308 matches
-
născută la 25 februarie 1966 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Mușat Ion și Teodora, cu domiciliul actual în Germania, 56077 Koblenz, Fritz-von-Unruhstr. 47, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, str. Pușcași nr. 41, județul Prahova. 107. Chițimia Titus, născut la 17 mai 1957 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Dumitru și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 56075 Koblenz, Cottbuserstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Str. Ștrandului nr. 10, județul Sibiu. 108
HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124564_a_125893]
-
barăcile, crematoriul... Aici e Effektenkammer: aici erau haine, lucruri... - acum este muzeu. Ăsta a rămas, dar toate barăcile s-au dus... - În ce baracă ați fost? - 65 - Kleinlager, micul lagăr. Începând de la 1 februarie mi-au dat social-democrații, tovarășii, o chițimie unde am făcut o infirmerie. În februarie, martie, aprilie, am avut 20.000 de pacienți. Făceam deja chirurgie, medicină internă, de toate făceam. - Erați medic principal sau ajutor? - Eram singur. - Pe tot lagărul? - Nu, În infirmerie. Era și un spital
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe drum frig, în biserici frig ! Îmi imaginez că a fost o comemorare solemnă, unde s-au spus lucruri frumoase despre prof. Mîndrescu. Aș fi dorit foarte mult să-i aud pe D-nii prof. Virgil Tempeanu, Mihai Isbășescu, Ion C. Chițimia, Vasile Netea, Dna Maria-Luiza Ungureanu. Sper să aflu vești de la Dl. Prof. Tempeanu sau de la D-na Ungureanu. Am cel puțin mulțumirea sufletească, că am reușit să evoc pe multe pagini figura lui Simion Mîndrescu 89, în ampla Monografie pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Institutorul s-a mutat între timp în Capitală, cu familia. 408 Doamna Maria-Luiza Ungureanu a ținut o comunicare la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Sectorul II, în cadrul unui cenaclu literar, din care făcea parte - între alții - și prof. I. C. Chițimia. 409 Din circa opt dosare masive în manuscris, încredințate de V. G. popa doamnei Ungureanu pentru publicare, profesoara a făcut o selecție judicioasă, rezultând un volum de 876 pagini, apărut în 1983 la Editura „Minerva”, cu titlul: Folclor din „Țara
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
municipiul București; 13. Oprea Vasile Marian, referent, municipiul București; 14. Ilie Doina, referent, municipiul București; 15. Drăghici Alexandrina, referent, județul Teleorman; 16. Ștefan Ilinca, referent, județul Tulcea; 17. Oprea Jana, referent, județul Vaslui; 18. Săcăluș Adina, referent, județul Vrancea; 19. Chițimia Marius referent, județul Hunedoara. Anexă 6 a) Medalia națională Pentru Merit, clasa I: ... 1. Felecan Elenă, secretar în Ministerul Finanțelor; b) Medalia națională Pentru Merit, clasa a II-a: ... 1. Mân Ortansa, referent, județul Albă; 2. Tănase Ion, referent, județul
DECRET nr. 557 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale unor persoane din subordinea Ministerului Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131678_a_133007]
-
popular al orașului București 1. Costache Constantin - președinte 2. Florea Ștefan - vicepreședinte 3. Siclovan Gheorghe - secretar Membri: 4. Costache Aurica 8. Hoaje Alexandru 5. Dascalescu Gheorghe 9. Popa Andrei 6. Ene Ana 10. Raiciu Ion 7. Gheorghian Eugenia 11. Costache Chițimia B. Componența comisiei electorale pentru alegerile parțiale de deputati în Sfatul popular al regiunii București 1. Toma Ion - președinte 2. Radu Grigore - vicepreședinte 3. Suditu Marin - secretar Membri: 4. Golici Gheorghe 8. Preda Maria 5. Vișan Anastasia 9. Păun Stelian
DECRET nr. 143 din 24 martie 1964 privind confirmarea comisiilor electorale pentru alegerile parţiale de deputaţi în Sfaturile populare ale oraşului şi regiunii Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132439_a_133768]
-
Breviar de tuberculoză, Ed. Medicală, 1999 7. Borundel C., Manual de Medicină internă pentru cadre medii, Ed. All, București l995. 8. Carmaciu R., Niculescu C. Th., Torsan Leila, Anatomia și Fiziologia omului, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. 9. 9. Chițimia E, Mihăilescu V. și colab., Puericultura și pediatrie manual pentru Școlile sanitare Postliceale, Ed. INFO-TEAM, București, 1997. 10. Crainic N., Sfințenia împlinirea umanului, Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1993. 11. D, Adamo P., Whitney C., Alimentația adecvată celor 4
