2,063 matches
-
mijloc și i se făcu poftă. Se ridică brusc. Îmbrăcă puloverul și ieși alergând pe scări. Mali vinde astăzi la intrarea în metrou. O luă într-acolo. În goană depăși rastelul cu biciclete și berăria, apoi stația de autobuz și chioșcul cu ziare. De pe frunte transpirația îi curgea spre tâmple; o șterse cu dosul mâinii și apoi o întinse peste urmele de vată de zahăr. Din depărtare Mali îl văzu și îi făcu cu mâna, el îi răspunse fluturând mâneca lălâie
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
munca. Tu, doar, cu pofta rodului muncii altora. D-aia zic, de-o poftă, măcar o perjă și un măr. Nu. Nimic. N-auzi? Drum bun. Unde, drum bun? La bar. Acolo, drum bun; și, alături, vezi că este un chioșc, unde să găsesc și mere, și perje, din aceiași pomi. Gustă, de acolo, dacă ți-i atât de a gusta! Scrisoare deschisă lui Vasile Apati pe motiv că nu mai are ce mânca, un Vasile Apati, de prin părțile Satului
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
În semn de protest. Păi ce vină aveau spectatorii, draci histrioni?! Pe cine-ați pedepsit astfel? Pe directorul artistic, pe voi Înșivă, ori publicul?!... Ca să vezi cum se Întîlnesc dramaturgia și industria alcoolului : fiind În Galați, văd În vitrina unui chioșc - culmea, situat chiar În fața teatrului local! - numele ESCU, pe eticheta unei sticle. Citesc uimit : ESCU = „băutură alcoolică distilată”. Ptiu! De la Mușatescu ( autorul celebrei comedii ...Escu) nu știam că și fabricanții de spirtoase, au de Învățat!...Pe cînd romul Titanic-Vals , absintul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
anonimizării de esență. Dar Dumnezeu i-a ferit de chinul autoestimării ; În mintea lor , să zicem, Nicoleta Luciu Îi e superioară Luciei Sturdza Bulandra, deoarece ultima nu apare la tv și prin reviste. SÎc! Văd vînzătoare de la alimentară mergînd la chioșcul de ziare și Împrumutînd gazete ; mă enervează la culme! Într-o zi, mă voi duce și eu să-mprumut un ...parizer, să văd, vor fi de acord? Vine instalatorul, Îmi schimbă neonul, Îmi pune o aplică și-mi cere 200
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lumii era de-acum integrat Într-o asociație atomică, fie În bordurile de granit care străjuiau bulevardul, fie În miezul incandescent din filamentul becurilor care luminau pavajul, În grilajele de scurgere pe unde cădeau cascade amețitoare, În acoperișurile metalice ale chioșcurilor de ziare, În vitrinele marilor magazine. O, și câte variante interesante de alipire nu aveam! Dar, În ciuda protestelor mele, mama, tata și cu mine ne-am stabilit Într-un atom nedecomandat, undeva În dreptul numărului 1.457.209.833.945 bis
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ridicolă și umilitoare, el i-a profețit că va muri Într-un accident de bicicletă. Într-adevăr, atunci s-au certat. În timp ce-și căuta cuvintele, privirea ei descoperea o clădire cunoscută În peisaj, recunoștea firma unui magazin, un chioșc de ziare sau alt reper care o readucea Într-un spațiu oarecum familiar și-i restituia Încrederea În forțele proprii. — Mă aflu pe strada Democrației și... nu știu ce stradă e asta, am impresia că n-am mai fost niciodată pe aici
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
zisa invazie a extratereștrilor. Unul din principiile muncii de culegere a informațiilor este că, pentru a afla un secret, trebuie să faci impresia că deja Îl știi. Doctorul Învățase acest principiu de la maiorul Smith. Cumpără The Baakho Monitor de la primul chioșc de ziare Întîlnit În cale și, cu el sub braț, Își făcu intrarea În local cu aerul unui om cît se poate de preocupat. Îi descoperi dintr-o ochire pe cei doi tipi, pe care-i auzise vorbind zilele trecute
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de după urmau să fie mai multe. Trebuie să recunosc, avea Într-adevăr talent! Am urcat-o În lift, i-am lăsat cheia de la apartament, recomandîndu-i ca Între timp să facă o baie, iar eu m-am Întors să caut vreun chioșc de țigări deschis. Se făcuse tîrziu, majoritatea magazinelor erau Închise, așa că am intrat În cel mai apropiat bar, de fapt un internet-café destul de soios, amenajat undeva la parterul unui bloc din apropiere. Localul, la ora aceea aproape gol, avea toate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cenușie, iar pe deasupra lacului pluteau fîșii suprapuse de ceață. Nici Pablo nu arăta prea sigur de sine, pășea nehotărît și schimba mereu direcția, de parcă s-ar fi rătăcit. De fapt, chiar