1,211 matches
-
frecvent întâlnite în populația umană. Maladii autozomal dominante Hipercolesterolemia familială Acondroplastia Polipoza colonică Cancerul de sân BRCA1 și BRCA2 Sindromul Marfan Coreea Huntington Distrofia miotonică Cardiopatia hipertrofică familială Neurofibromatoza Scleroza tuberoasă Maladii autozomale recesive Albinismul Boala Wilson Siclemia Betatalasemia Fibroza chistică Fenilcetonuria Maladii X-linkate Distrofia musculară Duchenne Hemofilia A Deficitul de glucoză-6-fosfat dehidrogenază Albinismul ocular Boala Fabry Cecitatea pentru culori Sindromul X-fragil Maladiile monogenice sunt, la rândul lor, clasificate în maladii autozomale dominante și recesive, în care gena mutantă este situată
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
pentru glicină, transformându-l într-unul pentru aminoacidul arginină (CGT, CGC, CGA sau CGG). Astfel de schimbări între aminoacizi pot să determine alterări dramatice ale structurii și funcției proteinei codificate de gena în care a apărut mutația. Acondroplazia și fibroza chistică sunt câteva exemple de maladii monogenice ce pot rezulta ca urmare a mutațiilor de tip schimbări de aminoacizi. Codonii STOP prematuri Mutațiile punctiforme pot să producă transformarea codonului pentru un aminoacid într-un codon STOP (codon ce semnalizează oprirea translației
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
au succes reproductiv (Laurino et al., 2005). În al doilea rând, cele mai multe boli recesive par a se datora transmiterii ereditare a unor mutații apărute cu multe generații înainte, mai degrabă decât mutațiilor noi. O maladie autozomală recesivă comună este fibroza chistică (FC). Manifestările majore ale acestei maladii sunt: probleme serioase ale aparatului digestiv și respirator, precum și o transpirație extrem de sărată. Aceste deficiențe sunt cauzate de transportul defectuos al clorului, sodiului și apei în celulele epiteliale ale ductelor diferitelor glande, care nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
FC pe cromozomul 7q31-32. Aceasta genă codifică un tip de canal ionic, iar fenotipul tipic al FC este cauzat de deficite ale transportului transmembranar al ionilor de clor. Până în prezent, au fost identificate peste 500 de mutații cauzatoare de fibroză chistică. Foarte multe dintre ele sunt însă mutații unice, care au fost detectate doar într-o singură familie (Achermann et al., 2002). 8.1.5. Maladiile X-linkate Există două forme de maladii cu transmitere genetică X-linkată: maladiile X-linkate dominante și maladiile
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
boli psihice), fie ca o expresie endocrină a bolii în cauză. S-au putut observa, în cadrul acestor studii orientative, leziuni tiroidiene frecvente în confuziile mintale, epilepsie, alcoolism, pelagră, p.g.p., encefalopatii grave și demențe senile. Leziunile exprimau modificări de volum, dilatații chistice, proliferări conjunctive, hemoragii vasculare. S-au profilat concluziile următoare: în psihozele afective, tiroida este frecvent interesată, hipertiroidia fiind obișnuită; în delirurile cronice, este frecventă hipertiroidia; în epilepsie, tulburările tiroidiene sunt frecvente, mai ales în sensul hipofuncției; în schizofrenie (demență precoce
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
colabarea plămânilor și este atât cauză de insuficiență respiratorie cât și consecință a insuficientei respiratorii acute. Poate fi produs de un traumatism toracic sau poate fi "spontan" (de fapt consecință a unei bronhopneumopatii cronice obstructive, a astmului bronșic, a fibrozei chistice sau, cel mai frecvent, a tuberculozei). Simptomele clinice sunt dispnee, durere toracică, anxietate. Dacă pneumotoraxul este însoțit de acumulare de puroi poartă numele de piopneumotorax, iar colecția pleurală de lichid seros, secundară unei afecțiuni cardiace, renale sau hepatice, manifestată clinic
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Govora, Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Olănești, Pucioasa, Mangalia, Săcelu. - Ape minerale iodurate - Aceste ape sunt deosebit de apreciate pentru proprietățile lor terapeutice și conțin iod în concentrație de 1-5 mg/l. Cura internă cu ape iodurate este indicată în boala Basedow, gușa chistică, gută, intoxicație cronică cu mercur sau plumb. Băile cu aceste ape minerale se recomandă în tratarea reumatismului cronic degenerativ, a afecțiunilor circulatorii, nervoase sau ginecologice și în boli parazitare ale pielii (pitiriazis versicoloră. Cele mai cunoscute stațiuni românești cu ape
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
