311 matches
-
1974; Alexandria, pref. edit., București, 1956; ed. 2, București, 1958; Istoria Țării Românești. 1290-1690 (Letopisețul cantacuzinesc), introd. edit., București, 1960 (în colaborare cu Constant Grecescu); Cărțile populare în literatura românească, I-II, introd. edit., București, 1963 (în colaborare cu I. C. Chițimia); Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), introd. edit., București, 1967; Codex Aureus, introd. edit., București, 1972; Codex Burgundus, introd. edit., București, 1975; Cronica anonimă a Moldovei. 1661-1729, introd. edit., București, 1975; Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române vechi, pref. Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
CNT, 1976, 11; Al. Duțu, Reeditarea unei interesante opere din istoriografia secolului al XVIII-lea, MS, 1976, 3; Șerban Cioculescu, „Pagini din istoria cărții românești”, RL, 1982, 8; G. Mihăilă, O viață în slujba cărții românești, RL, 1982, 52; I. C. Chițimia, Dan Simonescu la 80 de ani. In honorem, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1982; Al. Zub, Un cărturar și un pedagog, CL, 1983, 2; I. D. Lăudat, Profesorul Dan Simonescu - o viață închinată cărții, AUI, literatură, t. XXIX, 1983; I. D. Lăudat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, AUI, literatură, t. XXX, 1984; Gh. Bulgăr, „Contribuții”, F, 1985, 2; Dim. Păcurariu, Erudiția și rigoarea istoricului literar, LCF, 1985, 14; Gheorghe Buluță, Contribuții la studiul literaturii române vechi, LCF, 1986, 2; I.C. Chițimia, Profesorul Dan Simonescu la 85 de ani, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1987; Mircea Anghelescu, Cărturari și ediții, LCF, 1991, 36; Mihai Mitu, Dan Simonescu, RITL, 1993, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog, II, 210-211; Victor Stoleru, Remember, București, 2001, 52-57; Centenar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Cine le va spune că nu acesta e adevărul unei profesii, oricum, compromise? 5. Cum să înțelegi și să poți accepta absurda „colectare” de informații, în 2012, sub pragul celei, de pildă, a Dicționarului cronologic. Literatura română, coordonat de I. C. Chițimia în... 1979? Cât de naiv poți fi să crezi că te poți face util „celor interesați de istoria jurnalismului”, tratând „Biletele de papagal” ale lui Arghezi într-un singur rând, ziarul „Credința” în patru rânduri (tipografia, strada, prețul, redacția și
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
mai bune piese ale lui Ion Băieșu? Și, mai ales, sunt ele cele mai actuale, din punctul de vedere al interesului teatral și de lectură? În opinia mea, sunt de formulat puține obiecții cu privire la selecție, din punct de vedere valoric. Chițimia, Iertarea, Ciudatul rol al întâmplării, Autorul e în sală, Boul și vițeii, Vederea, Preșul și Dresoarea de fantome sunt, categoric, piesele cele mai solide ale autorului, deopotrivă ca formulă și scriitură dramatică. Nu fac unanimitatea criticii texte ca În căutarea
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
ofertant sub toate aspectele (inclusiv ca pretext pentru un experiment teatral) decât Vânătorii. Opere alese. Teatru încearcă, de fapt, să realizeze un soi de medie între valoarea absolută și cea de circulație, punând alături piese de înalt nivel, cum sunt Chițimia sau Iertarea, cu texte extrem de populare cândva, ca Preșul, mizând (corect) pe viabilitatea comicului lui Băieșu. Care, ca și cel al lui Caragiale, are o indubitabilă istoricitate - ținând de societatea de care neam despărțit în 1989 -, pe care însă o
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
pentru că a văzut, dincolo de realitatea socialistă în care am trăit cu toții, niște permanențe umane pe care le-a denunțat și denudat. Întrebarea cu privire la actualitatea teatrului lui Ion Băieșu primește, însă, un răspuns mai nuanțat, la lectura recentei ediții selective. Astfel, Chițimia, Iertarea, Ciudatul rol al întâmplării și Autorul e în sală mi se par, din motive diferite, reprezentabile cu succes și astăzi, pe scenele principale ale țării. Primele două sunt mostre originale de teatru absurd, colorate de umorul atât de particular
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
scenele principale ale țării. Primele două sunt mostre originale de teatru absurd, colorate de umorul atât de particular al lui Băieșu, și animate, totodată, de o viziune pesimistă asupra condiției umane, care corespunde atât de bine angoaselor noastre de azi. Chițimia, de altfel, este nu numai punctul cel mai înalt al creației dramatice a autorului, ci și o piesă care poate sta oricând alături de creațiile similare ale lui Arrabal sau Mrožek. Autorul e în sală, pe de altă parte, prin utilizarea
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