era dezorientat. Am trecut la deal pe lîngă un chioșc de ziare, am mers pînă la gardul care Împrejmuiește Muzeul Satului, apoi am urcat pe Terasa Aviatorilor, de unde aveam o perspectivă mai largă; iar după ce ne am oprit cîteva minute Într-un loc de joacă pentru copii, am coborît Înapoi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nevoie să iasă de nu știu cîte ori ca să se ușureze de tot, norocul lui că în decembrie se întunecă devreme. Trăim într-o țară de rahat, își zice Roja, oprindu-se din alergat. Trece la pas pe lîngă un chioșc de ziare, Adevărul, Jurnalul Național, România liberă, Evenimentul zilei, rebusuri, integrame, țigănușul care vinde îi face cu ochiul, Playboy, Hustler, Penthouse, vă dau ceva dom’ șef? Casa mea, Unica, Maxim, Spații verzi? îl întreabă insistent, dar fără succes. O grămadă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
decretul care ți-a redat așa-zisa libertate, România ți s-a părut mai pustie ca niciodată, Bucureștiul un oraș cufundat în beznă, dispăruseră toate firmele particulare, magazinele luxoase, viața de noapte, afișele colorate care invitau la spectacole și evenimente, chioșcurile de ziare, vechile anticării, într un cuvînt tot ce ar mai fi putut satisface micile pofte burgheze. Într-o așa situație nici nu-i de mirare cum de cariera militară pentru care ți ai sacrificat tinerețea și ai suportat atîtea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aude pe Părințel înjurînd ca un birjar după fiecare propoziție. — Te pîndiserăm două săptămîni la rînd, recunoscu Tușica, pînă ți-am învățat pe de rost programul. Știam exact la ce oră plecai în fiecare zi, ce țigări îți cumpărai de la chioșcul din stația de autobuz, cît timp făceai pînă la cazino, și cîți bani tocai în fiecare seară, adăugă Angelina. — în cazul ăsta chiar nu-mi explic cum de ați înțeles totul pe dos, zise Roja. De unde și pînă unde ați
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aflau două rânduri de case gen vagon, mobila a fost cărată de doi vlăjgani Îmbrăcați ponosit, pe care mama Îi angajase cu o zi Înainte. Locuiam de-acum În ultimul corp de casă pe partea stângă a curții, lângă un chioșc de vară cu vopseaua verde scorojită În interiorul căruia se legăna În adierea vântului spânzurat de acopriș, un scrânciob pentru copii. Dar prima imagine pe care nu am uitat-o până astăzi, este aceea a unei fetițe cu chipul trist, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
O privește pe bătrână, cum coboară treaptă cu treaptă, nesigură de picioarele bolnave. Nu mai ninge. Mașinile claxonează incontinuu din cauza ambuteiajelor și oamenii sunt nervoși și preocupați să iasă cât mai repede din vacarmul ăsta infernal. Antoniu se apropie de chioșc și, de data asta nu mai Împrumută ziarul, ci Îl cumpără numărând bănuț cu bănuț. Vânzătoarea Îi dă și un supliment gratuit: o revistă literară de mărimea unui caiet, În care sunt publicate proze, articole critice, poezii. Antoniu se arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
trist: În genunchi, țăranul se roagă de păsările de pradă să-i sfâșie carnea cu ciocurile lor puternice, drept pedeapsă pentru necuviința visată. Astăzi nu m-a mai durut așa de tare piciorul și am putut să merg singură până la chioșcul de ziare. Îți mulțumesc pentru ceai. Nu l-ai amestecat bine și zahărul a rămas pe fund. Se aud mașinile pompierilor. Nu cumva e vreun incendiu prin apropiere?,, Sau ................................................................................................... ,, Măsuța tresare lovindu-se de perete ca o apă ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și muzicale, murdari sau mai puțini murdari, obraznici sau smeriți, târând adesea ca pe o greutate inutilă câte un copilaș de ,,âmprumut,, cu fețișoară posomorâtă, dreptul lor de-a stârni milă sau indignare. Astăzi Antoniu nu se mai repede spre chioșcul de ziare. Nici nu se străduiește să Înmoaie sufletele trecătorilor cu gesturi teatrale. Astăzi, pe Antoniu Îl strivesc valuri de amintiri, făcându-l inactiv și absent. O voce interioară, clară, limpede răspicată Îi spune că nu prea mai are mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și Înroșiți de băutură fixează trecătorii cu o căutătură ciudată și din gura căreia ies cuvinte numai cuvinte spurcate, amestecate cu sughițuri bețiv. Pe Antoniu nu-l neliniștește uzurpatoarea, și se retrage la câțiva metri de gura metroului, foarte aproape de chioșcul de ziare. -Ce mai faci