543 matches
-
dans un texte inédit de Castelvetro, Padova, 1977; Anatomia suferinței. Primul pătrar, București, 1981. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne, București, 1972 (în colaborare cu Sorin Alexandrescu). Traduceri: Aram M. Frenkian, Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, introd. trad., pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Filosofia greacă până la Platon, I-II, București, 1979 (în colaborare); Despre Pythagora și pythagorei: Philolaos, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Dan C. Mihăilescu, „Anatomia suferinței”, T, 1982
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
Dan Petrașincu, G. M. Zamfirescu, Lucia Demetrius, Al. Lascarov-Moldovanu, Mihail Șerban, Henriette Yvonne Stahl, T. C. Stan) și despre poeți (V. Voiculescu, Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Ciocâlteu, N. Davidescu, Ștefan Stănescu, Emil Botta, Mihai Beniuc, Iulian Vesper, George Dumitrescu, Cicerone Theodorescu, Virgil Carianopol ș.a.). Se restituie astfel o imagine a efervescenței literare a momentului. În spiritul publicației căreia îi asigura cronica literară, criticul arată prețuire pentru scrierile vădind „posibilitățile unei literaturi creștine la noi”. Concomitent, el pledează pentru elaborarea unor
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
Victor Măgură, George Moroșanu, Alexandru Călinescu, Aurel Iovănescu, Boris Baidan și Al. Piru. Proza e susținută de Petru Pascaru (sub pseudonimul Petre Noureanu), Mihail Chirnoagă, Iosif Ion Balu ș.a. Mihail Chirnoagă recenzează volume de Alexandru Călinescu și Ștefan Baciu, iar Cicerone Călinescu îl evocă pe I.G. Duca, ucis de legionari cu patru ani în urmă. V.I. Cataramă publică articolul D.G. Călinescu și noua Junime, iar cronica plastică se ocupă de pictura lui Ștefan Dimitrescu. La rubrica „Profesori ieșeni” sunt prezentate câteva
PLEIADA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288847_a_290176]
-
Ion Simuț, Romanul psihanalitic: Dan Petrașincu, F, 1981, 11; Elena Ștefoi în dialog cu Virgil Ierunca, CNP, 1990, 48; Negoițescu, Ist. lit., I, 258-259; [Dan Petrașincu], JL, 1992, 19-20 (semnează Ovidiu Constantinescu, Radu Enescu, Ioana Postelnicu, Mircea Popescu); Românii, 254-255; Cicerone Poghirc, Angelo Morretta (Dan Petrașincu) la 85 de ani, „Lupta” (Paris), 1995, 252; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 329-331, 609-611, 617, 744-745, passim; Popa, Reîntoarcerea, 89-96; Dan Petrașincu, DCS, 61-62; Lovinescu, Sburătorul, III, 135, 136
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
, Cicerone (20.III.1928, Măscurei, j. Vaslui), filolog și istoric literar. Este fiul Mariei Poghirc și al lui Dumitru Poghirc, învățători. Urmează școală primară în Iana, iar gimnaziul și clasele liceale la Bârlad (1939-1947). Începe studiile universitare la Facultatea de Litere
POGHIRC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Dr. Asache 11 și 22, sos. Cotroceni 11 b. 585. Bonola Tănase, 3 apartamente, București, str. Splaiul Unirii 39. 586. Berceanu N-lae, 6 apartamente, București, str. Micșunelelor 23. 587. Bărbulescu Gheorghiță, 4 apartamente, București, str. Mitrop. Filaret 47. 588. Boios Cicerone, 24 apartamente, București, B-dul 1848 nr. 5; Calea Moșilor 136; str. Mihai Vodă 31. Câmpulung Muscel, str. Gheorghe Nou 27. 589. Bărăgan Mihai, 3 apartamente, București, str. Pitar Moș 29. 590. Beer Etty săi Beer Faihi, 3 apartamente, Iași, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Benicovschi); Nicolai Tihonov, Povestiri din Pakistan, București, 1951 (în colaborare cu Vitali Benicovschi); Ivan Olbracht, Proletara, București, 1952 (în colaborare cu Vitali Benicovschi). Repere bibliografice: Mihail Sevastos, „Carnet de drum”, ALA, 1931, 573; C. Panaitescu, „Floare neagră”, FCL, 1932, 573; Cicerone Theodorescu, Romancierul Horia Oprescu, „România literară”, 1932, 45; Matei Alexandrescu, „Floare neagră”, FCL, 1933, 578; Nicolae Roșu, „Floare neagră”, CRE, 1933, 1775; J. Byck, „Floare neagră”, ALA, 1933, 632; Ovidiu Papadima, „Floare neagră”, „Calendarul”, 1933, 288; Perpessicus, Opere, VI, 99-102
