668 matches
-
Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă n-ai fi tu, nimicul mi-ar zâmbi, N-ar fi nici inima, că s-ar zbârci, Căci după atâta duioasă zâmbire, S-ar chirci lângă icoana-ți s’admire.. Dacă n-ai fi tu, nimic n-ar exista, N-aș fi nici eu, nici școala mea, Ar fi doar boală...ar fi o menire, Orice ar fi, să-ți știu a ta ocrotire! De
DACĂ N-AI FI TU.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353964_a_355293]
-
trăia o noapte prelungită... Groaza beznei îi era amplificată și de neputința de a vedea cu ochii minții. Începuse a crede că fusese orb dintotdeauna și că visase o clipă că ar fi văzut, că ar fi pictat. Înghețase. Se chircise. Ba, la un moment dat, i se păru că nici nu mai aude. Se zăvorâse în sine ca într-o crisalidă. Și de acolo ieșea pentru o vreme, cât era necesar vreunui consult medical, la care îl purtau prietenii care
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
noaptea asta? ... Toată noaptea? ... Hm! Da, da... sigur... E mașina lui? ... La Secție, da?... Bine, vin cu domnul procuror de îndată... Mulțumesc! ... Da, da... vă salut! În salon s-a instaurat o liniște mormântală în momentele imediat următoare. Fata se chircise de tot, panicată, în brațele grijulii ale mamei sale, iar aceasta îl fixa încremenită pe polițist, lăsând a i se citi pe față doar nedumerire și neîncredere. - L-au descoperit și reținut pe nenorocit, doamnă. E la secție, deja. Va
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
Mănăștur, din apropierea pădurii, până la dispariția acestora. N-a fost ușor; pe de o parte, fiindcă bătrânii nu și-au apreciat niciodată nora la adevărata valoare, pe de alta, fiindcă România traversa vremurile tulburi ale comunismului apăsător, ce strivea ființă și chircea sufletele. Shakespeare afirmă că „Iubirea, chiar când ne împovărează, ne mulțumește, fiindcă e iubire”, iar cei purtând numele Țene au demonstrat cu prisosință că lucrurile stau exact așa, deoarece, în pofida divergențelor, între generații există respect și dragoste (ascunsă, uneori, înapoiă
TITINA NICA ŢENE-DRUMUL SPRE SUFLET (MEMORII ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353540_a_354869]
-
Ce-ai de văzut? Mișcă-te!!! Nu i-am dat prea mare importanță pentru că eram prea nervos. Țiganca, speriată ca un iepure, a făcut câțiva pași cu spatele, apoi s-a întors și a luat-o la fugă. După ce se chircise de durere într-o primă fază, acum țiganul își mai revenise și se ridicase la loc, ocupând tot spațiul din raza mea vizuală, lucru m-a forțat să-l privesc îndeaproape, ochi în ochi. Am făcut un pas în spate
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
acum nimeni nu te mai poate salva, nici măcar cezarul Tiberius, îți promit. Și am să-ți duc capul la Roma! ” ,,Ei uite că scăpase încă o dată!” își spuse triumfător. Durerea din umăr se înteți însă și îl făcu să se chircească lângă un zid. Sudoarea îl năpădi și ea supărătoare și se simți dintr-o dată foarte obosit, deci rămase acolo să se odihnească puțin, aruncând priviri iscoditoare în stânga și în dreapta. Apoi își aminti de întâlnirea cu Iisus în urmă cu vre
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
adevărat, ești fericită pentru fericirea lui, dar, dacă nu iubești pe nimeni, ca tatăl ei, care fugise parcă de propria lui slăbiciune, atunci nu mai e iubire, nici n-a fost, ci este ură, care te distruge pe dinlăuntru, îți chircește sufletul și te refugiezi ca un om slab în alcoolul cel devorator de cadavre fără suflet și fără minte. Se liniștise spre dimineață, simțind prin somn cum, gata, s-a terminat cu coșmarurile ei, prea era fericită ca să se mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
pleca în alt oraș și se lăsa agățată de vreun mascul pasionat și se înfrupta din sex ca o nebună, ci acel sentiment de singurătate și de zădărnicie de după o făcea să plîngă în ea însăși și să i se chircească sufletul de singurătate. Afrodita o ruga să aibă răbdare, o zi de fericire prețuiește mai mult decît un veac de chin, uite și florile, stau cuminți, fixate cu rădăcina în pămînt, și albinele vin să le zumzăie la urechi cîntece
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Berni cu burta la gură, îi venise la început să pice din picioare de uimire. Isprăvind lectura scrisorii, simțise cum o gheară de fier, rece, îi încleștează inima. Nu ți-e bine? îl întrebase neliniștită Ingrid, văzându-l că se chircește cu mâna la piept. Cred că vom avea ceva probleme cu casa, îi spusese el, evitând să dea amănunte despre suferința lăuntrică ce-l încerca. Se străduise să lămurească lucrurile, scriind și el, apoi la telefon, căci Sigi își instalase
