316 matches
-
mânăstirea Dealu de lângă Târgoviște și în rugăciuni aștepta iar venirea Postului Mare. În anul acela ieromonahul nu aflase nici un sat lipsit de preot așa că se întorsese în ascultarea egumenului de la Dealu, când în joia precedând Duminica Floriilor între prânz și chindie sosi poruncă de la mitropolitul Târgoviștei pentru cuvioșia sa ca să vină cât poate de repede pregătit de drum să însoțească un oaspete de vază spre mânăstirile din codrii Olteniei. Grabnic își luase desaga și încălecase asinul căpătat acum un an de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le copia frumos pe primele pagini ale liturghierului și încerca să-i memoreze după reguli mnemotehnice stabilite pentru sine, ca să le poată recita numele într-o continuă litanie. A ajuns la Mitropolia din Târgoviște tocmai când bătea clopotul în Turnul Chindiei, nu a avut nimic de comentat când i s-a spus că porunca mitropolitului este să ducă poslușnicul la Hurezi la mânăstire cu cărți sfințite, dar de Paște din partea lui Io Constantin Voievod. S-a uitat cu mirare la cei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pace, iar după aceea să luăm calea bălților Dunării ca să vedem ce e cu tâlharii care ațin drumurile... Cantacuzinii se ridicară câteșitrei și, după ce îl salutară ceremonios pe domn, ieșiră. În turnul corpului de gardă ceasul bătu de patru ori, chindia cum spuneau ei. — Să înțeleg că neica Mihai și naș Dinu cred că vestea pe care ne-a trimis-o doftorul grec este adevărată? întrebă vodă, fixându-l pe Ștefan. — Dânșii nu cred nimic, dânșii știu că este adevărată, răspunse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
clipească. Știau că-i pentru pământul strămoșesc, răzășesc... de la Tăcuta, Șuletea, Fălciu șî altele... Și, Anton tăcu... coborî din ceardac și se topi în întuneric... Sufletul îi atinsese prea-plinul... CAPITOLUL VI Anuca Trecuse demult de miezul zilei... Soarele scăpătase spre chindie... Vântul foșnea blând printre crengile copacilor... de undeva de sus, cobora cântecul gingaș al unei privighetori... Pe cer, sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi de puf alb. Anuca stătea culcată în iarbă; îi plăcea să privească cerul, nourii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
girafe mecanice, se salută cu o imensă politețe, ceremonioasă și comică, bălăbănindu-și lent încărcăturile uriașe, nepăsătoare la răcnetele zidarilor de jos, angrenați totdeauna în competiții stahanoviste simulate, maimuțărindu-l pe Taylor, americanul ăla caraghios, care nu știe că pe la chindii, proletari în salopete, rătăcindu-se unul de altul, trebuie să dispară discret, care-ncotro, pentru a se reîntâlni în jurul halbelor de votcă. Atracția cârciumilor mereu pline, devansând interesul față de orice altă întrecere, plonjează totul într-un deșert dezolant, cu dune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pentru că i-a Înghețat Într-o noapte hrișca În pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul cel cu cap de fier să-i aducă mâncarea; l a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului mâncat de lupi. La chindii, apare Într-un târziu balaurul Însărcinat cu fierberea pietrei, purtatul ploii, păzitul fulgerului și a tunetului; l-a luat În răspăr și pe balaur. Ultima ispravă a lui Ion: taie toți pomii de aur din grădina soarelui, când l-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
limbajului colocvial actual, construcția cu formele pronominale de acuzativ, impuse de prepoziția de, este frecventă. Mai rar, pronumele de persoana I și a II-a singular apar și cu forma de nominativ: d-alde eu sau Aliosha (fanclub.ro); o chindie cu puștiulică de-alde tu (am ghicit?)? (forum.softpedia.com). Asemenea construcții indică o tendință marcată de lexicalizare a secvenței de-alde, în care prepoziția de (în dublă ipostază, cu grade diferite de sudare) nu mai este percepută ca atare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
antiroman, contraargument, contrainformații, contraofertă, contraperformanță, contrasens, contraserviciu; − diverse substantive care sunt evident preexistente primei ediții a DOOM-ului, dar au fost omise din diverse motive 1: afurisit, ales, arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime, dacism, decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Printre cele mai importante biserici ridicate de Constantin Brâncoveanu sunt cele de la: Potlogi, Mogoșoaia, Brâncoveni, Râmnicu Sărat, Ismail și Galata. O importantă construcție religioasă este mănăstirea Hurez. În arhitectura laică cele mai importante sunt: adăugirile de la Curtea Domnească din București, Chindia Curții domnești din Târgoviște, palatul de la Mogoșoaia, conace din țară și străinătate. Construcțiile laice erau În general clădiri din piatră cu un singur etaj: jos erau slujitorii, iar la etaj era domnitorul cu familia. Pereții erau Împodobiți pe dinăuntru cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