10% maligne, 10% cu agregare familială, 10% la copii și 10% evoluează fără HTA. Tumorile sunt în aproximativ 90% din cazuri unice, unilaterale, încapsulate și localizate în medulosuprarenală. Sunt tumori vasculare, iar masele voluminoase prezintă adesea conținut hemoragic sau arii chistice. Masa tumorii variază adesea între 1 g și câteva kilograme, cu o greutate medie de 40 g. Sediul extradrenal este prezent în 10% din tumori, iar 90% din feocromocitoame sunt intraabdominale, cele mai multe derivând din celulele cromafine din vecinătatea bifurcației aortice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
benignă. Din acel moment m-am alăturat domnului dr. Mihai V. Botez în demersul lui de a vindeca bolnavi disperați fiind cunoscute cazurile unor bolnavi precum: Theodor Burghelea, 74 ani: cancer de prostată astm; Ana-Maria Țîrdea, 23 ani, cu mastoză chistică masivă ambii sâni; Ion Lungu, 55 ani: hepatită cronică persistentă și adenom de prostată, obs. leucemie; Petru Rediu, 60 ani: hepatită cronică persistentă (tip C), diabet zaharat tip II și adenom de prostată; Gîrleanu Sofia, 54 ani: hepatită cronică (tip
Despre fericirea de a trăi: un adevărat basm. In: Fitoterapie clinică by Ioan Pîrvulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2093]
-
parenchimatoase secundare (infiltrativă) proliferarea celulelor neoplazice este modificată de o serie de factori cum ar fi: - arhitectonica locală a țesutului gazdă; - procesele degenerative intratumorale variate din diferitele zone ale aceleiași tumori. Procesele parenchimatoase degenerative secundare au aspecte de necroză, degenerare chistică și calcificare, ultima extrem de comună în cazul unor tumori benigne cum este meningiomul ! 2. CREȘTEREA STROMALĂ La tumorile cerebrale sunt cunoscute două tipuri de evoluție: 2.1. Proliferarea vasculară, care are patru forme: 2.1.1. axială 2.1.2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
HUSSEIN F.M. și col.1992, HUSZENICZA G.Y. și col. 1987, MORROV D.A. și col.1993, POUILLY F. și col.1982). Unele studii indică faptul că în 52 % din cazuri, primul folicul dominant ovulează, în 15,6 % din cazuri devine chistic, iar în 3 % devine inactiv (KAMIMURA S. 1994). S-a constatat că lungimea medie a ciclului este de 21,8 zile la vacile cu 2 valuri de creștere foliculară și de 25,3 zile la cele cu 3 valuri (PARKER
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
5.2. Chiștii ovarieni După modul de formare și structura lor, chiștii ovarieni sunt : Chiști foliculari, Chiști de luteinizare sau luteali , Chiști ai corpului galben. Chiști foliculari Acest tip de chiști, considerați anovulatori, simpli sau multipli se formează prin degenerescența chistică a unui folicul în creștere sau folicul matur, ca urmare a lipsei de dehiscență, datorată unei insuficiențe de hormoni luteinizanți LH. În unii chiști foliculari teaca internă devine foarte activă, secretând cantități mari de 17βestradiol, ceea ce duce la starea de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
picnotice), chiști mari (capsulari, proieminenți la suprafață, cu zona foliculară și teaca internă complet inactivă, atrofiată și ovocita degenerată), (BOGDAN AL., BISTRICEANU M., MAJINA C., 1981). Chiștii de luteinizare sau chiștii luteali Sunt chiști anovulatori, simpli, care provin prin degenerescența chistică a unui folicul matur, care a suferit luteinizare preovulatorie, datorită unei insuficiențe relative de hormoni luteinizanți LH. Mărimea acestor chiști este mijlocie, cât o nucă, membrana este îngroșată, de consistență fermă, de culoare gălbuie, lichidul cavitar fiind citrin, iar uneori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu aspect amorf, cu rare celule alungite, teaca internă fiind formată din celule mari, rotunde, cu citoplasma abundentă, vacuolizată și nuclei bogați în cromatină (BOGDAN AL. și col. 1981). Chiști ai corpului luteal Sunt chiști ovulatori, care provin prin degenerescența chistică a unui corp luteal, aflat în faza de organizare, datorită unei insuficiențe de hormoni luteinizanți LH. Are o cavitate care depășește 0,5 cm, plină de lichid citrin, delimitat de o corticală groasă, integral luteinizată. Dimensiunile acestor chiști pot fi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai predispuse la tulburări chistice în primele 60 zile postpartum, incidența acestora ajungând până la valori de 23,3 % (FRANCAS G. și col. 1993). În alte studii s-a indicat că o alimentație prea abundentă la tineretul taurin pentru instalarea precoce a maturității sexuale poate duce