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
sudura tainică a vieții le-a dăruit, pe tot parcursul timpului trăit, ca pe un dat iertător, de care puțini dintre noi am hotărât în subconștientul nostru să îl venerăm. Pășim, îndrumați de destin, peste fiecare secundă telurică și ne chircim înaintea nimicului sodomizându-ne eul care se lasă îngropat în iadul dorit al fiecăruia dintre noi: Sub tristele becuri cu razele pale, / Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra... [2] , spune la un moment dat marele inițiat al citirii întunericului
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
n-are de-ale zeului cumplite gheare numai sângele-l transmitem, doi cu doi, redând suflare în anotimpuri fericite ne petrecem în putere viețile înmugurite fără nemurire-a cere doar în iarna cea geroasă ne-amintim că suntem unici ne chircim, ne ofilim, în genunchi să plecăm, pudici spre-a neantului neștire, cu umila noastră soarte lăsând pe pământ ideea-mbătrânirii fără moarte Zeul acesta-amăgitor îți va da, totuși, o șansă frumusețea-ți s-o strecori la urmași ca într-o
SONET 19 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340338_a_341667]
-
extazul în care se aflase câteva momente mai devreme și care se estompase odată cu dezbrăcarea și golirea cupei de șampanie. Efectul băuturii îi cobora cu insistență până în vârful degetelor de la picioare. O furnica și o excita. Își strânse picioarele. Se chirci în mijlocul patului, strângându-și cu brațele genunchii, urmărindu-i atentă mișcările lui Ștefan. Aștepta. El se alătură fetei pe întinderea cușetei. Îi desfăcu cu ușurință mâinile și o acoperi din nou cu sărutări pe corp, pe sâni, pe gură, cercetând
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
cam naiv, ce-i drept, care, nimic n-a înțeles Când Dumnezeu, dintre cei mulți, să-mi fie tată, l-a ales. Săraca mama nu avea nicio putere-n fața lui Când furios îi reproșa că aș fi fata nu știu cui; Chircită lângă geamul mic îl ascultam cu frica-n sân Ca sluga care a greșit în fața crudului stăpân. Nu-nțelegeam de ce striga în miez de noapte, ca năuc Să plec din casă, și-unde văd cu ochii-albaștri, să mă duc. Mult
COPIL CUMINTE-AM FOST...ŞI-ATUNCI, DE CE? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342708_a_344037]
-
buzunar. Am rămas lângă cruce doar eu și Zulfy,două inimi secate care-și plângeau durerea ,inchise în tăcere. Am plecat abia tărziu în noapte,un om și-un câine ,uniți prin suferință.... Mă uit fără să vreau la Leila. Chircită de durere ,stă jos ,cu botul între labe ,așteptând ca cineva să îi ofere alinare. Suntem atât de egoiști,încât considerăm adesea că suferința unui câine nu are importanță. O mângâi încet pe creștet și îmi răspunde lingându-mi piciorul
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
sperii. Asta e. Nu-mi este frică și pace bună! Încă puțin și o să se lumineze de ziuă, începe forfota, strig, mă aude cineva, mă recunoaște, gata, altă treabă. Dar neprevăzutul rămâne neprevăzut și pace bună! Cum stătea el așa chircit și resemnat într-un colț al gropii repetând cu obstinație: nu-mi e frică, nu-mi e frică, s-a întâmplat ce nu se gândea nimeni să se mai întâmple și anume că altul se hotărâse ca și el să
RĂMÂI CU MINE de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340729_a_342058]
-
să o dezleg pe-a Badii. Cum m-am apropiat, măgăreața a dat urechile pe spate, a rânjit și m-a pocnit cu copitele din plin, sub centură; atunci am văzut aievea toate scânteile de la focurile Iadului. Nu m-am chircit, n-am scos un sunet. Am strâns din dinți, mi-am oprit lacrimile în ochi (tot din orgoliu) și m-am pornit cu măgarii în șir, spre pădure. Mi-a mai crescut puțin sufletul când am văzut că animalele merg
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
moartea, toate se împletesc complex sub forma a două cordoane principale - suferința și bucuria. Ambele sunt bilaterale. Suferința pacientului e percepută negreșit de medic, într-o empatie inerentă. Nu poți rămâne de piatră când vezi un om țipând de durere, chircit într-un pat anost. Nu poți rămâne indiferent când cel pe care îl tratezi poartă douăzeci de diagnostice. Sau când îl pierzi din prea multe dezechilibre. Invers, dincolo de actul empatiei, medicul suferă de oboseală cronică, sindrom burnout, propriile boli fizice