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Borbely, Ion Potolea, Dumitru Vacariu, Horia Ioan Groza, Mircea V. Ciobanu, Ovidiu Pecican, Elisabeta Bogățan, Constantin Abăluță, Grigore Ilisei, Lidia Stăniloaie, Aura Christi, Aura Simitopol, Roxana Patraș, Petru Bejan, Alexandru Racu, Sorin Lavric, Ilie Dan, Grațiela Popescu, Ognev Stamboliev, Silvia Chițimia, Iulian Grigoriu, Ilie Zanfir, Leonida Maniu, Vlad Zbârciog, Isabela Vasiliu-Scraba, Ligia Tudorachi, Ionel Necula, Victor Durnea, Petrișor Militaru, Traian Diaconescu, Vasile Diaconu, Ardian-Cristian Kuciuk, Gică Manole, Adrian Voica, Sabina Fînaru, Petru Zugun, Ilie Catrinoiu, Ion Mitican, Laurențiu Faifer, Constantin Trandafir
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
după chipurile auditorilor, atente, pare să fi plăcut. Erau În sală și reprezentanții legațiilor celor 2 Germanii. Cel al DDR-ului mereu Întreba pe interpreta sa și-și nota câte ceva (După câte mia spus aceasta și faptul că prof. univ. Chițimia, slavistul, salutându-mă, a destăinuit sălii, că am 87 ani și sala m-a aplaudat). Nu regreta (ci noi trebuie s-o facem), că ai părăsit Flt., căci sănătatea matale e mai presus de toate. Dacă mata găseai locuință la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ca Ștefan să poată încăleca. Acesta a fost momentul în care a început legenda familiei Movilă, doi dintre membrii acesteia ajungând domni în Moldova și în Țara Românească. Istoricii noștri, care au cunoscut conținutul Cronicii moldo-germane în traducerea lui C. Chițimia, nu au acordat nici o importanță amănuntelor pe care le cuprinde aceasta în legătură cu lupta de la Baia și cu lupta de la Șcheia. Erau plăsmuiri ce nu meritau să fie luate în seamă. Noua istoriografie marxistă, prin pana lui Barbu Câmpina, a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a dovedit a fi ctitor în domeniul istoriografiei. Prima scriere despre trecutul Moldovei s-a făcut la inițiativa domnului și la curtea sa. Dar, “spre deosebire de stilul prolix și anecdotic al cronografelor și cronicilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fiind spiralată, seamănă cu un fel de cochilie. Ei au presupus că acest cuvânt, cochilie, e un termen depreciativ. Și, în afară de asta, cum îmi permit eu să compar magazinul cu o tavernă ordinară? Păi, ce, așa e magazinul lor? O chițimie? Au fost extrem de surprinși că am reușit să le redau cu exactitate limbajul, reproducând unele expresii mai pitorești. Au tras concluzia că i-am înregistrat, am folosit tehnici de urmărire sofisticate. Nu au putut accepta că sunt previzibili. Că pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
era convins că este vorba de „o mențiune autentică despre [voievodul] Mihai Viteazul” și luptele sale cu turcii <endnote id="(9, p. 37)"/>. În aceeași capcană au căzut mai târziu Vasile Bogrea În 1921 <endnote id="(171, p. 266)"/>, I.C. Chițimia În 1971 <endnote id="(170, p. 295) "/>ș.a. După părerea mea, este Într-adevăr vorba despre un voievod, dar nu despre Mihai Viteazul, ci despre „mai marele voievod al oștilor Îngerești”, adică de Arhanghelul Mihail, care mânuiește „sabia morții”, „cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
S. Constantinescu, Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Socec, București, 1914. 167. Ovidiu Papadima, Literatură populară română, Editura pentru Lite ratură, București, 1968. 168. Paul Henri Stahl, Histoire de la Décapitation, Presses Universitaires de France, Paris, 1986. 169. Emilia Comișel, Folclorul copiilor, Editura Muzicală, București, 1982. 170. I.C. Chițimia, Folclorul românesc În perspectivă comparată, Editura Minerva, București, 1971. 171. Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice, Editura Dacia, Cluj, 1971. 172. Wilhelm Schwarzfeld, „Acte de netoleranță”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889. 173. Vezi capitolul „Aspida - surzenia păcătosului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cam ce înseamnă pușcăria pe undeva prin lumea a 3-a. Așa că am dat sfoară în Sao Paulo pe la românii de acolo (pe unii îi cunoscusem la recepția de 1 Decembrie), am reușit să obțin de la unul din ei, Ștefan Chițimia, o garsonieră și de la alții promisiuni de ajutor, am umplut portbagajul mașinii cu două lăzi de whisky și câteva cartușe de Kent pentru Senhor coronel și cu zahăr, orez, fasole, conserve, pâine, lapte, biscuiți pentru "conaționali" și am plecat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de fișe, fiind întocmit după criterii superioare celor folosite anterior de alți filologi. T. a participat și la realizarea unei serii de volume colective, între care Crestomație de literatură română veche (I-II, 1984-1989), pe care o coordonează împreună cu I. C. Chițimia, fiind în același timp autoare a mai multor capitole. Pentru Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ediția jubiliară din 1988 (Premiul Academiei Române), a transcris cărțile Ruth, Psaltirea, Cântarea Cântărilor, De la Mathei Svânta Evanghelie și Epilog. De asemenea