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
poezia proprie, cât și în incursiunile critice. Procedări de felul celor statuate de școala parnasiană franceză pot fi identificate, discontinuu, în toată poezia română, inclusiv în cea din a doua parte a secolului al XX-lea, la Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Tudor George, Grigore Hagiu ș.a. Repere bibliografice: Catulle Mendès, Le Mouvement poétique français de 1867 à 1900, Paris, 1903; Pierre Martino, Parnasse et symbolisme, Paris, 1925; Henri Bremond, La Poésie pure, Paris, 1926; Maurice Souriau, Histoire du Parnasse, Paris
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
D.D. Roșca (Note pentru o introducere în filosofia lui Hegel), Dan A. Bădărău (Virtualitățile noțiunilor, Schopenhauer influențat de pozitivism), I. Petrovici (Comemorarea lui Spinoza, Metafizica în filosofia contemporană), Petre Andrei (Marx și Durkheim), Nicolae Bagdasar, Gh. I. Brătianu, C.I. Botez, Cicerone Iordăchescu. Științele sociale sunt abordate mai ales de Petre Andrei (Problema claselor sociale, Fascismul, Raporturile dintre politică și morală, Mișcările sociale și politice ale tinerimii) și Alexandru Claudian (Rolul socialismului marxist în prefacerile sociale din Rusia și Germania), cărora li
MINERVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
Pitești. A colaborat la „Azi”, „Floarea de foc”, „Gândirea”, Viața literară”, „Vremea”, „Gând românesc”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Brașovul literar”, „Fruncea”, „Revista Institutului Social Banat - Crișana”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Albina” ș.a. A înființat în 1933, împreună cu Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Cicerone Theodorescu, Ion Valerian, Dragoș Vrânceanu, Ion Th. Ilea, Liviu Jurchescu ș.a., Asociația Scriitorilor Români Independenți. Din 1934, odată cu constituirea filialei bănățene a Asociației, devine președintele acesteia. A fost și secretar în comitetul de înființare a Asociației Scriitorilor Români din Banat
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
la disperare de declinul și demonetizarea sferelor înalte în care omul ar trebui să evolueze pentru a împlini promisiunea naturii umane; un educator pus în fața unor tabulae rasae care tind să rămână astfel ori să se abandoneze noilor Socrate/Pygmalion/Cicerone, tot mai vulgari, mai meschini, mai găunoși. Tabloul făcut de Bloom Americii este de bună seamă mult mai complex și, la limită, de nepovestit. Cititorul îl poate admira în toată bogăția lui, care mai include - mergând pe firul conducător din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Însuși drumul de construcție și de progres al Republicii noastre. (Ă)”. De altfel, Flacăra va găzdui opinii referitoare la această hotărâre, devenită În scurtă vreme decret prezidențial, timp de aproape două luni, semnate de Victor Eftimiu, Eugen Jebeleanu, Camil Petrescu, Cicerone Theodorescu, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, M. Davidoglu ș.a. Așijderea și În Contemporanul, de unde extragem opinia redactorului care avea la acea dată, același calibru și penetranță pe frontul ideologico-literar ca și Geo Dumitrescu la Flacăra; scrie așadar Ion VITNER 6: Aceste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Șerban Nedelcu, Biruință În zori de Süto Andras, iată câteva titluri de nuvele confirmând cele spuse. (Ă). Anul 1948 a fost deosebit de fecund În domeniul poeziei. Alături de poeții consacrați ca: A. Toma, Radu Boureanu, Maria Banuș, Aurel Baranga, D. Corbea, Cicerone Theodorescu, Mihail Beniuc, Eugen Jebeleanu, au apărut nume noi de tineri poeți ca: Victor Tulbure, Dan Deșliu, Vladimir Colin, Nicolae Nasta, Nicolae Tăutu, Vornic Basarabeanu, Noe Smirnov, Mihail Gavril și alții. În poemele lor se cântă Republica Populară, sunt demascați
