1,029 matches
-
cî ti aștept di atâta amar di vremi! Noroc cî mi-o primit cumătra fata, cî altfel nici nu avem cum sî mătur. Vizibil iritată, Ioana îi dădu bărbatului o țigară și îi scrâșni printre dinți: - Boul di tini, idiotule! Cin’te-o pus sî duci copchila acolo, mamelucule? N-am diloc bazî pi tini! Ci i-ai spus? - Cum ci i-am spus? Costel o fixa nedumerit, neștiind ce să răspundă... - Di mini, prostule. Nu te-o întrebat undi-s
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
2009, la mănăstirea sa de metanie, mai sus menționată, unde se nevoia și ostenea în cele duhovnicești din anul 1953, sfântă slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
independența, se asigura printr-un jurământ de fidelitate, numit apoi, de vasalitate și devenit, în timp, foarte complicat, chiar umilitor, a cărui încălcare ducea însă, nu numai la confiscarea averii, ci și la spargerea armoariilor (blazonul), respectiv dispariția familiei din cinul nobiliar. Acest blam regal era însoțit și de afurisenia bisericii, ceea ce era deja foarte grav, deoarece respectivul putea fi omorât de oricine, iar asasinul primea ca răsplată averea celui ucis. Ca să nu mai vorbim, că nu mai erai înmormântat cu
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
cât mai bine armele, castelele având obligatoriu, săli de arme, terenuri de instrucție și maeștri de lupte, fiecare cu specialitatea lui. Antrenamentele și lecțiile se desfășurau în colectiv, alături de prezumtivul viitor rege, prinț, conte sau duce, fiind prieteni din același cin nobiliar, pentru că, prietenia în luptă, era considerată și ea o virtute. Aici, exemplele lui Achile și Patrocle, sau Castor și Pollux, era favorite. Lecțiile și antrenamentele erau foarte dure, iar batjocora față de cei slabi era necruțătoare. Astfel putem explica de ce
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
importante beneficii materiale. Acest statut era bine monitorizat de legi speciale (a se vedea legea dotei la căsătorie, în țara noastră), destul de restrictive, însă a căror încălcare ducea la excluderea, pentru totdeauna, a celui vinovat, din rândul acestui foarte respectat cin. Și aici se poate face o paralelă cu mai vechea practică a spargerii armoariilor. Putem afirma deci că, în societățile tradiționale, gradul militar, numit și rang (aluzie directă la originea sa nobiliară), avea un statut bine definit, demn de admirație
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
flori! Omul, Auzind această, n-a mai vrut să plece, Deci a fost la urmă fiindc-a dezertat Condamnat la moarte și executat. Daniel: Morală Cine crede tot ce-i spui Este vai de capul lui. GEORGE - FABULA NUMARU 2 - CIN' S-A FRIPT CU CIORBĂ... Fratele nevestei unui negustor A venit odată pe la casa lor, Zicând că la noapte, mâine, cine știe, Are gând să plece în călătorie Și că prin urmare, Vrea să-și sărute sora la plecare. - Ba
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
nevasta mea, A strigat bărbatul, ca intri-n belea! - Și de ce să nu pun gură, măi cumnate, Când știi că mi-e sora și că eu i-s frate? - Poți să-i fii și tata!, zise omul scurt... Daniel: Morală Cin' s-a fript cu ciorbă sufla și-n iaurt! GEORGE - FABULA NUMARU 3 - VĂDUVA ȘI PITICUL Zice că demult, odată, Un pitic s-a însurat Cu o văduva bogată Ce fusese măritata Cu un mare om de stat. Și-o
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
Cum să te chem în curte Când TU curtea-mi ești Hai pășește în casa mea Dacă îi cunoști adresa Că eu am uitat de ea Și îi tot caut mireasma Cum să te pot chema Când nici nu știu cin-te chema Dar, hai pășește în casa TA Covorul e doar al tau Doar praful e de la mine Restul sunt închipuri de duzină Cum să fac să te fac intrat În cele ce deja TU esti ... Citește mai mult Cum
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
ce deja TU esti ... Citește mai mult Cum să te chem în curteCând TU curtea-mi eștiHai pășește în casa meaDacă îi cunoști adresaCă eu am uitat de eași îi tot caut mireasmaCum să te pot chemaCând nici nu știu cin-te chemăDar, hai pășește în casa TACovorul e doar al tăuDoar praful e de la mineRestul sunt închipuri de duzinăCum să fac să te fac intratîn cele ce deja TU esti... XIII. MĂRIMEA CONTEAZĂ, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr.