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la grupele de descendenți. Chiștii ovarieni pot fi considerați stadii finale ale unor tulburări neuro endocrine datorate sindromului de stres. În raport cu producția de lapte, diverse studii au indicat că vacile cu producții mari de lapte au o predispoziție pentru degenerare chistică. In general, se constată că se îmbolnăvesc vacile înalt productive, deseori în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri lapte / lactație normală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile a căror producție de lapte crește în medie cu 1000 litri pe efectiv. La o creștere de 40 kg grăsime se constată o creștere a procentului de chiști ovarieni cu 5,2 %, ( KLEINEKREUTZMANN, citat de BOITOR,I, 1979). Degenerescența chistică ovariană la vacile cu producții ridicate de lapte este considerată un sistem de autoapărare a organismului pentru a evita o gestație prea timpurie, (DAWSON, citat de BOITOR, I. 1979). Numeroase cercetări confirmă prezența unei corelații pozitive între incidența ovariopatiilor și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că vacile cu producții mari de lapte au unele dereglări hormonale manifestate printr-o hiposecreție de hormoni gonadotropi (FSH și LH), care blochează ciclul ovarian, cel mai frecvent într-o fază luteală cu anestru postpartum prelungit, iar uneori favorizează degenerescența chistică a ovarelor. Etiologia Factori predispozanti: stabulația prelungită, gonadorelinelor sau gonadotrofinei corionice umane ( hCG) în tratarea chiștilor foliculari, neindicând o diferență majoră în eficacitatea lor. Chiștii luteinizați regresează în urma tratamentelor cu PGF2 α , dar abilitatea de a detecta, dacă un chist
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
chist este luteinizat numai pe baza palpației este dificilă. Testul de determinare a progesteronului poate fi utilizat pentru a determina dacă o vacă este sensibilă la tratament (HUMBLOT, P., THIBIER , M., 1993). MASON, PH.D., 2005 indică faptul că ovarele chistice sunt rezultatul direct al stresului, care interferează cu hormonii hipofizari și gonadali responsabili de dehiscența foliculară. Din acest motiv autorul recomandă pentru prevenirea ovarelor chistice adoptarea unei strategii manageriale care să minimalizeze stresul la care sunt supuse inevitabil vacile cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la tratament (HUMBLOT, P., THIBIER , M., 1993). MASON, PH.D., 2005 indică faptul că ovarele chistice sunt rezultatul direct al stresului, care interferează cu hormonii hipofizari și gonadali responsabili de dehiscența foliculară. Din acest motiv autorul recomandă pentru prevenirea ovarelor chistice adoptarea unei strategii manageriale care să minimalizeze stresul la care sunt supuse inevitabil vacile cu producții mari de lapte. Această măsură începe cu realizarea unui scor a condiției corporale mediu de 3,53,7 (în scara de la 1 la 5
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
scăderi ale acestuia, precum și de alte modificări hormonale: niveluri scăzute de LH, FSH și niveluri crescute de progesteron, prostaglandină PGF2 alfa, ACTH, epinefrină și norepinefrină. Valurile inadecvate ale peak-ului LH preovulator determină tulburări de ovulație urmate frecvent de o degenerare chistică ovariană. Pe lîngă efectul de feed-back negativ al progesteronului asupra eliberării de LH, nivelurile crescute ale progesteronului afectează funcția secretorie endometrială, cu 193 modificări concomitente ale mediului uterin, influențând potențial supraviețuirea gameților ( VOICESCU, S. , MOLDOVAN, 1995). 5.3. Factorii alimentari
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1996, DUMITRU, M. 1996). Hipofuncția hipotalamo-hipofizară apărută ca urmare a unei alimentații carențate în proteine provoacă tulburări ale procesului de foliculogeneză și ovogeneză. În unii foliculi ovocitele prezintă modificări de ratatinare a protoplasmei, picnoza nucleilor și apariția foliculilor chistici. Vacile carențate proteic manifestă anestru prelungit după fătare. Procesele de involuție uterină postpartum sunt deficitare, deseori complicate cu lochiometrită, datorită scăderii puterii de autoapărare locală și generală. S-a constatat că, un aport exogen mare de proteină este la fel de dăunător
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile cu producții mari de lapte, mai ales în perioada de iarnă. Manifestările clinice ale hipovitaminozelor la vacile cu lapte sunt diverse, în funcție de vitaminele deficitare. Hipovitaminoza A tulbură dinamica ciclurilor sexuale, întîrzie primul estru postpartum, produce adesea călduri anovulatorii, degenerescență chistică ovariană, modificări structurale ale endometrului și ale altor segmente ale aparatului genital, subinvoluție uterină și susceptibilitate crescută la infecții genitale. S-a stabilit că vitamina A este implicată în reparația tisulară a uterului postpartum, intervenind în involuția uterină și în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]