sub redacția unor învățători de seamă, Gheorghe Arteni și Ion Balan, în care arăta necesitatea pregătirii artiștilor amatori din lumea satului și cu o tematică adecvată. Al doilea: a inițiat un spectacol demonstrativ. Într-o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
pentru că i-a înghețat într-o noapte hrișca în pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul "cel cu cap de fier" să-i aducă mâncarea; l-a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului mâncat de lupi. "La chindii", apare într-un târziu balaurul însărcinat cu fierberea pietrei, purtatul ploii, păzitul fulgerului și a tunetului; l-a luat "în răspăr" și pe balaur. Ultima ispravă a lui Ion: taie toți pomii de aur din grădina soarelui, când l-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
umbroasă. Majoritatea erau stejari, dar nici nucii, teii și oțetarii nu se dădeau bătuți. Pe partea estică, la cîțiva metri de pădure, dacă priveai atent, era un adăpost improvizat, bine camuflat și greu accesibil din fundul cazanului. Acolo, uneori, spre chindie, se ridica un fuior de fum, care era rapid anihilat de curenții ce se zbenguiau pe deasupra pădurii. În fața semibordeiului ascuns era o bancă rustică cu spătar și acoperită cu o piele de berbec caracul. Cînd fumul semnala viață prin acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
slujbași, cărora le fixează și leafa. Merge până acolo încât spune câte vizite pe săptămână va face „doftorul cel mare”. Zice apoi vodă: „doftorul spitalului...dator să fie a merge câte de doao ori pe zi, dimeneața odată i la chindie altă dată, să vază pe toți bolnavii și după boala fieștecăruia să-i rânduiască și doftoriile ce se vor căde cu rețete, iar fiind trebuință...să fie dator a merge ori zi ori noapte, ca să cerceteze pe bolnav și să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spunem... așteptam... Au fost clipe, de așteptare, cât vecia... apoi, ne-am contopit într-o îmbrățișare de o emoție inexprimabilă... și, în tăcere ne-am despărțit, pornind fiecare către... zarea lui... Era pe la Toacă... Soarele de octombrie cobora încet la chindie. Clopotele de la Mitropolie, aproape în acelaș timp, și cele de la Talpalari, Banu, Mitoc, Spiridonie, Golia, Bărboi, Barnovschi... doar cele din apropiere, începură să bată de vecernie. A doua zi era duminică și Sf. Dumitru. Întinsul clocotea de un cor... de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Turnu Măgurele Teleorman a)35. Cetatea Enisala Comuna Sarichioi, satul Enisala Tulcea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) Ansambluri curți domnești ruinate ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul b)1. Vestigiile curții domnești Municipiul Curtea de Argeș Argeș b)2. Ruinele curții domnești Municipiul Târgoviște Dâmbovița cu Turnul Chindiei și incinta fortificată b)3. Vestigiile curții domnești Municipiul Iași Iași b)4. Vestigiile curții domnești Municipiul Suceava Suceava b)5. Ruinele curții domnești Curtea Veche Municipiul București c) Biserici fortificate - cetăți ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea Județul administrativ-teritorială ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c)1. Cetatea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL DÎMBOVIȚA Scut despicat; cîmpul din stînga tăiat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, este reprezentat în auriu Turnul Chindiei din care iese o acvila argintie cu aripile desfăcute; în cartierul din stînga jos în cîmp albastru, o căprioară aurie; despărțirea celor două cartiere se face printr-un zid crenelat; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, două sonde argintii și
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
județul Maramureș. 65. Enea Lucian, născut la 11 iulie 1969 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiul lui Dumitru și Sevasta, cu domiciliul actual în Germania, 91154 Roth, Albert Schweitzerstr. 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ploiești, Str. Chindiei nr. 22, județul Prahova. 66. Heidenfelder Marinela-Izabell, născută la 2 mai 1966 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Lăcătuș Vasile și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 84036 Landshut, Stephan Schleichstr. 13, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