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
să-și ferească prin chinul lor frații de idei care le pot duce mai departe. Din acest motiv, până vor mai apărea și alte documente din epocă, acest „grup de rezistență a Vlădicilor” cunoscut ca implicare prin perseverența sinodului și cinurilor întru nealterarea crezului și salvarea tradiției naționale, ne rămâne necunoscut ca nume și acțiune personală, înafara mitropolitului Irineu Mihălcescu, a cărui izolare s-a încercat încă de mai înainte, a unchiului meu și a Episcopului Tomisului Chezarie Păunescu pe care
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
lui, tocmai pentru că se simțeau dependenți și nu aveau cum să neglijeze influența Bisericii la populație, ceea ce însemna și electorat. I s-au acordat onoruri lumești, adularea, concesiile și onorarea promptă a cerințelor adresate guvernării. Satisfacțiile a ceea ce câștiga pentru cinul său de la penibilii politicieni erau atât de mari încât, într-o asemenea situație, cine n-ar vrea să evalueze și să se bine convingă cât de temeinice sunt acestea?! Știam bine cât era de fericit când, la poalele Dealului Patriarhiei
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
un fel vorba de spirit de gașcă și de arogare a puterii înainte de a o avea. Spirit existent și explicabil meschin-omenește oriunde, mai ales fiind vorba de sprijinjul deschis al unor forțe oculte comuniste sau sovietice. Dar total neîngăduite în cinul slujitorilor aleși... Gașcă e un cuvânt urât, nepotrivit smereniei; însă când e vorba de o gașcă făcută întru înhăitarea cu antihristul care te încurajează, este imperios s-o spui și să sancționezi actul!... Membrii demni ai unui Sfânt Sinod tradițional
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
tu, Cât ai dorit, de ce să vin la tine? Cheamă-i pe toți, pe mine, nu . Știi că eu iubesc această lume, Uite, nici măcar pe Eva nu o vreau, Glumesc, Doamne! Zău, pe bune! Mai lasă trei, să am cu cin' să stau. Să nu-mi duci grija, mă descurc, De ce nu pleci într-un voiaj? Un secol, două, stai cât de mult, Și cân' ți-e dor, trimite un mesaj. Le-oi rândui eu, cumva pe toate, Ca să nu simtă
DOAMNE, SA NU MA CHEMI IN CER! de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362617_a_363946]
-
Să ai inima-mpacata. Cand o fi soarele sus Și se duce spre apus, Să iubești pe iarbă verde, Unde nimeni nu te vede. Toată noaptea-i de iubit, Să nu uiți puiule scump. Să te prindă zori-n pat Alături de cin' ți-e drag. E iubirea boală grea, Dar vindeca inimioara, Aduce lacrimi amare, Dar te ține pe picioare. Doda mea, îți mulțumesc, Ca ma-nvatasi să iubesc, Să-ți fie puiule bine, Să fii fericita-n lume. Cât ai trăi
DOINA de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362634_a_363963]
-
dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin' l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin' l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]
-
Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin' l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă-n noapte, zi, la altele în mreajă, Sau cin' l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace, Când el e programat doar ca să se dezbrace(?!) Căci de-aia lui, săracul, scurtat și de o coastă, I-a dat Domnul, cu sacul, noroc de o nevastă, Făcută să apară, în prag
8 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362702_a_364031]
-
fi fost de mare folos. Într-o noapte urâtă, ploioasă, cu vânt puternic, legionarii se duseră acasă la Șoican. Toader trudit și cătrănit de vremea de afară, se dezbrăcase și se culcase lângă Firica. Legionarii bătu cu putere în ușă. „Cin’să fie la ceasul acesta?, se întrebă Toader sculându-se cu greutate din pat”. - Deschide camarade, deschide!, desluși el glasul lor, dumirindu-se. Aprinse lampa cu mâinile obosite, o luă și se îndreptă spre tinda unde-și lăsase ciubotele pline
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
spadă Să-arate mulțimii ce-i Omul de vază. Cei mulți duc povară și umeri-s grei Cară și pietre și munți duc pe ei, Sfidarea se îmbracă în haină de gală, Sărmanul își leagă și ultima rană... Clopotul bate, dar cin' să audă? Lumea e parcă tot mai surdă, Firele puse se rup prea ușor, Toaca ne strigă după - ajutor! Sfinți și apostoli se-adună în rugă Cel mai mare, e ultima Slugă Spăla piciorul trecut prin țărână, Urmă de praf
