1,204 matches
-
cu pui de pitici. Din punctul lor de vedere sunt prezentate dragostea, prietenia, viața, moartea, valorile spirituale și morale. Împreună cu Grigore Vieru, V. este autor al primului Abecedar cu litere latine (1970), după zeci de ani de scriere cu slove chirilice în Basarabia, realizator, tot cu acesta, al unor culegeri de texte pentru copii selectate din autori clasici și contemporani, români și străini (Carte pentru toți, Șezătoare în codru, Cercelul de argint, Copiii planetei). În volumele O scrisoare către copiii lumii
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Giorge Păscu, Istoria literaturii și limbii române din secolul XVI, București, 1921, 63-92; Constantin Lacea, Copiștii Psaltirii Scheiene, DR, 1922-1923; Gebhard Blücher, Filigranele brașovene și tipăriturile chirilice din secolul al XVI-lea, „Revista bibliotecilor”, 1967, 7; Ion Gheție, Simbolul atanasian din „Psaltirea Scheiană”, LR, 1973, 3; Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Bibliografie filologica românească. Secolul al XVI-lea, București, 1974, 99-108. C.T.
PSALTIREA HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
Creațiile lexicale hibride ale „pumnismului” au fost ridiculizate de V. Alecsandri și respinse, cu argumente lingvistice, de Titu Maiorescu în primele sale articole despre limba română. Studiile lui P. au totuși meritul de a fi susținut convingător necesitatea înlocuirii slovelor (chirilice) cu litere latine în scrierea limbii române și de a fi participat la clarificarea căilor de evoluție a limbii literare. În concepția lui, limba este „sufletul” națiunii, temelia și condiția unei culturi naționale. În istoria literară, P. a rămas cunoscut
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
ȘTIINȚĂ LITERARĂ, publicație apărută la Chișinău, trimestrial, din 1958, sub egida Academiei de Științe și sub îngrijirea Institutului de Lingvistică și a Institutului de Literatură și Folclor. Până în 1989 a avut titlul „Limba și literatura moldovenească”, fiind tipărită cu alfabet chirilic, iar din 1990 este editată de șase ori pe an, cu caractere latine. Redactori-șefi au fost Iosif Varticean (1958-1978), Simion Cibotaru (1978-1984), Haralambie Corbu (1984-1988) și Silviu Berejan (din 1989). În cuvântul adresat cititorilor în primul număr se subliniază că
REVISTA DE LINGVISTICA SI STIINŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
noii tipărituri: să cultive la cititori, mai ales la cei din Valea Timocului, conștiința națională, dragostea față de limba și literatura română și față de cultura românească în general. Textele publicate aici sunt scrise atât cu caractere latine, cât și cu caractere chirilice și reflectă strădaniile modeste, dar temerare ale inițiatorilor de a da caracter național românesc culturii locale. I.M.
NADEJDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288347_a_289676]
-
de istoria slavilor de răsărit la Universitatea din București. Conferențiar titular din aprilie 1930, profesor agregat la Catedra de istoria slavilor de răsărit (înființată pentru el) și, în fine, profesor titular începând din iunie 1935, ține și cursuri de paleografie chirilică la Școala de Arhivistică (1927-1939). Între timp, în 1934, Academia Română - N. Iorga vorbea aici despre „dreptul” lui P. de a ocupa un fotoliu academic, căci, dintre „puterile care se ridică, nimeni nu merită mai mult recunoașterea noastră” - l-a ales
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
de mizerie și exploatare, noutatea este ajutorul ce li-l dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte, inima chirilică În roșu-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea dintâi, puserăm beznelor tuturor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nerespectarea Standardelor de Stat este urmărită conform legii”, se scrie pe fiecare ediție oficială a unui standard de stat). Iată două exemple de STAS-uri: STAS 6072-88 - Prezentarea cuprinsului publicațiilor periodice sau STAS 5309/1-89 - Conversia scrierilor nelatine. Transliterația caracterelor chirilice slave În caractere latine. Ambele standarde sunt În concordanță cu ISO. Cu toate acestea, numeroase lucrări științifice românești, cel puțin În domeniul științelor socioumane, arată că amintitele norme nu sunt Întotdeauna cunoscute și aplicate În mod corespunzător. Activitatea editorială fără
