1,195 matches
-
termenul „altfel” ne destăinuie existența unui sine necunoscut, poate chiar depărtat de fiindul teluric al celui care este dat să creeze, să lege ideile de cuvânt. București, 19.08.2013 BIBLIOGRAFIE: Caraion, Ion,Bacovia. Sfârșitul continuu, București, Editura Eminescu, 1975. Cimpoi, Mihai, Secolul Bacovia, București, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, 2005. Dimitriu, Daniel, Bacovia, Iași, Editura Junimea, 1981. Flamând, Dinu, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, Editura Minerva, 1979. Grigorescu-Bacovia, Agatha, Bacovia (viața poetului), București, Editura pentru Literatură, 1962. Grigurcu
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici, aduși de pe moșiile din Pometești și Adâncata, au început să cânte de zor la poartă, din țambal, scripcă, cimpoi și contrabas. În prima trăsură au urcat părinții, bunica băiețelului „polcovniceasaˮ Zoe, care ținea nepotul în brațe, înfășurat într-o plăpumică albă de mătase, alături de Caterina, fetița îmbrăcată într-o rochiță roz, cu o pălărioară „à la Parisˮ, cum se
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Clarinet, artist emerit al Republicii Moldova, inventator al taragotului de performanță, patentat în peste 150 de țări. În afară de targot a creat și fluiere pentru profesioniști, inclusiv fluierul îngemănat la care se cântă pe două voci deodată, în toate tonalitățile, cât și cimpoaie, sonorine „fluiere mai mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul Național Alexandru Lahovari din Râmnicu Vâlcea, expune naiuri create de dumnealui, dintr-o diversitate de materiale: trestie de bambus
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
și festivități (Ziua Națională a Culturii Române la Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu în sărbătoare ș.a.), evocarea unor personalități născute pe aceste meleaguri - Nicolae Iorga, George Enescu, omagierea unor invitați de marcă - „oameni ai energiilor luminate”, precum academicienii Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, Dimitrie Vatamaniuc, Tudor Gheorghe ș.a. Realizează un emoționant portret al unui mare model intelectual (Doctorul făr-de-arginți) - prof. dr. Leon Dănăilă, originar din Darabani, un alt portret sensibil al poetului tribun de la Chișinău (Întru neuitarea lui Grigore Vieru), al
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
și te primește cu pită și cu sare unde și pietrele suspină-ncetisor, iar doina-asemuire-n lume n-are. În țara unde mioarele au grai, și bourii se nasc cu stea în frunte, unde se-ncing nedeile pe plai în sunet de cimpoi și alăute, În țara unde marea-i mai albastră și teiul te îmbată cu parfumul lui, unde se prinde-o mână cu cealaltă o inimă-ntregind peste-apa Prutului. În țara unde cântă ciocârlia, iar munții-și poartă aurul cu fală, în
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
care au fost prezente la Mizil se numără: Corneliu Leu, Ștefan Cazimir, Lucia Olaru Nenati, Efim Tarlapan, George Corbu. Dan C. Mihăilescu și Daniel Cristea Enache, invitații de onoare precum și Solomon Marcus, Sorin Roșca Stănescu, Ecaterina Andronescu, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, nu au putut veni din cauza condițiilor meteo vitrege. În cadrul festivalului a avut loc o prezentare de modă cu influențe etno coordonată de Nicoleta Samoilă și Anca Șerban designer, respectiv manager al Sysy Atelier din Piatra Neamț. Din Chișinău au fost prezenți
COMUNICAT DE PRESĂ: ROMEO ŞI JULIETA TRĂIESC LA MIZIL ! de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352763_a_354092]
-
care calomniază limba și cultura română sub masca ,,revitalizării critice” s-ar ascunde undeva în tărâmuri sobolice. Lecții de demnitate ne-au dat și ne dau încă scriitorii basarabeni: ,,Românii din Est s-au salvat prin Eminescu”- afirmă acad. Mihai Cimpoi, referindu-se la tragicul destin basarabean, parte de țară pentru care Eminescu a fost totul, stâlp de rezistență în jurul căruia s-au strâns ,,grămăjoară”, far în noapte, standard în lupta pentru limbă și identitate națională. El, cu nemurirea lui, a
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
identitate națională. El, cu nemurirea lui, a ținut unit acest popor, dinăuntru, dar mai ales dinafara granițelor țării, făcându-l să fie mândru de originea, limba și istoria lui, susținându-l prin vremi. Noi generații, noi timpuri, drept care acad Mihai Cimpoi ne invită Spre un nou Eminescu, pentru a-l privi și redescoperi dintr-o inedită perspectivă. „Da, este o mare nevoie de Eminescu. Pentru noi, Eminescu este o biblie lucrătoare” - afirmă domnia sa, ori de câte ori aude atacuri din patria istorică, transmise și
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