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de largă respirație, străbătut de un elan revoluționar. (Ă). Marcel Breslașu, pe lângă un volum de fabule și un volum de versuri, ne-a dat amplul poem Grivița Roșie, Cicerone Teodorescu, Calea Griviței și un număr de poeme traduse din Vladimir Maiakovski, Eugen Jebeleanu, poemul Ceea ce nu se uită. În teatru s-au scris, În 1948, mai multe piese de valoare. Astfel, Alexandru Kirițescu a scris Michelangelo, Camil Petrescu Bălcescu, Mircea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prăbușite din țară În țarăă». (Radu BOUREANU. - Uriașul Octomvrie) «Așa veni - așa Înflăcărată zi de februarie-a lui treizeci și trei Pe Grivița sus, unde curge țiței De se-mbină În pământ și-ți mânjește lopata cu toți, erau gata ca unulă». (Cicerone ThEODORESCU. - Calea Griviței) Salvatoarea «Întoarcere cu 180 de grade» - cum numește poetul Geo Bogza actul eroic prin care poporul român și-a luat soarta În propriile sale mâini, eliberarea națională a României n-ar fi fost posibilă fără ajutorul Uniunii Sovietice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai toate editurile s-au tradus opere de Pușkin, de Lermontov, Radișcev, Saltâcov-Scedrin, Griboiedov, Alexei Tolstoi, Șolohov, nuvele și articole de Fadeev, Ehrenburg, Tihonov, Kataev, Gladcovă (Ă). S-au făcut o serie de tălmăciri din poezia sovietică de către Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Victor Kernbach etc. din Maiacovski, Blok, Simonov etc. În ce privește poezia clasică, Maria Banuș, George Lesnea, Ion Costin au tradus din Pușkin și Lermontov. Lipsește Însă o antologie a poeziei sovietice, ca și una a poeziei clasice (Ă). Fruntași ai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Simonov etc. În ce privește poezia clasică, Maria Banuș, George Lesnea, Ion Costin au tradus din Pușkin și Lermontov. Lipsește Însă o antologie a poeziei sovietice, ca și una a poeziei clasice (Ă). Fruntași ai scrisului românesc ca Maria Banuș, Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Al. Philippide, Cezar Petrescu, etc. au fost antrenați În munca de traducere”. NOTE ȘI COMENTARII 1. Hotărârea ședinței plenare a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român asupra stimulării activității științifice, literare și artistice. În: Scânteia, XVIII, nr. l337, 29
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Beniuc Mihai, Breslașu Marcel, Camilar Eusebiu, Călugăru Ion, Demetrius Lucia, Dragoș Petre, Eftimiu Victor, Gaal Gabor, Popper Jacob, Jebeleanu Eugen, Kirițescu Al., Moraru Nicolae, Nagy Istvan, Mihai Novicov, Pas Ion, Perpessicius, Petre Iosif, Sadoveanu M., Șahighian Al., Stancu Zaharia, Theodorescu Cicerone, Toma A., Vitner Ion. Lucrările de după amiază ale Conferinței: Ședința de după amiază s-a deschis la ora 16.30, sub președinția scriitorului Mihail Sadoveanu. Primul a luat cuvântul tov. Mihail Beniuc, care și-a desvoltat raportul intitulat: Societatea Scriitorilor din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
