444 matches
-
marile probleme ale civilizației contemporane și este vinovată pentru tot felul de neplăceri. Atunci când acidul se acumulează în sânge în cantități intolerabile, fluxul sangvin depune acidul sub formă de cristale la nivelul diferitelor încheieturi, acolo unde formează pinteni care, practic, „cimentează” încheieturile, înlocuind fluidele sinoviale naturale ce lubrifiază încheieturile. Rezultatul este o artrită dureroasă, care vă provoacă o stare de slăbiciune. Postul permite enzimelor să pătrundă la nivelul încheieturilor și să dizolve aceste cristale, restabilind astfel lichidele sinoviale și mobilitatea încheieturilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
domnia sa pierde". Fiind vorba de un text-replică, Arghezi amendează punctual, încă de la început, intenția de ocultare a adevărului și corectează eroarea voluntară a adversarului său. Dacă Eminescu desfășoară, cu pasiune, o amplă și eterogenă informație, în scopul de a-și cimenta demonstrația, Arghezi invocă prodomo însuși textul pe care-l semnase în urmă cu trei decenii ca argument-evidență, suficient sieși. Spre deosebire de metodicul său predecesor, poetul Florilor de mucigai nu recurge la ficțiune, pentru a cosmetiza când și când argumentul, ci face
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ar ajunge să nu mai vadă ceea ce merită să fie privit" René Char, Filele lui Hypnos 1 Orice cultură se definește prin ceea ce se pune de acord să considere drept real. Abia de un secol numim "ideologie" acest consens care cimentează orice grup organizat. Nici reflectat, nici măcar conștient, el are prea puțin de-a face cu ideile. Este o "viziune a lumii", iar fiecare poartă cu ea propriul sistem de credință. Pe cine să crezi? Fiecare mediasferă produce criteriile ei de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
q.v.). A scris și unele lucrări de filosofie. 31. Antanta franco-britanică, trebuie să recunoaștem, fusese pregătită mai demult prin excelentele relații dintre familia regală britanică, pe de o parte, și familia regală (Ludovic Filip) și imperială franceză (Napoleon), relații cimentate prin Războiul Crimeii. Cu ocazia vizitei pe care regina Victoria, prințul consort Albert și copiii Vicky și Eduard au făcut-o la Paris în 1856 la invitația lui Napoleon III și a împărătesei Eugenia, prințul moștenitor și sora lui mai
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
în cauză a spectatorului. Reprezentația teatrală reunește un public care, înainte de ridicarea cortinei, nu constituie un grup social omogen, dar care, pe parcursul spectacolului, vibrează la unison într-o întâlnire efectivă. Louis-Sébastien Mercier visează la un mare teatru popular, capabil să cimenteze corpul social în numele unui ideal comun, așa cum o făceau Patimile (les Passions) medievale care, în simplitatea lor, prezentau în fața poporului obiecte de care imaginația lui era plină. "Se plângea la Misterele Patimii (Les Mystères de la Passion): scenele în aer liber
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cameră, de la parter, cu ușa larg deschisă, era neatinsă, lăsând să se vadă un interior sordid În care se Învălmășeau claie peste grămadă, mobile vechi, cărți, lustre, polonice, sifoane, sticle de ulei și oțet, borcane cu murături, paltoane, plăpumi, nimicuri cimentate de praf, murdărie, rugină și cocleală, iar peste toate, două colivii pluteau goale și părăsite de păsări, deasupra unui acvariu fără apă din care se cască, crăpată, carapacea unei broaște țestoase. Inertă, Între două tablouri Înfățișând chipuri spânzurate definitiv Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Automobil Clubul Român, unde, pe lângă plăcerea cunoașterii tainelor motoarelor puternice, avuseseră bucuria să cunoască legende ale automobilismului autohton ca Jean Calcianu sau Petre Cristea, cel care va și câștiga în 1936 raliul Monte Carlo. Dincolo de toate acestea, prietenia lor se cimentase și mai mult în decursul unor situații extreme. Cu o zi înainte de retragerea intempestivă din Budapesta la ordinul rușilor, în urma prăbușirii unei case, Marius fusese prins între două uriașe blocuri de beton. Puternice unități germano-maghiare pregăteau un contraatac, a rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe care se poate vedea un antet roșu, uriaș, cu secera și ciocanul. Misiunea acestora va fi conștientizarea ostașilor despre înalta lor misiune patriotică ce le revine pentru înfrângerea Reich-ului, cu sprijinul și alături de marea armată sovietică. Lucru care va cimenta și va ridica pe o treaptă superioară prietenia și colaborarea dintre poporul român și popoarele sovietice în drumul glorios spre victoria finală. Depune hârtia pe lemnul murdar al biroului și dintr-o tabacheră aflată pe masă extrage o altă țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