Primăria Sector 2 PAUL VINICIUS - Kemada (Editura Tracus Arte) Premiul Opera Omnia: MAGDA CÂRNECI Premiul pentru Debut : CONSTANTIN IFTIME - Vreau altă realitate. Artă, merg pe mâna ta (Editura Tracus Arte) LITERATURĂ PENTRU COPII ȘI TINERET Juriul: Dragoș Elena Bumbac, Silvia Chițimia, Lică Pavel, Victor Gh. Stan, Gheorghe Zarafu Premiul Cartea Anului: VIOREL MARTIN - Aventurile lui Tudor, (Editura Semne) - premiu susținut financiar de Primăria Sector 2 Premiul Opera Omnia: ȘTEFAN MITROI - Jocuri de nenoroc (Editura Detectiv particular) DRAMATURGIE Juriul: Horia Gârbea, Dinu
Premiile Filialelor din București ale USR () [Corola-journal/Journalistic/2933_a_4258]
-
tabloul La Primavera, căci descoperim că, la modul glumeț, printr-un fel de „perversitate auctorială”, Culianu i-a făcut tabloului un horoscop aproape identic cu al lui însuși (pentru astrograma lui IPC, a se vedea excelenta analiză întreprinsă de Silvia Chițimia, în „Dilemateca” din iunie 2011), de combinație Capricorn-Balanță (fatidica relație este tocmai cea aflată la baza acțiunii romanești!). Dacă este adevărat că orice creație este (conform unei cugetări atribuite lui Thomas) un fulger înghețat pe cer, imobilizat adică de tensiunea
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
dată. Pentru că dădea posibilitatea unei confruntări, era un avantaj situația că exista un precedent: o ediție a aceleiași cărți, Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, realizată în 1988 sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, ediție coordonată de I. C. Chițimia, prilejuită de împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană. În Nota asupra ediției ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
tocmai prin a ține interminabile discursuri? Era un om cu o educație precară. Nu este ironic că a ținut să fie identificat drept geniu, un vizionar având expertiză în orice domeniu? Ceaușescu fusese crescut într-o familie numeroasă, într-o chițimie. Nu este ironic că la ordinul lui necontestat a fost edificată una dintre cele mai mari clădiri din lume, Casa Poporului, un megalit pentru care buldozerele au ras cartiere întregi din vechiul București? Ceaușescu provenea dintr-o familie săracă, fără
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
cu turban, se lăfăie titlul: Marin Preda, cenzurat de textierul lui Dolănescu. De unde, apropierea? În timpul Întîlnirii, un scriitor constatase în glumă că ziarele înțeleg uneori cultura ca o casă a textierului lui Dolănescu în care Preda n-are decît o chițimie. Asta e cam tot ce a auzit umoarea dlui Popescu dintr-o discuție de trei ore. Nu-i fac o vină din asta. Aude fiecare ce vrea să audă. Mai grav este că umoarea îi întunecă dlui Popescu inteligența, îmboldindu
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
cunoștea bine bibliografia veche românească. Esențial este și faptul l-au semnalat toți cei care l-au cunoscut, că împărtășea cu generozitate tot ceea ce știa, singura lui răsplată fiind aceea că-și dobândea mulți prieteni. "Știință scria profesorul Ion C. Chițimia au avut mulți; ceea ce n-am avut însă, într-o asemenea măsură, la nimeni altul este dărnicia, plăcerea cu care și-a împărtășit și distribuit știința și altora." Și să nu credem că i s-au adresat pentru informații științifice
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Silvia Chițimia În barca lui Rimbaud Înlăuntrul rece al literei O Picură apa. E-ul s-a ascuns În cavoul cu moaștele sfinților Părinți. Uruitul lui U abia se mai aude prin Scoica istoriei. I-ul urcat pe muntele lui A Luminează
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
Isac, I. Minulescu, Dragoș Protopopescu, Al. T. Stamatiad, I. A. Bassarabescu, V. Tempeanu), la critici și istorici literari (P. P. Panaitescu, Basil Munteanu, D. Murărașu, Ovidiu Papadima, Emilian Constantinescu, Dan Simonescu, N. Georgescu-Tistu, Barbu Theodorescu, Ioan Șerb), la folcloriști (I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Anton Balotă, Ovidiu Bârlea, Marin Buga), la oameni de artă (Ion Jalea, G. Oprescu), la filosofi (C. Rădulescu-Motru). A rezultat astfel o amplă evocare a lui Densusianu ca lingvist, filolog, istoric și critic literar, poet, folclorist, șef de
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
