548 matches
-
hârtie în cine știe ce revistuță care să-mi aducă admiratoare să-mi stea mie, un gentilom, la coadă la portiță. Nu, nu râdeți, dragilor, oi arăta eu a girafă care n-a mâncat de-o lună și-am fața asta de cimpanzeu, dar, stimabililor ! Dar ! Toți sunt ochi și urechi. Ca un savant din vremuri vechi ! începe Pribeagu. Îmi plimb prin cafenele mutra ! Am păr în nas și în urechi și- aduc puțin cu Brahmaputra. Mi-e capul bleg și lătăreț, picioarele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
te-ai îmbătat bine, amice, de-ai lăsat tu câteva versuri să se-audă de la tine, îl bate pe umăr Mihail. — Ei, ei, stai așa... C-oi fi eu tont și fonf și slut și am o mască incoloră... De cimpanzeu sau de mamut, dar voi să știți, femeile m-adoră ! De sunt urât și nătăfleț, de n-am nici mușchi, nici intestine, un singur lucru am măreț, și... — Și ? ! — Și ce ? Și-mi pare foarte bine ! — Dacă n-o zici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Identitatea are o încărcătură semiotică. Este vorba de recunoașterea propriilor semne și semnale lansate către mediu și diferențierea lor de a semenilor. Recunoașterea în oglindă reprezintă un test de inteligență care a fost trecut de puține ființe (până acum de cimpanzeu și de caracatiță). Principiul identității de care vorbim trebuie să se aplice tuturor ființelor vii, chiar dacă această percepere a identității celorlalți membri ai societății cunoaște o anumită ierarhie în filogeneză. Vom fi de acord cu Sibatani (1987), care consideră conceptul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să vedem în această diferență majoră factorul care a făcut cu putință și chiar a determinat trecerea de la natură la cultură. Cum e justificată teza ? Aici, lucrurile se complică, fiindcă, în lipsa oricărei demonstrații posibile, imaginația se dezlănțuie. Unii evocă comportamentul cimpanzeilor sălbatici, ale căror femele, atunci cînd sînt în călduri, obțin de la masculi mai multă hrană animală decît celelalte. Extrapolînd cu îndrăzneală, se trage de aici concluzia că la oameni, atunci cînd vînătoarea a devenit o ocupație îndeosebi masculină, femeile care
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și mai aproape și se opresc în fața ușii. El e! În clasă, liniște. El apasă puternic de clanță în jos, noi cu toată forța în sens contrar: de jos în sus. Mâinile noastre mici și slabe nu aveau forța acestui cimpanzeu turmentat. În cele din urmă clanța a picat în mâinile lui de brontozaur. Dar punctul nostru de rezistență era ușa. Eram hotărâți să ne vindem scump pielea. Cu pieptul, cu spatele, cu umerii, cu capul, cu palmele, sprijinindu-ne în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la o distanță respectuoasă, de anonimul delegat al primăriei aflate încă în stadiul de proiect. Și erau 20. Douăzeci de asemenea exemplare cu recognoscibile ascendențe arboricole, cu sau fără atavisme palpabile în partea inferioară a corpului. Aceste gorile, urangutani sau cimpanzei aveau la dispoziția lor câini-lupi, pregătiți special, dresați să ia urma deportaților care s-ar fi încumetat să evadeze. Ei bine, în asemenea circumstanțe și în fața unei invitații atât de "ceremonioase", rostită pe un ton "cald și mângâietor", într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ca fiind mai dominante spre deosebire de ceilalți participanți... 1. O persoană dominantă a fost definită ca o persoană căreia îi este mai ușor decât celorlalți să obțină ceea ce dorește. Pentru Burriss, acest comportament nu este nou deoarece este prezent și la cimpanzei. Aceștia sunt capabili să trăiască armonios în grup, dar de îndată ce o femelă intră în călduri, cei mai dominanți masculi devin adversari și se bat pentru a o cuceri. La fel și în cazul omului, dominanța percepută crește când femeia este
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
În concluzie, dacă sunteți bărbat și doriți să știți când ovulează o femeie, observați cum se îmbracă ea... Iată o metodă ce poate veni în completarea monitorizării temperaturii pentru a avea un copil! 1. Pentru a da un exemplu, femelele cimpanzei prezintă semne exterioare ale ovulației lor, de pildă o dilatare la nivel genital atunci când ating maximul de fertilitate. Pentru mai multe detalii Haselton M.G., Mortezaie M., Pillsworth E.G., Bleske-Recheck A.E., Frederick D.A., „Ovulation and human female ornamentation: Near ovulation