cea mai mare parte din suprafața cultivată. • Pe baza observațiilor realizate, caracterizați localitatea voastră prin elementele ei de specificitate și evidențiați aspectele care afectează armonia satului. STUDIU DE CAZ (pentru școlile din mediul rural) 82 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Turnul Chindiei - Cetatea Târgoviștei Clasificarea orașelor Pe teritoriul țării noastre viața urbană se desfășoară de peste două milenii și jumătate. În această lungă perioadă de timp au apărut mai multe generații de orașe. Unele au dispărut pentru totdeauna ca, de pildă, Histria (din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și Vlădiceni. Îmi aduc bine aminte de o toamnă când parcă pluteam într o atmosferă încărcată doldora cu pulbere de aur și funigeii - acele fire de mătase desprinse din pletele zânelor - ne asaltau din toate părțile, iar soarele, oprit la chindie, sprijinit parcă într-o rază, ne amintea de versurile lui Păstorel: „Suav amurgu-și lasă rugina în pahare: Miresmele grădinii în noi se răspândesc. S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare.” Îți mai aduci aminte
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când le cresc cosițele. Ciobănaș la oi am fost Oile nu mă cunosc Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate toate în doi. Era regulă ca ziua de horă să se termine cu „Perinița”. Avea și ea strigături: „Cine joacă Perinița Of, Nae, Nae! Să sărute și gurița Of, Nae, Nae! Hai pune pernița jos
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe la scoala, unde comisia primăriei constată că În ziua aceea se arase miriștile, pentru că-i vedea deasupra cocenilor plugul, cotiga și cu tânjeala, ca să ajungă acasă drumul trecea chiar prin fața primăriei. Acolo se adunau sătenii la sfat și glume, după chindie, mai ales cei fără de atelaje, și alături erau, adesea, si notabilitățile. Cu 500-600 metri Înainte de a ajunge În dreptul lor, boii erau lăsați la pas de voie, să meargă cum le era pasul de seară. Cand ajungea În dreptul mulțimii Îl auzeam
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
strada și se aciuau la Bolta Rece, unde continuau cisla în fața unei ulcele cu vin... Ca să nu-l țin din treburi pe Mișa, îi spun: Am să te rog ca mâine să mă aștepți în Piața Unirii, așa cam pe la chindie. Vreau să mergem le Moș Creangă. Poate avem noroc și îl găsim acasă. Știi unde stă? Dacă n-oi ști, atunci să nu-mi spui Mișa,boierule. A doua zi, când am intrat în Piața Unirii, Mișa m-a zărit
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ridică o cantitate de pământ. Lumea izbucni în urale și imediat lucrătorii, înșiruiți pe amândouă malurile, începură lucrarea. în pavilion se servi șampanie și se ridicară toasturi. Muzica gardei naționale intonă imnul regal, iar oamenii din popor învârtiră hore și chindii. Lopata cu care Domnitorul ridică cea dintâi bucată de pământ era un obiect de artă: limba era de argint și coada de abanos, de care era încovoiată o lamă iarăși de argint. Pe limbă era scris: „Cazma întrebuințată la începerea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
companionilor canini. În Misticean I(7), soarele ia cu el în lumea morților și pe voinicul înghițit de șarpe: „Sui soarele la prânz,/ Trăgea moarte cu mult plâns/ Veni soarele la ameazi,/ Trăgea moarte cu necaz./ Iar când fu pe la chindie,/ Trăgea moarte cu mânie./ Soarele mi-a scăpat,/ Mistricean a răposat” (Celei - Gorj). Gradația psihologică a conștientizării morții aparține unei observații ascuțite, care integrează existența umană în mersul universului. „Un erou solar este în sincronism cu cosmosul. După mersul soarelui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adeseori într-o cheie umoristică. O gradație a dramatismului este marcată prin reluarea sintagmei despre iminența morții lui Mistricean: „Sui soarele la prânz,/ Trăgea moarte cu mult plâns/ Veni soarele la ameazi,/ Trăgea moarte cu necaz./ Iar când fu pe la chindie,/ Trăgea moarte cu mânie./ Soarele mi-a scăpat,/ Mistricean a răposat”. Ritmicitatea cu care ea apare crește tragismul pe două coordonate: afectul uman și evoluția astrală. Curba emoțională conștientizează în mod subiectiv sfârșitul, în timp ce structura repetitivă cu aspect durativ sună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]