primit „Ordinul muncii”; Miron Radu Paraschivescu. - Uneoriăiarna; Iosif Nedelcu. - Unde este unireă; Otilia Cazimir - Îndemn; Virgil Teodorescu. - Versuri; Mihu Dragomir. - Versuri; Ben Corlaciu. - Nelegiuirea; Nina Cassian. - Istorie. În nr. 9: Mihu Dragomir. - Scânteia noastră; Virgil Teodorescu. - Scânteie nestinsă a luptei; Cicerone Theodorescu. - Scânteia; Ștefan Gheorghiu - Rotița; Nina Cassian și Florin Tornea. - Ce larg e cântecul; Aurel Mihai. - Vin apele; Victor Tulbure. - E un sat pe dâmb; M.R. Paraschivescu. - N-am terminat; Vintilă Ornaru. - Mesaj; Mihu Dragomir. - S-a mișcat valea Cara
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drăgoi)• Cântecul țesătoarei (Suzana Delciu)• Odă ciocanului, Portret de atelier, La moartea unui tovarăș (Cristian Sârbu)• Politehnica muncitorească, La verificare, Suim cu toți (Veronica Porumbacu)• Eleva Ana luptă pentru pace (Valeriu Moisescu, În nr. 4)• Cum a semnat sondorul Popa (Cicerone Theodorescu, În nr. 5)• Cântec dintr-o gospodărie agricolă colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu Dragomir, În nr. 6) etc. Să mai răsfoim și Flacăra. De vorbă cu strungul (Nicolae Nasta, În nr. 7)• Laminatoristul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Șerban, ibidem)• Primul rod (Corneliu Leu, ibidem)• Mai sus de Pietroșița sub Ratei (Victor Tulbure, ibid.) Prășitorii (Ion Zăgan, nr. 22)• Liniște În concediu (Kiss Jeno, În nr. 24)• Mecanicul din S.M.T. (Ștefan Tănase, În nr. 26)• Tovarășul Cazan-dulgherul (Cicerone Theodorescu, În nr. 27)• Pușcături pentru Planul Cincinal (Dragoș Vicol, În nr. 34)• Ilenuța milițiană (E. Frunză, În nr. 36)• Prin slava ta „Scânteie” (Constanța Tudorache, În nr. 38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
conținutul și, probabil, conducerea; căci din ianuarie 1950, mențiunea „apare sub conducerea unui comitet de redacție”, va Înlocui informația mai detailată care a apărut cu regularitate, din 1948, pe coperta 1 verso despre comitetul de direcție și despre redactorul-șef (Cicerone Theodorescu). În februarie, Viața Vomânească Își face autocritica, Își ia angajamente, iar Contemporanul Întărește opiniile Luptei de clasă, lărgind și mai mult sfera criticii, comentând, după două luni, un semnal de alarmă tras În Flacăra de George Dan peste care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
drumul și-l croiește Ca o apă care taie vad». Dar tematica poeziei noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și este cântată dragostea nouă (Cântec de spus la armonică, Idilă de Veronica Porumbacu, Cântec pentru nevastă de Cicerone Theodorescu, Gând de Gavril Mihai (Ă). (Ă). Creșterea măiestriei artistice se face simțită (Ă). Astfel Maria Banuș - de pildă, are capacitatea să exprime dragostea pentru viața plăpândă a copiilor. Cum se disting prin mușcătoarea lor ironie (Ă). versuri ca ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bestiale «specialități» fasciste. (Ă). Au apărut În literatura noastră pentru copii și alte cărți care se conduc după principii sănătoase de educație. Sunt realizări de un nivel artistic sporit ca Cei trei voinici, de Al. Corodar, ca Ograda minunată de Cicerone Theodorescu sau Timpul stă pe loc de Octav Pancu Iași. (Ă). Am ales special aceste trei lucrări, pentru că ele, deși sunt cele mai izbutite scrise până acum, arată Încă lipsuri În ce privește puterea lor educativă. (Ă). Povestirea În versuri a lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au făcut auzite În presă voci care acuzau poezia de manierism, de lipsă de cultură, de lipsă de originalitate; puține, ce-i drept, doar două, aceste opinii aparțineau unor poeți, unul tânăr: George Dan, celălalt Eugen Jebeleanu - cel care, alături de Cicerone Theodorescu și Radu Boureanu, a militat frecvent și cu pasiune, Încă din septembrie 1944, pentru ieșirea poetului din „turnul de fildeș” și asumarea misiunii de „inginer al sufletelor”. Știm și cum au fost izolate nemulțumirile acestora. La Început prin tăcere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]