1,185 matches
-
Populară Română". Printre obiectivele declarate ale acestuia s-ar situa: În 1948, s-a trecut la primele măsuri de colectivizare a agriculturii, care a devenit în scurtă vreme un proces marcat de violențe și abuzuri, de timp ce țăranii înstăriți (chiaburii) nu erau dornici să-și predea în mod voluntar averea. Rezistența țăranilor a fost înfrântă prin bătăi, arestări și condamnări arbitrare sau prin deportare. La data de 23 mai 1948 are loc ultima cedare teritorială în favoarea Uniunii Sovietice: Eduard Mezincescu
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
românești : intelectualii, profesorii, funcționarii statului monarhic, gradații din forțele militare, polițiștii, juriștii, profesiunile liberale, clericii, foștii membri ai altor partide politice (inclusiv cele cu vederi de stânga), foștii patroni și proprietari de pământuri (inclusiv cei care le cultivau ei-înșiși, socotiți „chiaburi”) și în general orice persoană care s-ar fi putut alătura nucleelor rezistenței anticomuniste. Aceste categorii formau în perioada 1948-60 pătura denumită în mod curent a „foștilor”, care își pierduseră atât libertățile cetățenești, cât și sursele de venituri și nu
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
cazuri era vorba de ferme mecanizate și modernizate. În zilele imediat următoare, plenara CC al PMR a hotărât „transformarea socialistă a agriculturii”. Agricultorii a fost împărțiți în cinci categorii: țăranii fără pământ, țăranii săraci, țăranii mijlocași, țăranii înstăriți (etichetați drept chiaburi) și moșieri. Cum prima interacțiune a funcționarilor partidului cu țărănimea, cu ocazia colectării cotelor, nu i-a pus pe primii într-o lumină favorabilă în ochii celor din urmă, în multe locuri inclusiv țăranii săraci s-au solidarizat cu așa-
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
moșieri. Cum prima interacțiune a funcționarilor partidului cu țărănimea, cu ocazia colectării cotelor, nu i-a pus pe primii într-o lumină favorabilă în ochii celor din urmă, în multe locuri inclusiv țăranii săraci s-au solidarizat cu așa-numiții „chiaburi”, sprijinindu-i pe aceștia. Astfel, începutul colectivizării s-a caracterizat prin numeroase ezitări, uneori țăranii înstăriți fiind lăsați cu o mică proprietate, dar în unele cazuri chiar și țăranii mijlocași fiind deposedați de întregul avut. În unele momente, represiunea a
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
arestați, condamnați sau deportați, mai ales în Bărăgan. De aceste deportări nu au fost scutiți nici moții din Apuseni. Un astfel de exemplu este cel din comuna Horea, actualmente în județul Alba, de unde au fost alese cinci familii (etichetate drept chiaburi; în realitate, acestea erau familii modeste, însă scopul urmărit de partid era acela de a intimida sătenii, mai ales pe cei hotărâți să nu renunțe la propriile parcele de pădure în favoarea statului) și deportate in Câmpia Bărăgan, într-un loc
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
din toate colțurile țării au fost nevoiți să-și sape bordeie pentru a nu îngheța sub cerul liber. În sedința Camerei Deputaților din 7 martie 2000, deputatul PNȚCD de Vasile Vetișanu rememora povestea unui țăran din județul său, etichetat drept "chiabur" și persecutat de autorități: Gheorghe Gheorghiu-Dej a sărbătorit încheierea procesului de colectivizare a agriculturii prin organizarea unei plenare speciale a CC al PMR la 23-25 aprilie 1962 și a unei sesiuni speciale a MAN în București, la 27-30 aprilie 1962
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
și în documentare și jurnalele de actualități. Tot ce se prezenta în aceste producții era "aurit" cu "mărețele realizări ale clasei muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare". Remarcăm și faptul că și alegerea actorilor pentru asemenea producții nu era întâmplătoare. Pentru "chiaburi" erau aleși actori grași, dacă se poate "burtoși", "țăranii săraci" erau actorii slabi dar cu privire tăioasă, mers hotărât, "activiștii" erau actorii cu un aspect cât mai "muncitoresc", mușchiuloși, cu priviri agere. Alegerea actorilor era foarte importantă în schițarea personajului
Filmul românesc după 1948 () [Corola-website/Science/302589_a_303918]
-
de supraviețuire. Avem aici de a face cu cele mai puternice pârghii care au dus la nașterea unei rezistențe armate. Ruinate, victimele economice ale noului regim puteau fi țărani cărora li se confiscaseră mijloacele de producție pentru că fuseseră etichetați drept "chiaburi", meșteri lăsați fără ateliere sau comercianți cărora li se luaseră magazinele în primele valuri ale naționalizărilor. Lista este lungă și include foștii funcționari, angajații de la stat sau din instituțiile importante, concediați pentru că nu prezentau încredere din punct de vedere politic
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
