371 matches
-
mărturisește a fi trăit același sentiment pe care l-a încercat Caragiale când s-a găsit în fața lui Eminescu. Liniile de portret sugerează o frumusețe de aceeași esență, în care dominatoare este generozitatea și noblețea spiritului: "Colegul meu nu purta chica eminesciană din portretul de la vârsta de 20 de ani. Părul era însă ondulat, iar portul său mândru, cu capul sus și privirea deasupra noastră, Ťpeste veacť, îi conferea acea prestanță pe care avea s-o păstreze până la sfârșit. Asemănându-l
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
după ureche, până când părul nu se mai dezlipea de cap, iar urechile rămâneau mijite pe-afară, ca antenele lui Dr. Spock. Îl observam zilnic, când la studenți, când pe televizor, la emisiunile culturale; parcă generații întregi purtau lupte grele cu chica, silind moațele să se răsucească sub colțurile gurii. Mă scoteau din sărite și unele accesorii, cum ar fi ochelarii rotunzi (nu cerusem o întâlnire cu John Lennon), sandalele cu mustăți (o specie de pantofi la mare modă, cu-o gaură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu Macedonski. „Băi, Cezare, tu nu te pieptăni niciodată?“, a mârâit Mihnea. Chestia cu berea părea să-l fi indispus definitiv. „Cu-cum să nu!? În fiecare lu-lună, în pri-prima zi.“, s-a apărat Cezar. Pe cap îi creștea o chică paranormală, bântuită de vârtejuri. Eczema îl muncea aproape tot timpul, așa că, la două minute, se scărpina teribil prin floace. „După ce te tunzi, sau cum?“, a continuat Mihnea să-l înțepe. „E-exact. La Pe-perla!“ „Adică merge la Perla.“, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ani! soția lui/noci, zimlia, vtaroi, da' o murit! părul bălai luciri ruginii, știu că ți-e cald, șalul lui peste umeri, citește, de ce ai dat controloarei bani în mînă, n-ai bilet? berea "Chișinău" gata, spasiba! de prim plan chica sare cu piper, România peste umerii de deal păduratic, aliniamentul rezistent în 1944, Stînca-Roznovanu șase luni peste Iași, barza deasupra satul Semeni, "șăfulețule!" pe taximetristul din Ungheni, pîcla pîclei semnului releul de la Repedea, locul ți-l schimbi, te ține umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rang, unul din voinicii cetei sale venea atunci, taman din Streza Cârțișoara. Era cel mai în vârstă din ceata ce purcese a se constitui. Ridicat în picioare, după ce își scoase domol căciula, dezvelind o frunte înaltă, dreaptă, încununată de o chică lungă, ușor înspicată cu fire albe la tâmple, cu o față mare, prelung brăzdată de multe și adânci suferinți, cu sprâncenele îmbinate, nas ciolănos, mustăți castanii, bărbie împinsă o leacă înainte și ochi căprui, limpezi, ca de om tânăr, se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
32, nr. 227, 16b mai, 1981, p. 4. [81] CĂȚOI, GHEORGHE, însușirea vocabularului tehnic de către elevi - preocupare a tuturor cadrelor didactice, învLicTehn, 29, nr. 2, 1981, 39-41. [82] CHELARU, COSTACHI, Elemente de analiză stilistică în ciclul gimnazial, PredLRȘ, 35-40. [83] CHICA, ELENA Compunerile școlare modalitate de îmbogățire a vocabularului elevilor, BFV, l, nr. l, 1981, 41-43. [84] CHIOARU, DUMITRU, M. Eminescu: “Odă (în metru antic)”, în: MITL, p. 148-150. [85] CHIOSA, CLARA GEORGETA, Exprimarea elevilor din gimnaziu, TLSC, 106-122. [86] CHIRIAC
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în 1959), masteratul în istorie (în 1961), masteratul în biblioteconomie (în 1962) și, în fine, doctoratul în istorie (în 1967). Vorbește fluent douăsprezece limbi străine, în afară de maghiară și română. Din 1967 a fost profesor de istorie la California State University, Chico; din 1991 este profesor emerit la aceeași universitate. Din teza de doctorat, Fascismul în Ungaria și România. O abordare comparativă, economică, socială și politică, a rezultat volumul Cămășile verzi și alte cămăși. O istorie a fascismului în Ungaria și România
