897 matches
-
în sala mare, ore de sport și toată alergătura impusă, la care parcă simțeai o irepresibilă dorință de a i te opune, deși n-ai fi putut să explici și de ce. Poate era numai senzația de relaxare dintr-o nedorită chingă pe subconștient sau insuficient acceptată de eul meu interior. Eram vreo sută șaptezeci de elevi interni găzduiți în două dormitoare gen stadion, eu mă aflam în ultimul, chiar la capăt de tot unde, alt paradox, se afla comutatorul. Cine știe ce modificări
ĂLA MICU , APRINDE LUMINA! de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350828_a_352157]
-
a ziarului Rucăreanul.ro : abordarea curajoasă a unor teme prioritare care nu-și mai pot întârzia rezolvarea, „spargerea” chiar a unor tipare-tabu care prelungesc animoziățile în loc să limpezească confluența logică și legică a gânduluiui cu fapta, să degajeze încrâncenarea slăbindu-i chingile care aproape că încătușează pervers și dezonorant libertatea și onestitatea acțiunii, seninătatea și rodirea unor noi temeiuri generatoare de un cu totul alt tip de relații interumane, armonioase, fecunde și dătătoare de speranță în planul prosperității comunitare și mai departe
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
Cuvântul pentru cristiana Maria Purdescu este”material primă”a construcției sentimentului.Poeta și-a educat cu grijă predispozițiile, ținând versurile la intensitate egală și infuzându-le o neliniște tulbure,ca o cutremurare.Metaforele folosite sunt surprinzătoare și bine strunite în chingile versului clasic. Cristina Maria Purdescu este o poetă admirabilă, a trăirilor uraniene,în care amintirea freamătului sufletesc fuzionează cu elanul magic al cunoașterii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Cristina Maria Purdescu-Mai tânără cu un cuvânt / Al Florin Țene : Confluențe Literare
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
chibrituri în duna de paiea unei primăveri adormitenunu am să trec dincolo de ispităpoate căneștiind niciodatăparerea mea despre durere îl lovește pe elpe corbul secătuit de întrebăriiar lacrimile salenu ale melelovesc aerul între două galaxiiatinse de surâsul soției mele... XVII. ÎN CHINGA UNEI LACRIMI, de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 819 din 29 martie 2013. (Cu gandul la imaginea sotiei mele dragi ce tocmai a devenit inger) iau mâinile mele reci și mi le azvârl căite că au degete cu
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
ce e dinaintea si dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine of pe mine întreg nu pot să mă iau învins secătuit și să mă azvârl în coastele nimicului pentru a nu mai fi în furtuna că sunt chingile ursitelor secătuiri se scurg ne-frunzite Citește mai mult (Cu gandul la imaginea sotiei mele dragi ce tocmai a devenit inger)iau mâinile mele reci și mi le azvârlcăite că au degetecu care să simtăcrucea tâmplelor o smulg din încheietura
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
MEDITAȚIE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Destinul, linie gravată pe cer se șterge ori nu se șterge. Atâta mirare și atâta cenușe destăinuie gândul pe fața apei, blazați de chinga neîmplinirilor oamenii alungă timpul din orologii. Femeile părăsite de puritate, de îndoială și de golul din simțuri, înoată în aburii de alcool și adorm narcotizate epave pe dezamăgiri. Clipele se înghesuie pe muchii de cuțit să-și taie prin noapte
MEDITAŢIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356376_a_357705]
-
Ele au menirea de a ne spăla interiorul de mâlul suferinței și al răutății, de a ne uda solul interior pentru ca sufletul nostru să rodească, de ne purifica trăirile și a le da intensitate. Lacrimile reprezintă descătușarea ființei prinsă în chingile deznădejdii și neputinței. Ele sunt reprezentarea emoțiilor unui om, manifestarea celor doi polii: ai durerii și ai fericirii. Când plângem de durere sau de bucurie, noi dăm dovada existenței noastre, arătăm că suntem capabili să „trăim”. Oare și îngerii plâng
LACRIMILE, PICĂTURI DE SUFLET de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356472_a_357801]
-
mai de neînțeles, cât și în raport cu elementele universului: ,, Ca din senin aducerile-aminte/ se împiedică oarbe-n cuvinte./ Obosite își fac cruce și tac;/ am rămas peste noapte sărac.// De mâine voi rămâne zăvorât/ în casă, în odaie, în urât,/ în chingile uitării asasine.// Cum să mai ies la poartă fără mine? (Ca din senin) Însingurările poetului sunt eliberatoare, devin expresia cea mai directă a comunicării într-un limbaj specific, de semnificare și de simbolizare, care generează metabolele. În concertul poeților din
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