2,7 milioane), în Basarabia 87,1% (2,5 milioane), în Crișana și Maramureș 80,1% (1,1 milioane). În funcție de mărimea suprafeței de pământ deținute, proprietarii făceau parte din categorii sociale diferite. Cei care dețineau peste 50 de ha erau chiaburii, ei foloseau mâna de lucru plătită și aveau suficient pământ pentru a-și satisface toate nevoile. Ei erau urmați de țăranii înstăriți, care aveau între 10-50 de ha și lucrau pământul alături de muncitori. Din următoarea categorie făceau parte micii gospodari
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
cele între 5-10 iugăre 69,4%. La începutul secolului al XX-lea se dezvoltă și se răspândește arenda. În această perioadă aproximativ 336.000 de ha de teren agricol erau arendate, cei care luau pământ în arendă erau, în special, chiaburii, o parte a moșierimii care produceau pentru a vinde și țăranii, nevoiți de a-și întreține familiile. Din totatul de familii de țărani în 1905 din Regat, care aveau o proprietate agricolă de 5-10 ha, 42% era teren luat în
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
și închis, pentru activitate comunistă ilegală, între 1936-1944. După 1944 a condus activitatea PCR în județele Hunedoara și Mureș și a avut un rol important în procesul de colectivizare a agriculturii, fiind cel care a emis ordinul de arestare a chiaburilor (țărani înstăriți) din România. În iunie 1946, a fost creată Regionala PCR Mureș, cu sediul la Târgu-Mureș, aceasta fiind condusă de , care avea ca sarcină pregătirea și câștigarea alegerilor și avea autoritate asupra fostelor județe Mureș, Ciuc, Trei Scaune și
Alexandru Moghioroș () [Corola-website/Science/308321_a_309650]
-
celor care nu s-au mai întors din lagăr . La fel ca și 1940, ocupând orașul pentru a doua oară, sovieticii au trecut la deportări. La 6 iulie 1949, din orașul Bălți au fost deportate 207 familii de așa-ziși „chiaburi”, iar din raionul Bălți, dintr-un total de 26 de sate - alte 154 de familii. Deci, în total 362 de familii, cu 15 mai multe decât s-a indicat în Hotărârea nr. 509 a Consiliului de Miniștri al RSSM. Cele
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
sași (59.6%), 538 români, și 96 alte etnii în 1890. Recensământul din 1930 consemnează 1.238 sași, 1.024 români, 317 alte etnii. După 1945 populația comunei a scăzut drastic, datorită condițiilor vitrege la care au fost supuși sașii, chiaburii și cei care nu doreau colectivizarea. În 2002 comuna (din care făcea parte și Holbavul) număra 5.640 de locuitori. Biserica fortificată din sat cuprinde în plan o navă rectangulară, acoperită cu planșee din lemn caselat, și are alipit pe
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
fost pomenit în letopisețele regale din 1692, reprezentând un sătuc cu 200 de familii. Printre primii gospodari ai acestor locuri au fost Vasile Vornic, Grigoaș Duga, Carpu Covrig, Petra și Toader, Lupul și Petru, aceștia având loturi mari de teren, chiaburi și membri executivi ai primăriei locale. În ceea ce privește toponimul localității Cricova în tradiția locală există mai multe versiuni. Una fiind că Cricova a apărut de la cuvîntul slavon "cric" (adică „strigat”), oamenii vorbeau că dacă strigi într-un capăt al stanei în
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
cu ani grei de temniță în „gulagul” comunist. Sărăcia cauzată de enormele pierderi de război, despăgubirile înrobitoare pe care România a fost obligată să le achite către Uniunea Sovietică, seceta prelungită din anii 1945-1947, presiunea „cotelor față de stat”, prigoana împotriva „chiaburilor” din satele comunei care au fost trimiși în închisorile de la Gherla, Aiud, Poarta Albă, unii au muncit la lucrările canalului Dunăre-Marea Neagră, metodele de convingere pentru intrarea la început în cele două întovărășiri și în 1961 în Cooperativa Agricolă de
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
a familiei, au revenit acasă abia a doua zi dimineața, când părintele a fost adus pe brațe, însoțitorul său declarând cu mare emoție că în încăperea unde se primeau „cotele” sub motivația că era preot, că poseda pământ, fiind deci „chiabur”, a fost îndelung insultat, agresat fizic și verbal, batjocorit, tras de barbă. Într-un final, după ce fusese ținut mult timp în picioare și aflat în dificultate după brutalitățile suportate, i s-a oferit un scaun, dar când a fost să
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
data de 8 august." De menționat, că la scurt timp după înhumarea părintelui, maica preoteasă ,în vârstă de 80 ani, și familia sa au trebuit să părăsească de urgență casa, sub amenințarea că „trebuie dusă la Canal, acolo e locul chiaburilor și popilor”, astfel că întrega agoniseală mobilă și imobilă a fost părăsită”[2]." În casa părintelui Ilarion a funcționat în timpul comunismului Grădinița de copii. Împreună cu doamna preoteasă sunt înmormântață în cavoul din curtea bisericii. În timpul păstoririi sale lăcașul de cult