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de a epuiza toate contextele, performanță pe care nu și-o propun nici măcar lucrările de specialitate. 5. Semnele de punctuație 5.1. Punctul Este cel mai important semn de punctuație folosit În scrisul românesc. E vorba despre textele scrise cu chirilice, atât În limba slavă, cât și În românește. La Început, punctul marca nu numai sfârșitul unei fraze, ci delimita și propoziții din cadrul unei fraze sau chiar grupuri de cuvinte. În general, utilizarea punctului nu creează dificultăți, cum se Întâmplă În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a textelor. Dacă este vorba despre lucrări din secolul al XIX-lea, dificultățile pe care le vom Întâmpina vor fi mai numeroase, pentru că ne aflăm În perioada de formare și consolidare a ortografiei românești cu litere latine, după Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin (1862), etapă care a coincis și cu procesul de cristalizare a limbii române literare. În plus, trebuie luat În calcul și un aspect de natură tehnică: multe tipografii nu aveau semnele diacritice pe care le doreau scriitorii
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
textelor cu caractere latine din secolul al XIX-lea au dat următoarele trei exemple de texte, luate din I. Heliade Rădulescu, V. Alecsandri și I. Slavici: TREI FIGURI SCANATE!!! LEGENDA!!! Textul din Lepturariu scanat!!! Un text din Lepturariu, scris cu chirilice Iată transcrierea textului: Dreptatea la perși* (După Icoana lumii 1) Între perși se face judecată scurtă, fără procurători 2 sau advocați 3. Așa, Întâlnind Într-una de zile un comisariu pre un țeran venind de la măcelărie cătră casă, l-Întrebă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pp. 577-581. Funeriu, 1995. Istrate, G., „O problemă controversată: literarizarea”, În Studii și cercetări științifice, Seria Filologie, Iași, VII, 1956. Rad, Ilie, „Și eu sînt pentru sunt!”, Excelsior, anul IV, nr. 9, 1994, p. 5. Ursu, N.A., „Problema interpretării grafiei chirilice românești din jurul anului 1800”, Limba română, anul IX, nr. 3, 1960, pp. 33-46. X. Originalitate și plagiat Preliminarii Termenul plagiat provine din limba latină, În care plagiarius Însemna „răpitor sau negustor de oameni (vânduți ca sclavi)”. Cuvântul a evoluat de-
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
M. Kogălniceanu, I. Ghica, Șt. Golescu, C. Bălcescu. Asociația a făcut cea dintâi încercare, la noi, de organizare a retribuirii scriitorilor și traducătorilor, pas important pe calea profesionalizării acestor două îndeletniciri. În întrunirile asociației s-a discutat problema înlocuirii alfabetului chirilic cu alfabetul latin, unii membri scriind numai cu litere latine. În 1847, sub patronajul asociației, în mod deosebit al lui I. Ghica, apare publicația „Album științific și literar”, concepută ca o continuare a „Propășirii”. Cunoscută uneori și sub denumirea Asociația
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
de respingere sau de neînțelegere a acelei lumi. Pentru ilustrarea, de data aceasta doar a ecoului renascentist, n-ar fi lipsit de interes să menționăm că în orașele balcanice se desfășura o activitate culturală semnificativă prin tipărirea ori transcrierea cărților chirilice. Restaurarea bisericilor demolate și a mănăstirilor a adus cu sine un reviriment și în sensul circulației cărților ecleziastice, în primul rând prin reluarea muncii copiștilor laici (în număr mare), ce vor dezvolta un tip de reproducere literară promovat de membrii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a culturii și a literaturii noastre. Cu o mare cantitate de fapte, mergând până la argumentarea microscopica, cărturarul tinde să deslușească problemele referitoare la tipurile de scriere folosită pe teritoriul românesc, la adoptarea limbii slavone (mediobulgara secolelor XI-XII) și a alfabetului chirilic, la „curentele literare” slave corespunzătoare concepțiilor despre traducere, curente preluate de literatură slavono-română. Pozitivist obstinat, suspectând de impresionism orice interpretare, B. a avansat, în domeniul istoriei literare, dar mai ales in filologie și în istoria limbii, multe ipoteze amendabile. Izbânzile
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
București, 1929; Istoria literaturii și gramatică limbii bulgare vechi, Iași, 1930. Repere bibliografice: I. Bogdan, Lucrările filologice ale d-lor I. Bărbulescu și I. Bianu, CL, 1902, 2; N. Iorga, Un tânăr „învățat român”, CL, 1902, 2; I. Bogdan, Alfabetul chirilic și noile teorii ale d-lui Ilie Bărbulescu, CL, 1902, 3; N. Iorga, Ilie Bărbulescu, „Studii privitoare la limba și istoria românilor”, CL, 1902, 7; Ilie Bărbulescu, Memoriu de studii, titluri și publicații, București, 1905; Raportul d-lui A. Philippide
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
ALFABETELE LITERATURII ROMÂNE, În cultura română s-a scris în trei alfabete: chirilic, de tranziție (chirilico-latin) și latin. Alfabetul chirilic (creat la sfârșitul secolului al IX-lea, după modelul literelor majuscule din alfabetul grecesc, de către ucenici ai lui Constantin-Chiril și Metodie, primii cărturari ai slavilor) a fost folosit pentru redactarea textelor slavo-române, adică