gândul sta ca un milog/ Cu un cuțit înțepenit în șale.// A milă, drumul tăvălit în smog/ Se închina făcându-și cruci banale./ Îngenuncheasem ostenit de cale/ Pe-o lespede bătrână să mă rog.// Octombrie scrâșnea din balamale/ Cu duhu-n chinga brumelor, zălog./ Îl spinteca un corn de inorog/ Și-n vaietele lui autumnale/ Îngenuncheasem ostenit de cale.” Legătura dintre eu și lume, numai iubirea este capabilă să o realizeze. Pădurea, cerbii, apele, trupul, ochii, o pasăre necunoscută, iată, câteva elemente-simbol
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Viforul cumplit al decadenței urlă mai aprig și mai vinovat ca niciodată acum!... Nici în interiorul nostru atât de supus îndoielii nu sălășluiesc, din păcate, mai puțin întuneric și lipsa dorinței puternice de moarte!... Ne mai putem salva, oare, sufletul din chingile hăului contemporan, unde omenirea a căzut, fără voia ei, pare că pentru veșnicie?!... În tot acest marasm planetar, ce sărbătorește prin urlete de foame și disperare, în mod global, desigur, Ziua internațională a (ne)muncii, vorbele lui Verșinin din „Trei
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
semantici înalte, pozitive. De aceea, a te exprima pe sine însuți sau însăți ca entitate umană irepetabilă vreodată prin intermediul unui act cultural anume - muzical, în speță - presupune existența unei uriașe forțe stimulative, ce ajunge să îl elibereze pe Om din chingile unei realități extrem de dure și să-i ofere acestuia prilejul de a ieși din propriul său interior - de regulă, ermetic - pentru a se deschide spiritual Celuilalt într-o manieră estetică aparte, contribuind, astfel, la ridicarea schelelor unui construct artistic de
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
trăncăni, aruncându-mi doar două vorbe: “tronc Marito!”. Cum greșeam ceva, numai ce o auzeai cu o pildă și începea: “Știi cum ai făcut tu acum? Ai făcut ca ăla ... ” și își desfășura pilda în care te simțeai strâns în chingi. Avea o tolbă plină de pilde, proverbe, zicători sau vorbe de duh. Cred că pentru fiecare greșeală omenească bunica avea în tolba ei un raspun. Și ca bunica, câți alți oameni înțelepți nu avea satul?” Vechile cântece populare din zona
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
actuale. Temelia virtuților lor fariseice are la bază singură doar vanitatea, o patologie a lăuntricității humanoide greu vindecabilă în vreo manieră anume, atâta vreme cât germenele răului distructiv a pătruns adânc, foarte adânc în structura fundamentală a inșilor sus-amintiți. A scăpa din chingile ei înseamnă să vrei să renunți nu la tine ca persoană, ca Om, așa cum se cere, de altfel, acum, ci la tine ca misionar al păcatului în sine. Puțini însă dintre cei la care am făcut anterior referire ar fi
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Joc de seară. În expectativă Diligențe cu întârziere Aduc cucoane de plăcere Dintr-altă zonă afectivă Trag mârțoage prinse-ntre hulube După maglavaisul pe cartelă Va ține un discurs o demoazelă Chinga veche le-a umplut de bube Pe mârțoage vrea să zică vorba S-a oprit când a ajuns în centru diligența. Că sosise pentru Nu'ș ce evocare a lui Zorba Le-au primit piticii. Pe cucoane Cu cântece și
CAPRICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355368_a_356697]
-
departe Curge lacrima din carte Pentru-atâtea tare care Duce-n spate fiecare: Au cu suta, au cu mia În zadar copacii mi i-a Numărat academia Dacă plâng și dacă mor Bate vânt rănile dor, Ultimul dintre salcâmi Șade-n chingi și-ntre parâmi De teamă să nu-l dărâmi Cu vreo pală de cuvânt, Și se scurge în pământ Și se scurge în pământ... Referință Bibliografică: Ultimul salcâm... / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05
ULTIMUL SALCÂM... de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355491_a_356820]
-
miezul operei sale este “intuiția duratei”, scrisoare semnalată de exegetul danez Vladimir Jankelevitch în “Henri Bergson”,Paris, 1959,p.4, și orice altă perspectivă închide nesupusului calea spre ea. “Curentul vieții” filosoful încearcă să-l pătrundă, să-l ducă în chinga disciplinată, să-l pună sub direcționarea înțelegătoare a sufletului. Acest context Bergson îl face pe filosof să semneze pactul cu iraționalul. Însă părerile comentatorilor săi sunt contrazise de lucrările principale ale lui Bergson care refuză să poarte numitorul comun favorit-durată
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
deschise”, care îndrumă oamenii către “societatea deschisă“, prin care se înțelege umanitatea. Sub imboldul lor înmugurește în om dorința de identificare cu principiul iubirii și creației emanate de divinitate și să se contopească cu ea. Prins în capcana timpului, în chinga lui haină, omul trece necurmat prin un nesfârșit șir de metamorfoze, devine mereu altul; niciodată ființa lui intimă nu se îmbăiază de două ori în valurile aceluiași râu sufletesc. Filosofia lui Bergson nu construiește o strategie a victoriei omului asupra
