699 matches
-
lin, precum egreta, Împrăștie furtuni, sfidează norii, Deschide nimbul de culori al florii Și-n cântec își rotește pirueta. Când melodia vine sincopată, Și notele se leagă în cadență, Se curăță tot cerul de vreo pată, Iar dragostea se face chintesență Și ziua este iarăși fermecată: Minunea ești chiar tu, cu-a ta prezență. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: TROMPETĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
TROMPETĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340285_a_341614]
-
E.D.: Din trupul tău vei ieși tu, liberă, în lumina increată, în lumina “neapropiată”, vei ieși tu, cea adevărată. Nu vei mai ști ce este suferința. De ce te sperii? 1. O arhi-amintire Era o zi senină, ca și azi (Tu, chintesență-a zilelor senine !). Se destrămau păduri de sumbri brazi În urmă, pe cețoasele coline. Călătoream, de mult, către apus, Când drumul m-a adus într-o câmpie Greu adâncită-n umbra viorie A codrilor ce-o străjuiau de sus. Și
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
care habar nu avem, totul se rezumă la o propoziție spusă minunat de o doamnă care protesta la Cotroceni: „Rezistăm foarte bine, chiar dacă ceilalți au zis că noi suntem morți, suntem încă vii!” - video aici. După părerea mea, aceasta este chintesența contramanifestației de la Cotroceni: pierderea identității sociale pentru această grupă de vârstă. Astfel, pe fondul unui deficit de atenție major față de bătrâni, o schimbare generată de tineri mai ales împotriva unui partid care încă „îi mai vede” se traduce ca o
Respectaţi-vă bătrânii, pentru că nimeni altcineva nu o s-o facă! () [Corola-blog/BlogPost/338257_a_339586]
-
Presa internațională îl numește pe Bob Proctor “The Master Thinker” sau “Maestrul gândirii simplificate” pentru că în toți anii de studiu al potențialului uman, al minții umane și al atingerii de rezultate spectaculoase el a reușit să extragă pentru programele lui chintesența tuturor materialelor de dezvoltare personală și profesională. El a creat cel mai bun program de coaching în ceea ce privește schimbarea organizațional și individuală. Toți cei care au intrat în contact cu programele lui, au fost uluiți de puterea de producere a rezultatelor
Business Days TV [Corola-blog/BlogPost/339829_a_341158]
-
lui Costin Cretu: - De ce vorbește Eugen Simion despre Eminescu drept „victima recentă a fanteziei negre“ dezlănțuite împotriva lui Maiorescu? - Academicianul Eugen Simion este obraznic și impertinent. Există câțiva eminescologi „țări“, care cunosc Eminescu și în opera și în viață. O chintesența de eminescologi. Cu care anti-eminescologul Simion nu poate polemiza niciodată. Pentru că nu știe carte și chiar dacă ar fi vrut să se specializeze în Eminescu nu ar fi fost în stare fiindcă nu-l ține celulă. Nici în broșură lui despre
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
liră pe care cântă sufletu-mi orfeu tot ce aude-atunci când Dumnezeu în infinit prin infinit respiră. De-aceea nu-s în armonii stridențe și în culori e al luminii dens , pentru aceasta verbele au sens, iar gândurile mele-s chintesențe. Ființa mea necontenit aspiră să fie-n orice clipă prometeu. În visuri și speranțe cânt mereu, zâmbind spre cei ce zborul mi-l admiră. Vreau să rămână-n urma mea esențe dintr-un final bogat ce-a ars intens, când
INCANDESCENŢĂ OFICIERE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340086_a_341415]
-
decât volume întregi de istorie. Între sat și oraș a fost și mai persistă pretutindeni un antagonism, la noi însă parcă mai viu și mai accentuat. Pentrucă orașele noastre nu sunt expresia specificului național. Un oraș german sau francez reprezintă chintesența națională respectivă ca și satul, ba chiar în mai mare măsură. Orașul nostru, înființat și desvoltat, în multe cazuri, din alte necesități decât cele românești, nu s’a adaptat încă deplin spre a fi aevea, ca duh și civilizație, izvor
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare, esența ei o constituie mesajul. Fiecare comunicare angajează un mesaj. Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