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
în colaborare cu Virgil Cândea și Nicolae Stoicescu); Coresi, Psaltirea slavo-română (1577), în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, introd. edit., București, 1976; Crestomație de literatură română veche, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur, Texte coresiene, RL, 1976, 25; Dan Simonescu, Tipăriturile lui Coresi în atenția editorilor, MS, 1976, 4; I. Rizescu, Coresi, „Psaltirea...”, SCL, 1976, 6; Zamfira Mihail, Coresi, „Psaltirea
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
Oleac ș.a.), unele necunoscute până atunci (baladele Niculca, Cântecul lui Călin, Aga Bălăceanu ș.a.). Tocilescu a avut o concepție înnoitoare despre folclor, a fost un cercetător și un animator al cercetărilor folclorice și a ajutat la mersul lor înainte. I. C. CHIȚIMIA SCRIERI: Doi istorici: G. Panu și P. Cernătescu, București, 1874; Petru Cercel, București, 1874; N. Bălcescu. Viața, timpul și operele sale, București, 1876; Țăranul român, București, 1879 ; Chestionar folkloristic, București, [1898]. Culegeri: Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. I-
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
Gorovei, Literatura populară, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr. G. Tocilescu, RIAF, 1910, 7-16; N. I. Apostolescu, Hasdeu și Tocilescu, RIAF, 1912, 24-25; Ovidiu Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 292-296; Chițimia, Folcloriști, 193-216; Vrabie, Folcloristica, 228-235; Maria Frunză, Grigore Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
120 diapozitive color. O sală arhiplină, cu sute de fălticeneni, mobilizați prin telefon, de la om la om, prin grija lui Vasile Diaconița, fostul meu coleg de liceu de la „Nicu Gane”, deasemeni rezident În Capitală. Au fost de față prof. I.C. Chițimia, doamna Maria Luiza Ungureanu (profesoară și publicistă) ș.a. 612 Doresc să aflu numai despre sănătate și voie bună! Ca și la Dvs., timpul s-a schimbat, e foarte capricios, din care cauză și omenirea a devenit nervoasă și foarte obosită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
după chipurile auditorilor, atente, pare să fi plăcut. Erau În sală și reprezentanții legațiilor celor 2 Germanii. Cel al DDR-ului mereu Întreba pe interpreta sa și-și nota câte ceva (După câte mia spus aceasta și faptul că prof. univ. Chițimia, slavistul, salutându-mă, a destăinuit sălii, că am 87 ani și sala m-a aplaudat). Nu regreta (ci noi trebuie s-o facem), că ai părăsit Flt., căci sănătatea matale e mai presus de toate. Dacă mata găseai locuință la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
N. Bălcescu de la Facultatea de limbi germanice (str. Pitar Moș 7-13, etaj II) comemorarea a 25 ani de la moartea profesorului universitar Simion Mândrescu Cu acest prilej vor lua cuvântul prof. dr. doc. Mihai Isbășescu, prof. dr. Virgil Tempeanu, prof. dr. Ion Chițimia, istoricul Vasile Netea, prof. Alexandru Roman, prof. Maria Luiza Ungureanu, studentul șahighian Alexandru. 1051 VASILIU, Alexandru 1 2 aprilie 1972 Făgăraș Stimate Domnule Dimitriu, După moartea mătușii mele716, după un an, am avut un deces În familie - mama -, ca după
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
XVII, DR, 1924-1926; Ist.lit., I, 440-441; Gáldi, Introducere, 95-96; Horst Fassel, Valentin Franck v. Franckenstein și barocul românesc, ST, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 373-374; Gh. Ceaușescu, Valentin Franck von Franckenstein, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 191-193; Țepelea, Rememorări, 45-47; Mazilu, Recitind, II, 26-27; Cărtărescu, Postmodernismul, 232-233. A.Sm.
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
din Oltenia și Muntenia, III-V, București, 1968-1970; Petru alias Dăncuș de Ieud, Strigături, glume și basme culese din popor , introd. edit., în Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 287-392; Dumitru Stăncescu, Sora Soarelui. Basme culese din popor, pref. I.C. Chițimia, București, 1970, Cerbul de aur. Basme culese din popor, pref. edit., București, 1985; Mărturisiri literare (organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933), introd. edit., București, 1971; Artur Gorovei, Literatură populară, I-II, pref. edit., București, 1977-1985; Grigore G. Tocilescu, Christea
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]