Antoniu? Nu mai citești ziarele? Îl Întreabă vânzătoarea. Ce curat ești astăzi! Nu cumva a dat norocul peste tine și te-ai Însurat? -Nu râde, mărită prințesă a cotidianelor, nu râde de un bătrân jalnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ales, pentru că oricum, la vârsta asta ce se mai poate schimba În viața ta? Uită-te la mine Ăvânzătoarea, o femeie planturoasă de vârstă medie, așează revistele cu dexteritate, În spațiile făcute anume pe cele două obloane deschise larg ale chioșcului, se oprește o clipă și-l privește fix În ochi pe Antoniuă, ce citești În ochii mei? -Ai ochi verzi, frumoși, nu citesc În ei decât o misterioasă frumusețe. -Lasă găinăriile astea, ce, crezi că dacă te-ai ferchezuit astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aproape de mine, am Început să-i cunosc Antoniu nu-i mai răspunde. Un avion zboară sus de tot, lăsând pe cerul senin o dâră albă , ca o panglică nesfârșită. Vânzătoarea a aranjat revistele după tematici și mărimi, și intră În chioșc, În universul ei claustrant și umil. Scoate capul prin mica fereastră și-l Întreabă: -Chiar nu vrei să afli ce mai face Uniunea Europeană? -Uniunea Europeană e o amăgire și, nu știu cum, dar dintr-odată, eu, care iubeam amăgirile ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vigilentă după ce-i aplică doi pumni În spinare, Îi aplică o lovitură decisivă de boxeur, În dreptul ficatului, și biata femeie se chircește de durere prăbușindu-se pe trotuar. Vânzătoarea de ziare scoate un țipăt scurt, și iese În fugă din chioșc, se apropie de femeie și Încearcă să o ridice. O șuviță de sânge se prelinge pe trotuar, din gura femeii. Vânzătoarea de ziare cere ajutorul trecătorilor, dar nimeni nu reacționează. De altfel, se pare că este prea târziu. Oamenii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ca pe un mesaj al prieteniei, mai bine zis un hohot de râs uriaș, apocaliptic, de care cimitirul răsună, ca ca de un strigăt izbăvitor, de eliberare a durerii. Douăzeci și cinci Vânzătoarea de ziare a scos capul pe micul hublou al chioșcului și Îl cercetează pe Antoniu, cu vădită curiozitate. ,,Ce ți s-a Întâmplat? Nu te-am prea văzut În ultimul timp. Ai renunțat și la ziare.. Nu te mai interesează cancan-urile politice, ai lăsat baltă Uniunea Europeană?. Nu cumva ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
prea văzut În ultimul timp. Ai renunțat și la ziare.. Nu te mai interesează cancan-urile politice, ai lăsat baltă Uniunea Europeană?. Nu cumva ești Îndrăgostit?,, Femeia râde, . trăgându-și capul Înapoi, În intimitatea cu miros reviste și ziare proaspete, a chioșcului. ,,De curând s-a schimbat și guvernul, dacă vrei să știi,, se aude dincolo de peretele de tablă. -Guvern?, ce e ăla guvern? o șicanează Antoniu, În timp ce mâna lui se Închide ca o meduză ce-a aspirat prada. Strecoară În buzunarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dar e hotărât să-l Înfrunte cu orice preț și să-și continue drumul. E convins, că bătrânul cloșard Îl urmărește cu privirea, de acolo, dintre Îngerașii neîntinați. Tocmai a traversat bulevardul Iuliu Maniu, și s-a oprit În fața unui chioșc de ziare, timp În care citește câteva titluri de-o șchioapă, de pe cotidianele etalate comercial. Zgomotul tramvaielor și claxoanele mașinilor, Îl amețesc. Se simte, ca după o lungă boală, și n-a mâncat mai nimic de vreo câteva zile. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pietrele cubice, clănțănea ca niște dinți, În timp ce roțile din cauciuc zumzăiau cald și liniștitor după ce pavajul se transformă În asfalt. Ajungând În piața În care stau, am dat peste Heino, care e proprietarul pivniței cu cărbune de la colț, chiar lângă chioșc, dar care vara vinde flori. Purta o robă chinezească și stătea cu un braț Întins. Probabil că o aștepta pe Chérie, care părea să fi făcut un pact cu Întunericul de lângă zid. Când am trecut pe lângă el, Heino Îmi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
afară, decât Înăuntru. M-am dat la o parte din calea unei femei cu fața Îmbujorată și plină de furie, care Împingea un cărucior cu gemeni. La brutărie am cumpărat jumătate de litru de lapte și câteva sandvișuri, iar de la chioșc, ultimul număr al ziarului Tageblatt. Traversând, m-am așezat pe banca pe care muncitorii de la construcții sporovăiseră cu o zi Înainte și mi-am savurat micul dejun. La un moment dat, trecu Dabor cu o față lungă, demnă de milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]