Ciocolată pentru domnul doctor () [Corola-blog/BlogPost/337775_a_339104]
-
asta; atît e de ilogic, de contradictoriu. Dar despre un vis se poate spune orice, mai puțin ca e minciună. Aș vrea să mă duci sub strălucirea romantică a unui Octombrie în care florile colorate, răsărite grămezi-grămezi pe cîmpuri, se chircesc, le bate vîntul și le scutură de nu mai rămîne nici urma din ele. Exact că viața într-un oraș în care nu se întîmplă, niciodată, nimic. Cînd mă gîndesc la asemănarea asta, vederea lor mă înduioșează. Este o consecință
SUB POVARA IMPRESIEI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344450_a_345779]
-
euforie a vreunui narcoman de “E”-uri înainte de a se prăbuși la picioarele-mi obosite. O gheară mi se pune și nu pot s-o suport, îmi smulge pieptul și mă lasă cu durerea - lacrimă de sânge, inima-mi e chircită, ochii-ncețoșați adună adevărul din mahala. Referință Bibliografică: Lacrima poetului / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1750, Anul V, 16 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LACRIMA POETULUI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343251_a_344580]
-
extazul în care se aflase câteva momente mai devreme și care se estompase odată cu dezbrăcarea și golirea cupei de șampanie. Simțea cum băutura coboară cu insistență până în vârful degetelor de la picioare. O furnica și o excita. Își strânse picioarele. Se chirci în mijlocul patului, strângându-și genunchii cu brațele urmărindu-i mișcările lui Ștefan. Aștepta. El se alătură fetei pe întinderea patului. Îi desfăcu cu ușurință mâinile și o acoperi din nou cu sărutări pe corp, pe sâni, pe gură, cercetând-o
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce este seara? Doar o groapă hâdă, Un ascunziș pentru rătăcitorul Cu gâtul pe buștean, pentru toporul Morfeului, ca gâde pus la pândă. Și este iad pentru singurătate Când sufletu-i chircit, strivit de sumbre Coșmaruri, aciuate între umbre De harpii și iele blestemete. Nici zorii nu le'alungă'n-totul faima ... Doar trupul se desprinde din robie. Crepusculul, a nopților solie Se-șează-n suflet, zmeu redându-i spaima. *** Referință Bibliografică: Ce este
CE ESTE SEARA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378357_a_379686]
-
își toarnă ploaia ei de stele, Cunună peste părul tău bălai, Iar razele se scurg ca niște perle Pe chipul tău serafic de din rai. Într-un târziu, când zorile se varsă, Și te trezești din visul auriu, Ți se chircește inima și, arsă, Viața-ți toată este un râu pustiu. Mangalia, 10.04.2016 Referință Bibliografică: Și te-am strigat ... / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet
ȘI TE-AM STRIGAT ... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381936_a_383265]
-
crezând că au fost pedepsiți să ispășească pe nedrept pedeapsa celuilalt... Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980) Loviți, oamenii se întunecă, ceva străin pune stăpânire pe ei, le spulberă frumusețea privirii, le ia surâsul, le chircește sufletul și le desfigurează chipul. Marin Preda în Viața ca o pradă Există astfel de bărbați peste care dă norocul de le iese înainte o femeie ca un vis și trăiesc lângă ea și îi fac copii fără cea mai
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
o bună zi va trebui să pierim... gândim! dar această bună zi o să fie cândva, pană atunci, ehe, mai e!... și continuăm prizonieri ai forței noastre vitale să urmărim nemăsurat cu secreta și puternica lupă, gesturi și cuvinte care ne chircesc sufletul! citat din Marin Preda Politica mea e să nu fac politică. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Ceea ce este, este, ceea ce nu este, nu este! Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) A ști
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
mai 2016. de-aș avea suflet de schimb mi-aș trimite unul să-l plimb, unul să se chinuiască, celălalt să chefuiască unul să colinde stele, să se bronzeze la ele, altul să se canonească și-n covrig să se chircească cel plecat să pescuiască, scoici și perle să găsească, cel rămas să spele rele, să-i cadă jos pietricele să separe bob cu bob, tot un virus și-un microb, să cearnă stropi de rugină, să-l jupoaie la retină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]