pustie de oameni, Octavian Curpaș nu face altceva decât radiografiază destine pornind de la fapte reale în stil reportericesc, adăugând caratele talentului său de neîntrecut povestitor și interlocutor iscusit care știe să „smulgă” extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real și chintesența din orice întâmplare, nu fără tâlc, pentru cei care citesc ori ascultă. Istorisirile sunt antrenante, bine întocmite, iar cadrul de desfășurare este narat cu tot dichisul marilor romancieri. Personajele sunt, de asemenea, bine creionate, din ele desprinzându-se prototipuri, caractere
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
masă tras. Întotdeauna, lasă ușa ne-ncuiată. Nu te teme de prădători, de cei care vor da peste tine. Dar teme-te întotdeauna la cină singur să rămâi - iar El la altă ușă să bată. Apoi, la pagina 45, unde găsim chintesența însăși a Prezenței deocamdată absente, a Prezenței hipnotice, intens și vital râvnite: Pe nimeni la ușă ochii nu zăresc. Și totuși, sufletul așează pe masă încă o farfurie. (Să se observe: cel ce așază pe masă încă o farfurie nu
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor, lumina care să lumineze neamurile, și slava poporului Tău, Israel.” Dacă privim la cele câteva cuvinte care prind chintesența vieții lui Simeon, Luca ne reține de îndată atenția prin câteva verbe și însușiri prin care-i face o descriere foarte pertinentă și exactă lui Simeon. Acesta ducea o viață sfântă și era cu frica lui Dumnezeu și, în timp
SIMEON – OMUL CU SCOPUL VIEŢII ÎMPLINIT de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342528_a_343857]
-
Nietzsche, filosoful supraomului, revoluționează și el gândirea speculativă, răsturnând scara valorilor consacrate, călcând în picioare mila și iubirea (pe care le numește morala robilor) și tinde să realizeze astfel o cultură nouă, a forței, a violenței, anticreștină și antidemocratică. Exprimând chintesența filosofiei sale, Nietzsche strigă, spre sfârșitul secolului, prin glasul unui personaj al său : „Dumnezeu a murit !” A.Schopenhauer reactivează acum în istoria ideilor gândirea de tip pesimist, contrară și ea în esență teologiei creștine. Cu Kierkegaard, existențialismul prinde contur din ce în ce mai
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în “lotul Pillat-Noica” la 13 ani de muncă silnica sub acuzația de “crimă de uneltire contra ordinii sociale”. A murit în 1989 în Maramureșul despre care spunea că „e un simbol, e o chintesența, un semn, un recapitulator sub care se ascunde - poate mai intens și mai insidios decât sub altele - sufletul românesc în formă lui cea mai loială - ademenitoare și mai elevata. Elevata nu în sens pilduitor, solemn, livresc, oficios”. Pentru ce a
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
pioșenie capul în fața personalității lui covârșitoare, nu divinizându-l ca pe un sfânt, ci așa precum ar vrea și el, ca pe un frate de sânge și de cuget, chiar dacă noi știm că fiecare fibră a corpului său era o mirabilă chintesență a geniului în veci nepieritor.” - așa după cum consemnează Gheorghe A. Stroia în prefața cărții. Dubla lansare de carte, oferită de Transatlanticul Cristian Petru Bălan, ce va avea loc sâmbătă, 28 mai 2011, la ora 13.00, la Casa de Cultură
DUBLĂ LANSARE DE CARTE LA PLOIEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 135 din 15 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344294_a_345623]
-
-n gânduri - recheamă dorința Iar undele-albastre, de suflet vibrează Când dorul din mine începe să doară. Rătăcesc printre gânduri ușor răvășită... SUNT Sunt umbră și suflet născut din esența Cuvântului lin ce se scurge din suflet Sub lava încinsă ascund chintesența Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec. Stindardul ce flutur mereu printre semeni E alb și el poartă sub falduri Lumina! Suntem frați cu toții în toate, și-asemeni Copacului-țară, sfințim rădăcina Cu picuri de rouă ce lin se-nfiltrează Spre secile-adâncuri uscate de
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
Lună o pânză de vise Așterne-se tandru-n pridvorul Iubirii... Desfac legătura de chei, uși închise Deschid - lasănd loc cuvenit implinirii. Sunt umbră și suflet născut din esența Cuvântului lin ce se scurge din suflet Sub lava încinsă ascund chintesența Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec. SINGURĂTĂȚILE MELE Seara și-a-ntins aripile-i albastre Peste ocean de gânduri viscolite Și-n umbre reci tăcerile sihastre Curg lin pe coli de viață 'nămețite. Îmi iau în tihnă sufletul de mână Împreunat