împăcat senin în aceeași clipă cu acest gînd) că ceremonia petrecerii noastre ascunsese gândul lor secret, de a sărbători intrarea mea în grupul lor și a-mi face cunoștință cu această ocazie și cu o fată frumoasă care să ne cimenteze prietenia. Ea m-a apucat strâns de braț și s-a lipit de mine. Stătea prin apropiere. Într-o casă fără lumină electrică, dar altfel bine clădită, mare și asemeni celor din cartier scăldată în flori și pomi cu coroane
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
case, oameni și-obiecte, ducându-le într-o direcție necunoscută. Oricum nu mai aveai timp să întrebi, lumea se mișca prea repede, erai cărat odată cu viteza ei de înaintare. Te deplasai prins, încleiat, neputincios. Tranziția curgea mai departe, cu noi cimentați în fluxul ei. Nu mai citeam nici o carte. Mă prăbușeam în fața televizorului și butonam canalele cu nemiluita, oricând prindeam un minut liber: la ora 9, la 10.45, la 12, la 14 (știrile), la 17, 19 (iar știrile), 20, 21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în vacanță la Predeal. Te ștergeai pe picioare pe preșuri (în general, pe-ale vecinilor), și rămânea gheața acolo, prinsă de fibre; o găseai și-a doua zi dimineața. Lanterna mai folosea și la alte lucruri. Din motive economice, careva cimentase un pătrat de ghips pe butonul automatului de scară: nu mai puteai să umbli la el decât cu ciocanul. Dacă locuiai la patru, rămâneai între etaje: urcai un etaj, maximum două, și se stingea lumina. Butonul fusese reglat la minim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dimensiunea unui copil, prin care muncitorii săreau în stradă, pe traseul prestabilit. Conducerea reacționase prompt, gaura fusese cârpită cu bare groase de fier-beton, ca la Jilava. În noaptea următoare, muncitorii se înarmaseră cu-o scară mică, metalică, pe care o cimentaseră la rândul lor în perete. Urcai pe ea și pe urmă te sprijineai de barele proaspăt instalate; era chiar mai ușor, parcă pășeai pe trepte până jos. Gardul așa arată și astăzi, peticit cu zăbrelele alea de nezdruncinat. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
le comparau: cea mai tare era a lui Andrei, un Deusenberg din anii ’30, cu portierele verzi și roțile spițate; cauciucurile fuseseră rulate la dungă, schimbătorul de viteze miniaturizat în detaliu, cu manșonul din imitație de piele. Prietenia româno-cehă se cimenta seara târziu, în hala minusculă cu șase mese. Fermentau toți într-un cub de tablă, cu acoperiș de PFL. În pauze se închideau toate geamurile, cântau și dădeau drumul la tiribombe, pe nații și categorii de greutate. După vreo două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
strâmbă, anchilozată, cu urme de unghii în palme, fără să știe de ce. M-am gândit câteva clipe la viețile noastre, cald și omenos. Specialiștii susțin că, după nu știu câți ani, dispare iubirea și intervin niște sentimente profunde, care consolidează perechea și cimentează relația: respect, prețuire, prietenie. Suna ca restaurarea unui cavou, doar când auzeai termenii („consolidare“, „ciment“, „sentimente“), îți venea s-o iei la fugă. Nu mi-era frică, iar dacă totuși mi-ar fi fost, n-aș fi recunoscut-o nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din el, nevăzut de nimeni. Atâta doar că eu aveam întâlnire cu inginerul Grosescu. De ea depindeau mult mai multe lucruri decât își imaginau Mihnea și Maria. Și, cine știe, poate și decât credeam eu. Tramvaiul și-a urmat traseul cimentat între linii, urcând și coborând câteva coline micuțe, pe care casele se odihneau ca niște machete de polistiren. Treceam prin cartiere nobile, ferite de furia turcilor și grandoarea dementă a Imperiului: vilele păreau bogate, dar decente, cu un singur etaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării învățământului transilvănean. Filosofia occidentală a luminilor, cu insistența sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Țara-Românească" (Albineț, 1845, pp. IX-X, subl. n.). A dispărut unitatea statală, însă, forme de statalități locale, reziduri ale statalității politice anterioare, au supraviețuit, și sub