ÎN DIVAN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352884_a_354213]
-
putea să slujească mai bine acestui ideal decât printr-o reînviorare a vieții monahale din Transilvania. Din rândul tinerelor care veneau la Mănăstirile Prislop și Afteia, douăzeci și trei de fete de pe Valea Sebeșului s-au decis să intre în cinul monahal sub îndrumarea Părintelui Dometie Manolache. Cu sprijinul lor, al părinților lor și al unor credincioși, Părintele a pus la cale construirea unei mănăstiri în apropierea comunei Strungari - Sebeș. Pentru ca tinerele să învețe viața călugărească într-o mănăstire cu veche
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
moșu-magii” nu mai rămâne nimic din poezia obiceiului... Încet, încet, tradiția se diminuează, se pierde în neantul amintirilor din povestirile bunicilor. Lumea nu mai sărbătorește... vrea doar cadouri! De parcă nu și-ar putea satisface pofta nesățioasă pe tot parcursul anului! Cin’ se bucură? Comercianții, să trăiți! Fac popoul mare - scuzați - din cauza bosillos-urilor (buzunarelor) doldora de câștiguri. Le merge treaba ca pe roate. Vânzările de „sezon” în întreaga lume depășesc, după opinia mea, peste un trilion de dolari sau chiar mai mult
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354464_a_355793]
-
să vezi lumina Ce pictează-un curcubeu Și prin lacrima de ploaie, Cum dansez în vis și eu... Cât aș vrea ca ochii tăi Să primească vindecare, Răsăritul să îl vadă... Cum se sprijină de-o floare... Urechi ai? Dar cin' s-audă O tăcere care-i surdă? Și un țipat dintr-un clopot, Ce vuiește ca un ropot? Treci prin sare și te miri Că ți-e sete și n-ai apă? Mergi degrabă la Izvor Și mai bea din
TE-AI GÂNDIT? de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353932_a_355261]
-
berbecul koç, cuvânt ce se aseamănă cu soarele melanezian Kot și etruscul Kath. În schimb, ebr. keves „oaie“ pare apropiat de curd hev „luna“, erzya-mordvin kov „idem“ (fino-ugrică) și kab „cerul“ din prehitită. Și jap. hitsuji „oaie“ ~ hi „soare“. Cecenul cin (bațbică) se compară cu kin „soare“ în amerind., kün la turcici. Același cuvânt înseamnă și „nou“. În Irak oaia se numește tali comparabil cu Taal, soarele în tubatulabal (Mexic). În sfârșit, țig. bakri „oaie“ seamănă cu ar., ebr. bakar „vacă
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
al Oradiei, și, mai ales, Părintele și Mentorul dumneavoastră duhovnicesc - Arhiepiscopul nonagenar și voievodal Iustinian Chira al Maramureșului și Sătmarului, istoric, pururea românesc, unde și de unde, iată, slujiți și propovăduiți, cu timp și fără timp, pastoral, apologetic și misionar, clerului, cinului monahal și dreptmăritorilor creștini din cuprinsul acestei binecuvântate și de Dumnezeu păzite Episcopii a celor două județe din Nordul țării: Maramureș și Satu Mare!... În primul rând, în aceste clipe și momente festive, aduc mulțumire și dau slavă lui Dumnezeu - Cel
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]
-
al cărui metoc era Schitul Văleni, extinde planul bisericii, adăugându-i o tindă. Prin grija stareței Platonida, biserica refăcută a fost pictată (1826-1829). În anii 1860, stareța Mănăstirii a fost sora marelui om politic Ion Brătianu, care a intrat în cinul călugăresc sub numele de maica Maximilia. A doua biserică, zidită pe același loc de către Arhiereul Ghenadie al II-lea al Argeșului, în anii 1883-1884, s-a șubrezit la cutremurul din 1940, prăbușindu-se la 8 aprilie 1941. Pictura acestei biserici
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
din preocuparea culturală a locuitorilor săi. Mi-a permis să mă umplu de preaplinul lui de cultură și frumusețe. Mi-a permis să stau lângă el la „întîmplări cenacliste”, uneori terminate la „ore mici”. Și cum un cântec popular spune „cin` se ia cu mine bine îi dau haina de pe mine”, acesta mi-a dat și haina de pe el (mai exact, o cămașă de-a sa, la dorința mea de a avea o amintire!), probabil fiindcă „m-am luat bine” cu
DESPRE PRIETENI DIN VIAŢĂ ŞI DIN MOARTE, DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358051_a_359380]