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ștab, și care mă privea întotdeauna cu o ură ranchiunoasă. Raporturile dintre un șofer și cel „șofat“ pot fi uneori ciudat de încordate. De altfel, Arkwright de la „Leul Negru“ e destul de enervant pe cont propriu. Un individ mătăhălos, cu o chică de păr negru și favoriți negri, o mutră de bădăran victorian. E capul celor care se amuză să mă pună în încurcătură. De astă dată, îmi analizează întrebarea: „Foci? Mari? Foarte mari? În împrejurimi?“. Vreți să spuneți pe uscat? mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu pot să știu număru’ de celulă... Și zice: Pune căciula în cap! (plânge - n.n.). Când am pus căciula în cap a fost cu D.T.T.! Și mi-am pus-o așa și apoi nu puteam să mai stau, că îmi chica jos, colo-șa, pe celular... Am stat jos, nu puteam vede’, și n-am știut ce am... Era de la D.T.T. Bun. Și am găsât acolo în celulă pe unu’ din satu’ Vadu Roșca, comuna Vulturu. Atuncea era rogojâni pe plasa de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
istoric colonial inclus în lista patrimoniului UNESCO în anul 1990. Este un oraș fondat de Cristofor Columb care deține prima universitate, prima catedrală și primul spital construit de spanioli în Lumea Nouă. Nu departe de oraș se găsesc stațiunile Boca Chica și Juan Dolio, care valorifică superbele plaje tropicale de aici și care atrag un număr mare de turiști interni și internaționali. * La Romana, de pe coasta sudică, a atras clientela turistică bogată încă din anii 1970, în stațiunea Casa de Campo
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Să ne mulțumim deocamdată să semnalăm două neglijențe grave față de limbile spaniolă și franceză, pe de o parte, și față de text ca sistem, pe de altă parte. Începutul textului: [e1] En Junín o en Tapalqué refieren la historia. [e2a] Un chico desapareció después de un malón; [e2b] se dijo que le habían robado los indios. [e3a] Sus padres lo buscaron inútilmente; [e3b] al cabo de los años, un soldado que venía de tierra adentro les habló de un indió de ojos
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
își regăsiseră copilul]. În afară de ruptura ritmului ternar al acestei fraze periodice, traducerea lui hijo cu enfant șterge, așa cum vom vedea mai departe, curgerea timpului. Traducerea stilului lui Borges lasă de dorit și la începutul, și la sfîrșitul nuvelei: [P2] Un chico desapareció después de un malón; se dijo que le habían robado los indios. [P10] Los ojos le brillaron de alegría y los padres lloraron porque habían encontrado al hijo. [P11] Acaso a este recuerdo siguieron otros, pero el indio no
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe transformarea unei identități în decursul timpului. Copilul răpit a devenit adult, iar cel pe care-l regăsesc părinții nu mai este chiar copilul, ci doar fiul lor biologic. Lanțul cuvintelor alese de Borges este foarte clar: [e2a] Un COPIL (CHICO) dispăruse în urma unei năvale a pieilor roșii; [...] [e3b] după ani lungi, un soldat care venea din străfundul țării le pomeni despre un indian cu ochii albaștri care ar fi putut prea bine să fie cel pe care-l căutau (SU
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
despre un indian cu ochii albaștri care ar fi putut prea bine să fie cel pe care-l căutau (SU HIJO). [...] [e9c] și scoase cuțitașul cu mîner de lemn pe care-l ascunsese acolo, [e9d] în vremea cînd era COPIL (CHICO). [e10a] Ochii îi străluceau de bucurie [e10b] și părinții izbucniră în lacrimi, [e10c] fiindcă își regăsiseră COPILUL 728(HIJO). [...] [e12d] aș fi dorit să știu [e12e] dacă FIUL (HIJO) pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
știu [e12e] dacă FIUL (HIJO) pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz [...]. În ciuda acestui fapt, Caillos traduce hijo din [10c] cu enfant. Neglijența traducătorului confundă lexemul trimis în trecut în [e9d] ["în vremea cînd era copil (chico)"] cu cuvîntul ales de Borges pentru a sublinia starea fiului regăsit (hijo). Sub acest detaliu lexical se strecoară timpul și problematica transformării identitare a personajului. La începutul ultimului paragraf, povestirea se relansează, iar identitatea secundă capătă întîietate: "Indianul nu mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
așa, fără ocolișuri: Când m-am dus întâi, stăteam și eu mai pe la ușă... cu vremea însă, cu încetul, m am mai apropiat, dar tot nu m-am băgat niciodată printre boieri, că cu boierul să nu-ți măsori niciodată chica, pentru că dacă o vede că e mai lungă a ta ți-o taie, iar dacă o vede că e mai scurtă ți-o trage până s-o lungi”. Apoi, în mijlocul unor fețe atât de subțiri, cu studii înalte prin cele