țării care s-au aplecat asupra operei lui, dând unele dintre cele mai originale studii, cele mai reușite traduceri. Din această perspectivă, iată, Eminescu mai are încă nevoie de a fi apărat. Mitul lui este încă amenințat. Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Nae Georgescu, Dan Mănucă, Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru - și enumerarea poate fi lungă - sunt câteva dintre personalitățile contemporane ale culturii și literturii române care nu lasă netaxate asemenea atitudini de falsă bravadă, în realitate ostile neamului românesc. Poeții de
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
ostile neamului românesc. Poeții de ieri și de azi au simțit și simt nevoia să-i dedice poeme, unele nemuritoare, în semn de recunoaștere a acestui pisc al culturii române. Sesiunile Academiei Române, Congresul Eminescu de la Chișinău, inițiat de academicienii Mihai Cimpoi și Eugen Simion, colocviile internaționale de omagiere a lui Mihai Eminescu organizate de C.P.E. Libertatea din Panciova de poeții Ioan Baba, Nicu Ciobanu, Slavco Almăjan, manifestările Eminescu de anvergură de la Cernăuți sunt doar patru exemple de necesară omagiere și neuitare
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
interviurile sale, este aceea că scriitorul român este puțin sau deloc cunoscut în străinătate. Promovarea autorilor români este un deziderat controversat. În absența unei orientări puternice către deschidere spre dimensiunea internațională, nu putem decât să îi dăm dreptate scriitorului Mihai Cimpoi. “Literatura română este „văzută” în context occidental în măsura în care e cunoscută. Parafrazând ceea ce spunea Noica referitor la Eminescu, am putea afirmă că noi românii avem două păcate fundamentale: în primul rând, nu cunoaștem la justă ei valoare literatura română; în al
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
primul rând, nu cunoaștem la justă ei valoare literatura română; în al doilea rând, nu o facem cunoscută întregii lumi.” În condițiile în care oportunitățile lipsesc, iar șansele de a se contura ceva serios în acest sens rămân minime, Mihai Cimpoi adaugă: „Eminescu este cunoscut prin traducerile și studiile de întâmpinare care se fac în diferite țări sub semnul aleatoriului și vrerii de cunoaștere a străinilor. Blaga ar fi avut un mare impact asupra contextului european (zicea Noica), cel putin că
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul oferă vedere atât spre oraș, cât și spre mare și spre stațiunea Sunny Beach
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Căutările și descifrările adevăratului înțeles al temelor lirismului bacovian continuă și va continua, găsindu-se chei cu care exegeții vor pătrunde în adânca filosofie a palidului și a cenușiului apocaliptic. BIBLIOGRAFIE: Caraion, Ion, Bacovia. Sfârșitul continuu, București, Editura Eminescu, 1975. Cimpoi, Mihai, Secolul Bacovia, București, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, 2005. Dimitriu, Daniel, Bacovia, Iași, Editura Junimea, 1981. Flamând, Dinu, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, Editura Minerva, 1979. Grigorescu-Bacovia, Agatha, Bacovia (viața poetului), București, Editura pentru Literatură, 1962. Grigurcu
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
interviurile sale, este aceea că scriitorul român este puțin sau deloc cunoscut în străinătate. Promovarea autorilor români este un deziderat controversat. În absența unei orientări puternice către deschidere spre dimensiunea internațională, nu putem decât să îi dăm dreptate scriitorului Mihai Cimpoi.“ Literatura română este „văzută” în context occidental în măsura în care e cunoscută. Parafrazând ceea ce spunea Noica referitor la Eminescu, am putea afirmă că noi românii avem două păcate fundamentale: în primul rând, nu cunoaștem la justă ei valoare literatura română; în al
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
primul rând, nu cunoaștem la justă ei valoare literatura română; în al doilea rând, nu o facem cunoscută întregii lumi.” În condițiile în care oportunitățile lipsesc, iar șansele de a se contura ceva serios în acest sens rămân minime, Mihai Cimpoi adaugă: „Eminescu este cunoscut prin traducerile și studiile de întâmpinare care se fac în diferite țări sub semnul aleatoriului și vrerii de cunoaștere a străinilor. Blaga ar fi avut un mare impact asupra contextului european (zicea Noica), cel putin că
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
Media Singur. • 16.00 - 17.15: Scriitori la standuri & Ședință de autografe. Standul Editurii eLITERATURA București: Ion Andreiță: „Mătura de pelin” (memorii) Nicolae Petrescu-Redi: „Îngândurări: dicționar aforistic”. Prezintă Vasile Poenaru, scriitor-editor. Standul Editurii EIKON Cluj-Napoca: ROSTIRI ACADEMICE ROMÂNEȘTI Acad. MIHAI CIMPOI prezintă volumul „Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic” - lucrare fundamentală, de referință în domeniu. Acad. Prof. univ. dr. IOAN-AUREL POP: „Eminescu și Transilvania; Locul românilor în Europa și Lecția de românism a românilor de la răsărit”. Prezintă recenta apariție editorială Prof. dr. ing.