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
iartă. Din labirint Încă mai visezi și mai crezi că viața într-un labirint va deschide-o poartă prin care să ieși spre-a risipi ceața ce e în soartă. Ai crezut mereu că din armonie ai sorbit avid numai chintesențe care-n al tău cânt și în poezie s-au vrut esențe. Tot ce-a fost frumos s-a dorit o oază unde ai ajuns când sfârșeai menirea și când ai simțit că-n tine vibrează nemărginirea. Urna ce o
EŞTI NELINIŞTIT DIN LABIRINT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344400_a_345729]
-
Cât îmi lipsești!» Versul alb o prinde bine pe doamna Nedelcu. La pagina 46, îmi notasem eu deasemenea că merită să amintim patru versuri foarte frumoase: «E noapte... e frig... Merg în vârful picioarelor să nu trezesc singurătatea»... Foarte frumos! Chintesența e totul în poezie, vrafurile de hârtii după birou în timpul acestei munci, nu întotdeauna ușoare, acestei osteneli sublime care este munca poetului. La fel cum spunea Blaga: ,, Nimic nu-i ușor pe pământ; chiar roua e sudoarea privighetorilor care s-
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
și scriitor, a venit să-și împărtășească dragostea profundă, admirația și respectul sau față de creația lui Eminescu, care la data de 15 iunie, ne-a părăsit, dar a trecut spre cele veșnice, a fost un peag final peste care constitue chintesența neamului nostru românesc. Eminescu, a fost o încununare de realizări în spațiul lingvistic cum nu s-a mai cunoscut, însăși numele său întruchipează eminenta . Fiind un apărător înflăcărat al Basarabiei, noi l-am meritat pe Eminescu, iar prin acestea fac
EMINESCU .... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344432_a_345761]
-
lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive. Albastrul cerului senin, împodobit cu stele, crea fundalul potrivit tabloului cu Iele. Mă resemnez că-i efemeră a Lumii existență și mă tot bucur an de an de-a Toamnei chintesență. Referință Bibliografică: Frunzele toamnei / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 631, Anul II, 22 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FRUNZELE TOAMNEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343839_a_345168]
-
India rurală a strămoșilor acestor romi europeni din ziua de astăzi. Strămoșii noștrii au preluat din migrațiile lor în interiorul Indiei influența și culorile diverselor dialecte indiene cu care au intrat în contact. De aceea avem atâtea forme gramaticale. Aceasta este chintesența viitoarei mele cărți. Pronunțiile diferite ale acelorași cuvinte a fost motivul pentru care Marcel Courthiade a împărțit dialectele rome în trei straturi, dintre care cel mai corupt după părerea domniei-sale este cel al căldărarilor pt. că ei folosesc pronunția -dem
ȘCOALA TRADIȚIONALĂ INDO-ROMANI VIDYALAYA (IRV) de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343913_a_345242]
-
pe de alta de lectura textelor biblice și de lumea fascinantă a icoanelor (autoarea fiind un pasionat cercetător și expert restaurator în domeniul conservării și restaurării acestor obiecte de cult), lirica doamnei Iuliana Paloda-Popescu a ajuns la un fel de chintesență a universului său de gândire și de frământări în "Lumină pentru Manuel" (2012), volum conceput ca un singur poem, pe care l-am asemăna, ca să ne păstrăm în terminologia domeniului sacru, cu un original, foarte personal și convingător Acatist, închinat
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
-i i-a atins A fost a lor întreg pământul și ceru-albastru, necuprins... Azi vin și eu cu-al meu condei despre iubire să vorbesc Și caut cuvinte și parfum...și caut culori s-o zugrăvesc... Dar ea, iubirea-i chintesența trăirii noastre pe pământ E dar trimis de Dumnezeu și n-o pot prinde în cuvânt!!! Alergăm... Alergăm uneori cu atâta avânt Alergăm spre niciunde...alergăm după vânt Și-ntr-o zi ne oprim și privim pumnii goi Iar tristețea
OMAGIU DIVIN 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344035_a_345364]