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
V-a), zoologia (clasa a VI-a), anatomia (clasa a VII-a). Avea un costum de haine bleu-petrol, cam ponosit. În buzunarul de la piept purta mereu un pieptene, pe care-l folosea destul de des în timpul orelor, pentru a-și îmblânzi chica rebelă care-i cădea mereu în ochi. Interesant este că-i cădea numai pe stânga și de aceea, cred, ținea capul înclinat puțin spre stânga. Când părul îi cădea din nou, îl arunca mai întâi cu o mișcare smucită a
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
În SUA, a fost făutăde căre Lew Quinn and Joan Sawyer În 1913. Zece ani mai tâziu liderul formaței, Emil Coleman a adus muzicieni și dansatori de Rumba În New York. În anul 1925 când Benito Collada a deschis clubul El Chico În Greenwich Village, și-a dat seama că new-york-ezii nu știau nimic despre Rumba. Adevăratul interes pentru muzica Latino a Început Însă abia În ultima parte a anilor 1920, când Xavier Cugat a format o orchestră specializată În muzica latino-americană
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Cu popă să te citesc, De pomeni să-ți îngrijesc!". Corbea o aude și se ridică până la fereastră: "Maică, parcă tot sunt viu, Dar numai sufletu-mi țiu. În temniță m-am uscat, Că-n ea, de când am intrat, Din chica ce mi-a crescut Mi-am făcut de așternut, Cu barba m-am învelit, Cu mustăți m-am ștergărit. Aicea, când am intrat, Ce-am văzut, când m-am uitat? Bâjbâiau șerpoaicele Și erau ca acele, Broaștele ca nucile, Năpârci
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le sfărâma. De ți-e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu știi, Când pe Roșu-ncălicam Ce
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-ne la geam să vedem cum intră pe poarta mare cogeamite mașină de tuns. Am răsuflat ușurați când a intrat pe poarta mică ... fără batoză. După una-alta, la întrebarea mamei dacă a adus mașină de tuns că uite ce chică de păr au copiii, tata scoate ceva din buzunar ... ce ... mașina de tuns care ... prin dimensiunile ei ... ne-a dezamăgit total ... dar am și respirat ușurați. La întoarcerea de la Ismail, tata a convins-o pe mama să-și ia gândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
profunzimile propriei ființe și a intuit procesele cosmice materializate în viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” Sărutul pământului nu este o atitudine naturalistă, ci un gest ritual, identificat cu sângele elementelor. CAPITOLUL AL IV
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
la Cherson în nordul Mării Negre unde găsește alți două mii de iubitori ai lui Iahwe și toți tăiați împrejur. Încă odată este demascată falsificarea istoriei pentru că zurbagii și scandalagii cu săbiuțe și șiș erau ivriții farisei care doreau să înhațe de chică imperiul roman și să-l înjuge la carul lui Iahwe iar ei să fie diriguitorii noii făcături, așa cum au încercat în urmă cu mai bine de 200 de ani cu macedonenii care erau stăpînii Siriei! Chiar dacă nu au reușit, ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ne ia oalele, le descarcă în ditamai căldarea lui, destul de burduh ănoasă, după care, devine violent, izbește oalele noastre de o cioată din apropiere, le face țăndări, nici mai mult, nici mai puțin. Și încearcă să ne tragă și de chică, dar dacă nu reușește, pur și simplu, ne alungă acasă, cu promisiunea că ne vom revedea la postul de jandarmi. Așa se proceda des cu toți copiii. Și nu numai cu ei. Cu oricare ar fi încercat să mănânce din
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
povestește chiar el: „Când m-am dus întâi, stăteam și eu mai pe la ușă...cu vremea însă, cu încetul, m-am mai apropiat, dar tot nu m-am băgat niciodată printre boieri, că cu boierul să nu-ți măsori niciodată chica, pentru că dacă o vede că e mai lungă a ta ți-o taie,iar dacă o vede că e mai scurtă ți-o trage până s-o lungi”. Iată ce ne spune Iacob Negruzzi despre humuleștean: „Creangă venea regulat la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]