape jumătate de secol de comunism. Experții ministerelor învățământului din străinătate se află într-un permanent dialog cu specialiștii diferitelor domenii pentru îmbunătățirea programelor și adaptarea lor la cerințele epocii. Învățământul este o chestiune mult prea importantă, depășind conjuncturile politice, și nu poate fi apanajul unor funcționari. Din nefericire, la noi, funcționarii ministerului nu țin seama de opiniile susținute cu competență de importante personalități ale învățământului, culturii și științei românești sau străine. De curând
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
așa cam apatică și semibronzată cum e, parcă aduce a deputată în Parlament când tocmai se discută noul Cod Penal; zâmbește tot mai rar și seamănă binișor cu Mona Muscă pe vremea când aceasta era invitată să vorbească tăcând la „Chestiunea zilei”, a lui Floriiiin Călineeescuuu. E o căldură de nici nu mai știe stânga ce face dreapta care, prin declarații belicos-arogante televizate, vrea să-i inspire electoratului ideea că PSD-ul nu e de neînvins. În acest sens, Theodor Stolojan
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
și fără mentori, au întruchipat reflexul acut și fertil al apărării poeziei de împresurarea negurii istorice”. Din păcate, sufocarea culturii prin impunerea, ca unică formulă de creație, a aberantului „realism socialist”, a făcut ca multe voci poetice ale generației în chestiune, numite, printr-o analogie cu o celebră formulă a Gertrudei Stein, și „generația pierdută”, să amuțească pentru mai mult ori mai puțin timp. Trei poeți importanți s-au văzut azvîrliți în temniță, C. Tonegaru, I. Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, dintre
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
poezia neîngenunchiată ideologic”. Alexandru Lungu a fost părtaș la acea scurtă, intensă, zbuciumată perioadă literară dintre 1944 și 1947, „răstimpul de beatitudine dintre colții și copitele a două năpaste ce au căzut peste noi”. Din care pricină efervescența creației în chestiune avea o notă dramatică pe care o putem reconstitui fără greutate. Funcționau pe atunci cîteva însemnate cenacluri liteare: Sburătorul postlovinescian, prezidat, prin rotație, de Felix Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, cercurile conduse de Petru Comarnescu, H. Bonciu, Vladimir Streinu. Alexandru
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de natură stilistică. Monologurile alternative nu conțin elemente suficient de clare de individualizare a celor două personaje. Ligia și Popeye se exprimă aproximativ la fel, iar instrumentele lor de percepție a lumii par comune. Ambele sînt preocupate aproximativ de aceleași chestiuni, judecățile lor asupra lumii înconjurătoare nu diferă fundamental, monoloagele lor seamănă izbitor la nivelul tonului și, dacă romancierul nu ar fi avut inspirația ca la începutul capitolelor să precizeze personajul-narator, probabil cartea ar fi fost mult mai dificil de citit
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
sau cartiere de locuințe nu se inaugurează decât, repetat, la timpul viitor, decât pe planșe: ne sunt arătate ca la copiii tâmpiți cu bețișorul pe planșe frumos colorate și unii dintre noi, probabil, chiar se încântă ieftin. Corupția și alte chestiuni grave par episoade dintr-un roman-foileton derulat pe o scenă: la sfârșit, actorii care jucau rolul judecătorilor și cei care jucau rolul pedepsiților își scot măștile, vezi că sângele ce părea să curgă șiroaie e suc de roșii, totul se
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
și talentul lui remarcabil unit cu un curaj moral deosebit ar putea să dezarmeze multe apetituri abuzive.” Cum ar lucra, unde ar lucra mai eficient? Nu se înțelege. Și alți informatori îi remarcă tot curajul: el „a scos din tăcere chestiunea Goma, pe care ceilalți nu îndrăzneau să o abordeze”, spune unul dintre ei, dar iată cum se punea, pentru Păunescu, această „chestiune Goma”: „este inadmisibil ca o carte să ajungă să fie respinsă de cenzură, înainte de a vedea dacă Uniunea
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
lucra mai eficient? Nu se înțelege. Și alți informatori îi remarcă tot curajul: el „a scos din tăcere chestiunea Goma, pe care ceilalți nu îndrăzneau să o abordeze”, spune unul dintre ei, dar iată cum se punea, pentru Păunescu, această „chestiune Goma”: „este inadmisibil ca o carte să ajungă să fie respinsă de cenzură, înainte de a vedea dacă Uniunea Scriitorilor, prin membrii ei și-a făcut datoria, în opera de îndrumare. Preocupați de lefuri și ranguri, scriitorii habar n-aveau de ce
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
de cartier -, însă devine fotoreporter. Prin ochii lui și, mai ales, prin prisma facondei sale naturale - stilizate corespunzător de scriitor și de scenarist - vedem, auzim și simțim ( enorm, monstruos) tot ce se-ntîmplă în "Orașul Domnului". Aspectul documentar mărturisește și o chestiune cumva "para-artistică", socială: este un film nu doar "inspirat de fapte reale" cum ne avertizează pregenericul , ci de-a dreptul marcat, traversat și pătruns de o realitate pe care o știm ( și-o uităm imediat...) de la telejurnale și pe care
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]