că lucrarea are și unele limite, între ele faptul că Densusianu nu s-a gândit și la descoperirea unor elemente traco-dace în limba română. O altă serie de considerații, semnate de G. Giuglea, Gh. Ivănescu, D. Șandru, Anton Balotă, I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Marin Buga, Ioan Șerb privesc contribuția lui Densusianu în domeniul dialectologiei și al folcloristicii, toți relevând că savantul a subliniat permanent importanța graiurilor și dialectelor pentru studiile de filologie și de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Iordan Datcu Ca și alți critici și istorici literari din generația anterioară de la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", de care s-a simțit mai apropiat, între ei I. C. Chițimia, Ovidiu Papadima și Gh. Vrabie, Ion Oprișan a publicat deopotrivă cărți de critică și istorie literară (o carte despre Mihail Sadoveanu, una despre B. P. Hasdeu) și contribuții de etnografie. în acest din urmă compartiment contribuțiile sale sunt diverse: de la
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
prea pretențioasă? Avut-am noi o literatură "antică"?). Era într-adevăr epoca "valorificării moștenirii literare" de care au profitat intelectuali bine intenționați pentru a readuce în învățămîntul românesc nume și valori eliminate de ideologia proletcultistă. I.D. Lăudat, Dan Simonescu: I.C. Chițimia, Alexandru Piru - printre aceștia și Iorgu Iordan - au încercat, într-o serie de articole (în cazul lui Iorgu Iordan, un elogiu academic) să redea culturii românești, fie și sub semnul "reconsiderării critice" - nume și opere de seamă din epoca premergătoare
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
în deosebi, valoarea acestei lucrări. 4. În Universitate - ca și în Academie - N. Cartojan, la 47-48 de ani, s-a dovedit un adevărat spiritus rector. Elevi și colaboratori sînt trimeși la studii în străinătate, mai ales în țările slave: I.C. Chițimia, Pandele Olteanu, Mihai Pop pleacă în Polonia și în Cehoslovacia, Emil Turdeanu la Paris și apoi, în Bulgaria - îndemnați de Maestru să se instruiască în studiile medievale. În același timp, pe lîngă catedra sa, N. Cartojan înființează o "asistență" de
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
serie de manuale școlare: profesorul universitar - fost, multă vreme, profesor de liceu - se interesa de învățămîntul românesc și de cultura elevilor. Se adăoga la acestea Colecția Texte de literatură veche românească în care au apărut volumele lui Dan Simonescu, I.C. Chițimia, Al. Rosetti. Și, în sfîrșit, revista Cercetări literare (1934-1943), cea dintîi revistă de istorie literară, dedicată mai ales literaturii vechi românești (recenziile revistei, în Germania, în Franța, sînt laudative; dl. Florescu presupune că ecoul, în Franța, aprecierile lui André Mazon
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Eugen Lovinescu 2 și de G. Călinescu 3 în anii 1940 și 1941, m-a îndemnat să cercetez cu atenție istoricul pseudonimului. După cum se știe, în anul 1979 au apărut trei dicționare de literatură română: Dicționar cronologic, coordonat de I. C. Chițimia și Al. Dima, Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente, coordonat de D. Păcurariu, și Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, elaborat de cercetători ai Institutului de specialitate din Iași, dicționare pe care le-am recenzat în Limbă
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
presărat cu obișnuitele sale vorbe de spirit, mecanismul de gândire care va sta în spatele cărții sale I.L. Caragiale față cu kitschul, din 1988. În cadrul rotondei dedicate aniversării a 90 de ani de la nașterea lui G. Călinescu, în intervenția lui I.C. Chițimia se pot afla informații utile despre începuturile Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar în cea a lui Alexandru Balaci, sugestii cu privire la dimensiunea italiană a gândirii criticului. Notabilă în întregul ei este dezbaterea consacrată atât de interesantului poet
Farmecul pierdut al istoriei literare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5058_a_6383]
-
Gellianu) este juristul de la Eforia spitalelor civile, care va scoate în 1887 volumul Călăuza inginerului și avocatului în materie de hotărnicii "8). După cum se știe, în anul 1979 au apărut trei dicționare de literatură română: Dicționar cronologic, coordonat de I. C. Chițimia și Al. Dima, Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente, coordonat de Dim. Păcurariu și Dicționarul de la Iași, dicționare pe care le-am recenzat în Limbă și literatură. Ultimul, care conținea mult mai multe informații despre revistele literare, m-a
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Așa se face că sintezele de istorie literară dinainte de 1990 nu o pomenesc, nici Ov. S. Crohmălniceanu, nici Al. Piru, nici alți cercetători. E ignorată până și de Dicționarul cronologic al literaturii române, apărut în 1979 sub coordonarea lui I. C. Chițimia și Al. Dima, care înregistrează aspecte și evenimente mult mai mărunte. (Apropo: iată o lucrare de sinteză a literaturii române în date, foarte necesară și astăzi, care ar trebui revizuită substanțial, completată, actualizată și reeditată.) După 1990, Vintilă Horia, care
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]