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
Ion Brad, din primăvară până-n toamnă (aprilie-octombrie 2013)” Prezintă Gabriela Rusu-Păsărin. Adi Travadi: „Răscrucea”, roman Prezintă Valentin Ajder. • Ora 13.30 Închiderea festivă a FESTIVALULUI CĂRȚII LA RÂMNIC *** Președinte de Onoare al Salonului Național de Literatură și Artă, Acad. Mihai CIMPOI Președinte de Onoare al Festivalului Cărții la Râmnic, Acad. Vasile TĂRÂȚEANU Președinți Executivi, Prof. Ioan BARBU Ec. Ion Horia HORĂSCU NOTĂ: Organizatorii își rezervă dreptul să facă modificări în program, pe care le vor anunța din timp invitaților și publicului
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
mi s-a părut doar o metaforă tocită. Puteam să vorbesc de tăcerea absorbită în fiecare fulg de zăpadă. Am fost tentat însă mai mult de tăcerea multiplă care împînzește atmosfera. Și mi-am adus aminte versurile lui Ion Barbu: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Tăcerea divizatăera mult mai bună. Tăcerea evoca ea singură ambianța, atmosfera, materia lumii. Și totuși doream să spun ceva despre acea liniște aparte din timpul ninsorii. S-
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
și relaxare. Au urmat două zile foarte bogate în activități, dedicate, în mod deosebit, vieții culturale, maramureșene, care au atras poeți, scriitori, cercetători, profesori, oameni politici, atât din zonă, cât și din străinătate, printre invitați putând fi amintiți academicianul Mihai Cimpoi și prof.dr. Vasile Bahnaru din Republica Moldova, prof. dr. Florian Copcea din Caraș Severin, Ileana Roman, scriitoare și critic literar, poetul Eugen Dulbaba, poetul Puiu Gheorghe Răducan, Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naționale și parlamentarii: Anghel Iordănescu și Nicolae Bud. A doua
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
slujbei preoții au vorbit despre Modelul Suprem care este Iisus Hristos, despre relația dintre religie și problemele vieții mondiale, contemporane. În mod simbolic pentru relațiile dintre românii de pretutindeni, al prieteniei care îl leagă de Maramureș, în fața bisericii academicianul Mihai Cimpoi, venit de la Chișinău pentru a participa la această sărbătoare, a rostit alocuțiunea „Un model de ființare în Istorie: Maramureșul” pe care o vom reproduce în întregime pentru exemplul de trăire și gândire românească pe care îl reprezintă, de apreciere pentru
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
BUCURESTI DA DA DA 854 CHIRODEA RADU GABRIEL 11378 BUCURESTI DA 855 CHITA IULIUS CLAUDIU 18869 BUCURESTI DA 856 CHITU ANCA ANA MARIA 18870 BUCURESTI DA 857 CIMA MIHAI 17801 BUCURESTI DA 858 CIMPAN CATALINA FELICIA 11421 BUCURESTI DA 859 CIMPOI CRISTINA 11428 BUCURESTI DA DA 860 CIOBANU ANAMARIA 11438 BUCURESTI DA DA DA DA DA DA 861 CIOBANU CRISTIAN MANUEL 18334 BUCURESTI DA 862 CIOBANU FLORIN 18871 BUCURESTI DA 863 CIOBANU IOANA 11443 BUCURESTI DA DA 864 CIOBANU MARCEL 11444
TABLOU din 23 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/296014]
-
RADU GABRIEL 11378 BUCURESTI DA 841 CHITA IULIUS CLAUDIU 18869 BUCURESTI DA 842 CHITOROAGA ALEXANDRU 19464 BUCURESTI DA 843 CHITU ANCA ANA MARIA 18870 BUCURESTI DA 844 CIMA MIHAI 17801 BUCURESTI DA 845 CIMPAN CATALINA FELICIA 11421 BUCURESTI DA 846 CIMPOI CRISTINA 11428 BUCURESTI DA DA 847 CIOBANU ANAMARIA 11438 BUCURESTI DA DA DA DA DA DA 848 CIOBANU CRISTIAN MANUEL 18334 BUCURESTI DA 849 CIOBANU FLORIN 18871 BUCURESTI DA 850 CIOBANU IOANA 11443 BUCURESTI DA DA 851 CIOBANU MARCEL 11444
TABLOU din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295901]
-
irezistibilă de a intra în joc. Piesele lente, baladești, aduc nostalgia, tristețea, poezia trecutului. În Chattanooga, avem șansa să fim înconjurați de sunetele acestei minunate și originale muzici americane, despe care Bill Monroe a spus: ...ce este blue grassul? Ecoul cimpoaielor scoțiene și al bătrânelor scripci, amestecat cu puțină religie metodistă, presbiteriană și baptistă...cu un amestec cu jazz-ul și bluesul și cu un sunet de o frumoasă și tristă singurătate.
Blue Grass, muzica zonei Apalașe () [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
umană, pace în lucruri, vorbe ca imn către Dumnezeu și patria dragă. În anul 1992, Uniunea Scriitorilor i-a acordat lui Nicolae Țurcanu, un premiu special post-mortem, pentru Opera omnia. În O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Mihai Cimpoi menționează: „N. Țurcanu a publicat versuri care dovedesc un simț nealterat al limbii, un dor de a surprinde culoarea locului“. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Nicolae Țurcanu: Poeme care nu dor sau Cartea dorului de viaţă () [Corola-blog/BlogPost/339608_a_340937]