ocrotirea lor s-a prezervat și esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se areta spiritulu natiunale celu adeveratu" (Bărnuțiu, 1870, p. 179). Patriotismul bărnuțian este așadar apărarea și cultivarea geniului național, a acelui Volksgeist pe care Herder l-a descoperit ca fiind chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Carol devine punctul nodal al istoriei românești, iar regalitatea o componentă intrinsecă a națiunii. Proclamarea regatului în 1881 devine cheia de boltă care împlinește construcția statalității românești. Prin regalitate, statalitatea românească, "ce până aci sta clădită pe nisip", a fost cimentată durabil (Tocilescu, 1889, p. 277). Sintetizând evoluțiile istorice recente, Xenopol arată cum, în special prin travaliul lui Carol, "ajunse România de la unire încoace în maĭ puțin de un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a instituit o liturghie politică a regalității, în condițiile în care ziua de 10 mai a fost celebrată anual ca zi națională a României între 1866 și 1947. Concluzii: forjarea memoriei naționale. Construirea statalității române prin Unirea principatelor (1859), cimentată prin eliberarea națională obținută în urma Războiului de Independență (1878) și consolidată mai departe prin elevarea statului la rangul de regat dinastic (1881) au vertebrat evoluția politică a românilor în ultima parte a secolului al XIX-lea. În paralel cu aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deschis larg porțile sale, celebrând pentru a doua oară pe "liberatorul popoarelor din Orient", în timp ce "populația Bucureștilor a întâmpinat cu simpatie armata rusă, în marș spre Turcia" (Roller, 1952, p. 414). După ce pe frontul de luptă împotriva turcilor s-a "cimentat nobila tradiție a frăției de arme româno-ruse", pe frontul diplomatic Rusia a obținut pentru România independența de stat prin Tratatul de la San-Stefano: "Pentru România, acest tratat recunoaște proclamarea independenței, pe care, în urma frăției de arme ruso-române, Rusia a impus-o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
EminescuOpXII 195} roșii să vie sau să rămână la putere. Ei nu se pot despărți unii de alții, căci nu sunt numai amici politici, ci complici, și complicitatea lor la crime ordinare ca și la crime de stat [î]i cimentează împreună pentru de-a pururea. Care parlament din lume ar fi îngăduit în adevăr ca prezidentul Consiliului să-i spuie: "Hoții la pușcărie, precupeții intereselor publice la carantină! Nu mai sunt oameni onești în țara aceasta"? Ei bine, Parlamentul acesta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puterea, fiind regentă până când fiul său ajunge la vârsta de treisprezece ani. Pe parcursul regenței, Maria de Medici a adoptat o poziție politică precaută, respectând Edictul de la Nantes. Dorința Reginei era să armonizeze relațiile dintre Spania și Austria, iar pentru a cimenta pactul de neagresiune cu aceste țări, a decis ca Ludovic al XIII-lea să se căsătorească cu infanta Spaniei, Ana de Austria. Următorii ani au fost tulburați de lupte politice și intrigi, atmosfera de la curtea regală marcându-l pe Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
grijii, precum și de la realitățile interdependenței (umane și, extins, statale), feminismul perspectival propune substituirea puterii coercitive cu puterea coactivă. Puterea exercitată asupra celuilalt poate fi transformată în puterea de a face ceva împreună cu celălalt, care să aducă beneficii reciproce și să cimenteze o relație de putere împărtășită. Este un pas conceptual care poate duce la deconflictualizarea domeniului Relațiilor Internaționale, la regândirea legăturilor dintre comunități, state, umanitate în ansamblu (iar aici orice feministă perspectivală are în vedere inclusiv comuniunea cu generațiile care vin
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
în peșteri (eventual pictate), unelte de silex cioplit etc. Uităm frecvent că această spontană înlănțuire de idei - manipulată de antropologia naivă a „omului primitiv” încă din secolul al XVIII-lea și, în parte, chiar din Antichitate (Stoczkowski 1994) - s-a cimentat și în gândirea științifică de la finele secolului al XIX-lea. Doar viguroasele ei rădăcini mitice pot explica de ce această construcție de gust victorian, susținută multă vreme doar de descoperirile dintr-un colțișor al lumii, Europa occidentală, continuă să materializeze, până
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]