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
ALFABETELE LITERATURII ROMÂNE, În cultura română s-a scris în trei alfabete: chirilic, de tranziție (chirilico-latin) și latin. Alfabetul chirilic (creat la sfârșitul secolului al IX-lea, după modelul literelor majuscule din alfabetul grecesc, de către ucenici ai lui Constantin-Chiril și Metodie, primii cărturari ai slavilor) a fost folosit pentru redactarea textelor slavo-române, adică texte în slavonă (limbă de cultură, folosită
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
cu secolul al X-lea, apoi și în mediul laic, în cancelariile voievodale, din secolul al XIV-lea), copii sau originale, mai întâi manuscrise, apoi tipărite (din 1508). Din rândul textelor literare originale scrise în slavonă și, implicit, în alfabet chirilic, se detașează, ca operă fundamentală a literaturii române vechi, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (1517-1521). Puternica tradiție a scrisului slavon cu alfabet chirilic la popoarele slave ortodoxe (bulgari, sârbi, ruși, ucraineni) s-a făcut simțită și în
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
din 1508). Din rândul textelor literare originale scrise în slavonă și, implicit, în alfabet chirilic, se detașează, ca operă fundamentală a literaturii române vechi, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (1517-1521). Puternica tradiție a scrisului slavon cu alfabet chirilic la popoarele slave ortodoxe (bulgari, sârbi, ruși, ucraineni) s-a făcut simțită și în cultura română, fiind continuată și după trecerea de la literatura în limba slavonă la literatura în limba română (după 1521, data Scrisorii lui Neacșu, cel mai vechi
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
s-a făcut simțită și în cultura română, fiind continuată și după trecerea de la literatura în limba slavonă la literatura în limba română (după 1521, data Scrisorii lui Neacșu, cel mai vechi text românesc păstrat). La cele 42 de grafeme chirilice, s-au adăugat, la noi, încă două, - Ô -pentru a marca dz (în cuvinte ca geamăn, paragină ș. a.) și ä - pentru î nazal (în poziție inițială), atestate pentru prima dată în glose românești din texte slavone în 1454 și
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Ô -pentru a marca dz (în cuvinte ca geamăn, paragină ș. a.) și ä - pentru î nazal (în poziție inițială), atestate pentru prima dată în glose românești din texte slavone în 1454 și, respectiv, 1499. Împreună cu aceste inovații românești, alfabetul chirilic a continuat să fie folosit în texte scrise în limba română până în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În acest alfabet s-au păstrat din secolul al XVI-lea 60 de texte, manuscrise și tipărite, dintre care 41 unilingve
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Sibiu); 3) text slavon cu traducere românească integrală (Psaltirea voronețeană, Pravila ritorului Lucaci ș.a., toate manuscrise; dintre tipărituri, Psaltirea lui Coresi, 1577). Aserțiunea lui D. Cantemir (Descrierea Moldovei), conform căreia românii au scris la început în alfabet latin, iar alfabetul chirilic ar fi fost introdus abia pe vremea lui Alexandru cel Bun (după Conciliul din Florența, 1410), nu corespunde realității. În secolele al XVI-lea - al XVIII-lea au existat încercări de introducere a alfabetului latin pentru scrierea limbii române, dar
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Psaltirea în versuri, Viețile sfinților ș.a.), ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce ș.a., o parte din opera lui Dimitrie Cantemir, istoriile lui Gh. Șincai și Petru Maior, Țiganiada lui I. Budai-Deleanu, au fost scrise cu alfabetul chirilic. Acesta a făcut obiectul unor expuneri teoretice în gramatici și dicționare slavone (Mardarie Cozianul, 1649; Staicu, grămăticul din Târgoviște, 1660-1670; gramatica slavonă a lui Meletie Smotrițki, cunoscută la noi și în ediția lui Antim Ivireanul, Snagov, 1697) și românești (Bucoavna
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
română până la 1860, fiind folosit și în Moldova (Gh. Asachi, C. Negruzzi, V. Alecsandri ș.a.), și în Muntenia (V. Cârlova, Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, D. Bolintineanu, N. Filimon ș.a.), dar și în Transilvania (Gh. Barițiu ș.a.). Este, de fapt, alfabetul chirilic, în care unele litere sunt înlocuite cu cele din alfabetul latin (d, e, i, n, t, z, ș. a.). În acest alfabet au fost publicate și unele periodice literare de mare circulație în epocă („Curierul românesc” și „Albina românească”, apărute
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]