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai mult lucrurile, femeile sunt receptive sexual tot anul (în fine, în general!). Bravo femeilor... Pentru unii, ovulația ascunsă ar avea scopul de a preveni infanticidul (Sillen-Tullberg si Møller, 1993). O trăsătură comună mai multor specii animale, cum ar fi cimpanzeii sau leii, este uciderea puilor de către un mascul care l-a învins pe tată și care devine stăpân pe femelele acestuia. Astfel, mama intră rapid în estru și masculul o va putea fecunda, dar cu propriile gene. Din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
fără ca vreunul dintre ei să poată fi sigur de paternitatea sa. Cum bărbații aveau îndoieli, dorința lor de a comite un infanticid scădea. Fără a uita că relațiile sexuale cu mai mulți masculi (ca în cazul maimuțelor Bonobo și al cimpanzeilor) pune în competiție diferitele sperme și crește probabilitatea femelei de a fi fecundată de „cel mai bun” mascul. Această teorie explică de asemenea de ce femeile au tot timpul 1 sânii mari. Ceea ce nu este cazul pentru alte specii de primate
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de HIV. Tipul HIV-1 se deosebește de HIV-2 prin prezența genei vpu și absența genei vpx. Tipul HIV-1pandemic este caracterizat prin diversitate genetică, cu trei grupe: M (major), O (outlier) și N. Rezervorul natural al grupurilor M și N este cimpanzeul Pan troglodites troglodites, iar pentru grupul O este gorila cameruneză. În grupul M au fost identificate nouă subtipuri A, B, C, D, F, G, H, J, K, precum și numeroase variante recombinate. Subtipul B predomină în Europa, Australia și America. Subtip
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Koffka, 1929; Katona, 1940); 6) învățarea conceptelor (concept learning; Gagné îi considera tot pe gestaltiștii menționați descoperitorii acestui mecanism, necunoscând cercetările esențiale ale lui Lev Vîgotski); 7) învățarea regulilor (rule learning; mecanismul este „dedus” de Gagné din insight-ul identificat la cimpanzei de Köhler, 1927, și de Wertheimer la copii, în 1945); 8) rezolvarea problemelor (problem solving; Gagné continua în 1965 să le atribuie gestaltiștilor evidențierea acestui mecanism, deși el fusese studiat de mulți alți psihologi). Curios este faptul că, în 1965
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o sinteză: o legătură stabilită între obiecte, fenomene sau diferitele lor părți, elemente sau însușiri. Aceste trei operațiuni permit soluționarea de probleme și de către animalele superioare. Iată o experiență ce dovedește acest lucru. Prin dresaj, E.G. Vațuro a învățat un cimpanzeu să ia apă cu o căniță dintr-un vas mai mare și cu ea să stingă flacăra ce îi bara accesul la o banană pusă între niște bolovani. După ce s-a deprins cu acțiunea efectuată zilnic, într-o dimineață cimpanzeul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cimpanzeu să ia apă cu o căniță dintr-un vas mai mare și cu ea să stingă flacăra ce îi bara accesul la o banană pusă între niște bolovani. După ce s-a deprins cu acțiunea efectuată zilnic, într-o dimineață cimpanzeul n-a mai găsit recipientul cu apă, ci numai cănița. Or, experiența se efectua pe o plută mare în mijlocul unui lac, deci apă se afla din belșug! Totuși, maimuța stătea cu cănița în mână și nu știa ce să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în acel moment, apa din lac era altceva decât apa din vas. Ulterior, experimentatorul a pus din nou vase cu apă la locul știut, dar mereu le schimba forma și mărimea: când o putină, când un butoiaș, când o damigeană. Cimpanzeul se descurca totuși, umplându-și cănița cu apă, stingând focul și consumând cu poftă banana. Din nou, s-a trezit într-o zi fără recipient cu apă, găsind numai cănița. Uitându-se în jur, dintr-o dată a avut o tresărire
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acțiuni pe care copilul le face mai întâi în mod real, în practica de fiecare zi. Dacă până pe la 1 an și 6 luni gândirea copilului are loc numai în planul acțiunii concrete (în mod analog cu cea caracteristică unui cimpanzeu), o dată cu însușirea limbajului copilul înțelege simbolul și o serie de acțiuni se interiorizează. Întâmpinând de-a lungul anilor multe dificultăți, ele se atenuează o dată cu gruparea acțiunilor, formându-se operații mintale specifice, caracterizate prin reversibilitatea lor: elevul e conștient că dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