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
au bătaie lungă, cum este educația copiilor noștri. Sunt multe alte aspectele care-mi vin în minte, dar mă opresc acum la o întâmplare mai deosebită. Cam pe la începutul anilor '70, doctorii începuseră să beneficieze de oarecare privilegii în strânsoarea chingilor comunismului. Părinții vedeau intrarea copiilor lor la școala sanitară și apoi la facultatea de medicină ca pe o frumoasă făgăduință pentru viitor și de aceea, concurența la examene devenise o grea piatră de încercare. Se prezentau numai concurenți cu notele
TAINA SCRISULUI (2): CHEMĂRI LĂUNTRICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356868_a_358197]
-
publicat în Franța, unde se stabilise încă din 1923, împreună cu Tristan Tzara și Ilarie Voronca, lucrarea intitulată „La concience malheureuse”, în care zugrăvea epoca sfâșiată de conflicte, cangrenată de criză. După concepția sa, omul nu trebuie să rămână închis în chinga nefericirii, deoarece ființa umană este, prin vocație, demiurgică, cu capacitate de autodepășire, cu puterea de a transforma o clipă a suferinței într-un timp al bucuriei, în timp ce conștiința nefericirii hegeliene rămâne pe un fond idealist o „trăire” veșnică pentru B.
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
tropot, și-a lumii grămadă... / - Uitasem că toamna venea. Toamna este pentru mine ploaia apăsătoare a uitării existenței, fulgerul care luminează satanic și tunetul biciuirii, a prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În mii de fluiere cântă. Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
umbrela”cernită a conștiinței nefericite. Dacă unii gânditori l-au așezat pe om în „spațiul”conștiinței nefericite, consider că acesta,OMUL,care nu a fost ocolit nici de suferință,nici de tristețe,nu se poate împăca să rămână închis în chinga nefericirii pentru că, tocmai acesta fiind un creator prin excelență, face să triumfe bucuria , sporind tezaurul victoriilor ce duce,inevitabil,spre împlinirea idealului fericirii. Ființa umană este, prin vocație, demiurgică, fiind o caracteristică a elanului de autodepășire ce poate transforma o
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
bisericii are din nou revelația prezenței lui Iisus. Momentul e atât de bine zugrăvit încât îți taie respirația : Am urcat fără să mă mișc, am urcat mai întâi cu gândul apoi cu pasul foarte mic toate treptele înguste, înșurubate în chingi de stejar vechi, spre cer, spre clopotniță... Am văzut sicriul întreg. Nu. Am văzut de-a dreptul chipul Lui, mai întâi. Iisus mi se arătase mie, uneia nu prea credincioase din fire! Îmi cerea fără gesturi sau glas să-l
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
umbrela”cernită a conștiinței nefericite. Dacă unii gânditori l-au așezat pe om în „spațiul”conștiinței nefericite, consider că acesta,OMUL,care nu a fost ocolit nici de suferință,nici de tristețe,nu se poate împăca să rămână închis în chinga nefericirii pentru că, tocmai acesta fiind un creator prin excelență, face să triumfe bucuria , sporind tezaurul victoriilor ce duce,inevitabil,spre împlinirea idealului fericirii. Ființa umană este, prin vocație, demiurgică, fiind o caracteristică a elanului de autodepășire ce poate transforma o
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
altă constelație Sincron cu ordinea îmbrățișată în spirală ADN-ului În OPERON Înfășurata în mister, în intraductibil cuvânt Cum toate necunoscutele misterioase SUNT. E pe cale să se dezlege, si se vor dezlegă Când Supremul va socoti și va binecuvânta Ruperea chingilor, Deschingiuirea Momentul când merita-vom Și vom putea primi Dezvăluirea ...(fără să cădem pieriți ori să înnebunim) la zguduitoarea întâlnire pe Cale cu Adevărul Mariei Sale Formele iluzorii toate Vor capătă formele lor adevărate Iar noi, pulsând de căutare Și găsire
IUBIREA ESTE SUFLUL VIETII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356217_a_357546]
-
anumit conduc la potolirea furtunilor și găsirea echilibrului. Drumul, valurile, barca, ceasul, Marele Ben, chiar fluxul conștiinței, sunt unelte sub pana Virginiei Woolf, de a recrea o lume, de recompune un univers pierdut în convenții, de a elibera sufletul din chingile prejudecăților și a-i da ocazia să-și proclame splendoarea. Nonconformismul scierilor sale i-au adus Virginiei Woolf deopotrivă recunoașterea și criticile vremii. Ea a adus istoria la stadiul de unealtă a împlinirii destinului unei ființe în “Orlando”, chiar dacă această
TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368914_a_370243]