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
represiune ale sistemului totalitar comunist o constituia pedeapsa cu închisoarea. Cea mai mare parte a persoanelor au fost arestate în perioada 1949 - 1964, după unii autori fiind de peste jumătate de milion, cifră la care trebuie adăugată cea a așa-zișilor chiaburi arestați, șvabii deportați în Bărăgan și existența detașamentelor militarizate prin care erau trimiși la muncă forțată tinerii cu "origine nesănătoasă". În iunie 1990, un grup de ofițeri ai SRI a încercat să distrugă documente ale fostei Securități. În prima fază
Departamentul Securității Statului () [Corola-website/Science/298379_a_299708]
-
istoricii ruși au prezentat un număr estimativ de 90.000 pentru aceeași perioadă. NKVD s-a concentrat asupra grupărilor socotite antisovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active între 1944 și 1952. O campanie de eradicare a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în două zile, 6 iulie și 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate prin ordin al
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
de-al patrulea deceniu, țara sa devenind a doua putere economică din lume. Agricultura sovietică, care a fost exploatată pentru finanțarea industrializării, a continuat să fie subdezvoltată pe toată durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa facă față opoziției generalizate a chiaburilor, în fapt, cei mai harnici și gospodari oameni ai satelor, având ca rezultat o luptă înverșunată a multor țărani împotriva autorităților. În acest timp, Stalin a argumentat că fracționismul Partidului Comunist aflat la putere ar putea slăbi Uniunea Sovietică în fața
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
simțit o creștere a nivelului de trai). Colectivizarea a avut de înfruntat o rezistență generală și adeseori violentă a țărănimii. În primii ani de colectivizare, producția agricolă a scăzut, de fapt. Stalin a acuzat de această scădere neașteptată pe "culaci", chiaburi, care se opuneau colectivizării. De aceea, cei catalogați drept "culaci", "ajutoare ale culacilor" și mai târziu "foști culaci", erau unii împușcați, alții trimiși în Gulag - lagăre de muncă sau erau deportați în zone îndepărtate ale țării, fără a exista o
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
deportările în masă. Următoarele grupuri etnice au fost total sau parțial deportate: polonezii,romani,moldoveni, coreenii, germanii de pe Volga, tătarii din Crimeea, calmîcii, cecenii, ingușii, balkarii, karaciaii, turcii meskhetiani, bulgarii, grecii, armenii, lituanienii, letonii, estonii. Un mare număr de "culaci" (chiaburi) fără deosebire de naționalitate au fost deportați în Siberia sau în Asia Centrală. De asemenea, românii si basarabenii au fost deportati cu miile in lagărele din Siberia iar numeroși alții au fost asasinați la Fântâna Alba și lângă Odesa. A ordonat
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
sistemului economic și a identității naționale românești în Basarabia, dar a persecutat și alte naționalități, îndeosebi rușii "albi" (antibolșevici). Minoritatea germană, conform pactului Hitler-Stalin, este expulzată spre Germania nazistă. Conform dispozițiilor date de Stalin, toți țăranii proprietari de pământ, socotiți "chiaburi" ("kulaci") și toți proprietarii de comerțuri particulare, printre care zeci de mii de băștinași (în principal români, dar și ucraineni, ruși ne-comuniști, evrei, armeni, greci) au fost deportați în Siberia. La 14 iulie în același an, la ordinul lui
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
în special industrializarea forțată, prin care anumite ramuri ale industriei (industria constructoare de mașini, siderurgică, chimică) trebuia să crească spectaculos, dar cu neglijarea producției bunurilor de consum. În zona rurală, se urmărea eliminarea elementelor cu potențial capitalist (țăranii înstăriți, denumiți "chiaburi" și considerați "dușmani ai regimului") și colectivizarea agriculturii. Conform propagandei, scopul consta în "ridicarea nivelului de trai și a culturii maselor". Neîndeplinirea planului de producție era pusă pe seama celor socotiți indezirabili de către regim. S-a ajuns ca aceștia să fie
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
odată ce Basarabia devine o parte a Uniunii Sovietice, populația în care noul regim nu avea încredere (cei dintre băștinași care fuseseră slujbași ai administrației românești, popii, Rușii albi, refugiații din URSS care fugiseră de colectivizare sau de Holodomor, așa-zișii „chiaburi” (1949, Operațiunea Sud), reprezentanții cultului Martorii lui Iehova (1951, Operațiunea Nord) a fost deportată în Kazahstan și Siberia, fie ca deținuți în Gulag, fie ca maziliți cu reședință forțată. În 1944 în Bălți au fost organizate două lagăre de concentrare
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]