origine psihică. Charlotte Bühler, studiind sistematic manifestările copiilor mici, a identificat, mai întâi, ca un impuls foarte puternic, curiozitatea, tendința de a cunoaște, de a explora ambianța. Apoi e prezent un impuls spre manipulare a obiectelor (foarte puternic și la cimpanzei). Mai mult, se manifestă o tendință urmărind „influențarea creatoare a mediului”, încercarea de a transforma ceea ce întâlnește în jur, de a construi din nisip sau plastilină tot felul de lucruri. Astfel, încă din copilărie se vădește tendința de dominare a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și om; și totuși... Demonstrația dobândirii unui adevărat limbaj le revine lui Allen și Beatrice Gardner (1969), urmați de alții, cum ar fi Ann și David Premack, în 1972, etc. Eu au avut ideea lor genială să considere că incapacitatea cimpanzeilor de a învăța un limbaj poate proveni dintr-o limită a organelor articulatorii (fapt confirmat ulterior, laringele lor nedându-le posibilitatea să articuleze varietatea sunetelor noastre), și nu dintr-o limitare intelectuală. Or, cimpanzeul este foarte abil în utilizarea mâinilor
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lor genială să considere că incapacitatea cimpanzeilor de a învăța un limbaj poate proveni dintr-o limită a organelor articulatorii (fapt confirmat ulterior, laringele lor nedându-le posibilitatea să articuleze varietatea sunetelor noastre), și nu dintr-o limitare intelectuală. Or, cimpanzeul este foarte abil în utilizarea mâinilor. De exemplu, Jane Lawick-Goodal (1970), care a trăit în pădure printre cimpanzei, i-a văzut, prinzând termite strecurând o tijă dintr-o tulpină în găurile unui cuib. Allen și Beatrice Gardner au avut ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
organelor articulatorii (fapt confirmat ulterior, laringele lor nedându-le posibilitatea să articuleze varietatea sunetelor noastre), și nu dintr-o limitare intelectuală. Or, cimpanzeul este foarte abil în utilizarea mâinilor. De exemplu, Jane Lawick-Goodal (1970), care a trăit în pădure printre cimpanzei, i-a văzut, prinzând termite strecurând o tijă dintr-o tulpină în găurile unui cuib. Allen și Beatrice Gardner au avut ideea să folosească limbajul surzilor din Statele Unite, American Sign Language (ameslan). Experimentul a demarat în campusul Universității din Nevada
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dintr-o tulpină în găurile unui cuib. Allen și Beatrice Gardner au avut ideea să folosească limbajul surzilor din Statele Unite, American Sign Language (ameslan). Experimentul a demarat în campusul Universității din Nevada, în iunie 1966, cu o tânără femelă de cimpanzeu de aproximativ zece luni (cimpanzeul este adult pe la 14 ani și poate trăi, în condiții de captivitate, până la 40 de ani) pe care au numit-o Washoe, după numele unui comitat din Nevada. Washoe a fost constant înconjurată de ființe
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unui cuib. Allen și Beatrice Gardner au avut ideea să folosească limbajul surzilor din Statele Unite, American Sign Language (ameslan). Experimentul a demarat în campusul Universității din Nevada, în iunie 1966, cu o tânără femelă de cimpanzeu de aproximativ zece luni (cimpanzeul este adult pe la 14 ani și poate trăi, în condiții de captivitate, până la 40 de ani) pe care au numit-o Washoe, după numele unui comitat din Nevada. Washoe a fost constant înconjurată de ființe umane care cunoșteau ameslanul și
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
constant înconjurată de ființe umane care cunoșteau ameslanul și care se ocupau de ea, se jucau cu ea și îi arătau afecțiune. În aceste condiții, ea a imitat cu ușurință modelele umane (alți experimentatori Yerkes sau soții Hayes, crescând un cimpanzeu într-un mediu uman, au remarcat o foarte mare capacitate de imitare, cu condiția ca stimulările să fie vizuale): se spăla pe dinți în fiecare zi, se juca cu păpușa încedînd cu a doua lună a experimentului, iar în a
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
-te”, „a mânca”), obiecte („periuță de dinți”, „floare”) și persoane (pe ea însăși și pe tovarășii ei). Ea s-a dovedit capabilă chiar să alcătuiască „fraze”, combinând două semne „a juca” și „minge”... Concluzie Alte experimente au confirmat că antropoidele (cimpanzeii și gorilele) sunt capabile să învețe un limbaj care conține semne variate, forme plastice etc. Performanțele lui Washoe au fost chiar cu mult depășite de o maimuță dintr-o specie recent descoperită, bonobo. Semănând cu un cimpanzeu pitic, unii consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
confirmat că antropoidele (cimpanzeii și gorilele) sunt capabile să învețe un limbaj care conține semne variate, forme plastice etc. Performanțele lui Washoe au fost chiar cu mult depășite de o maimuță dintr-o specie recent descoperită, bonobo. Semănând cu un cimpanzeu pitic, unii consideră că e mai apropiată de om, prin faptul că stă în mod natural în picioare. Scheletul ei este foarte asemănător cu al australopitecului, cel mai vechi om (trei milioane de ani). Cercetări aprofundate au fost întreprinse la
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]