382 matches
-
lor de grijă ; își duce de grijă ei și la omu ei, că trăiește două suflete din șase sute cinzeci de lei, și chiria, și lumina, și televizoru. Și-a-nțepenit aciia de frig, de când o așteaptă pe zmintita asta. Stă aci pentru cinzeci de lei, sta-i-ar cinzeci de leii-n gât, că vede negru-naintea ochilor de foame. Că la unii necazurile parcă nici nu le-ar avea, așa nu le pune la suflet și trece pân ele ca gâsca pân
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
grijă ei și la omu ei, că trăiește două suflete din șase sute cinzeci de lei, și chiria, și lumina, și televizoru. Și-a-nțepenit aciia de frig, de când o așteaptă pe zmintita asta. Stă aci pentru cinzeci de lei, sta-i-ar cinzeci de leii-n gât, că vede negru-naintea ochilor de foame. Că la unii necazurile parcă nici nu le-ar avea, așa nu le pune la suflet și trece pân ele ca gâsca pân apă. Așa și Zahareasca. Așa și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
comuniștii, că ei l-a chemat, ei l-a scos dân rezervă și pentru ei s-a dus până-n Tatra. Și uite că nu ! Uite că nu i-a fost de niciun folos ! Că tot la zdup a murit ! în cinzeci, în cinzeci și doi, el știe când o fi murit, că baba tăcea ca mormântu. Da degeaba tăcea ea mâlc, că de știut se știe toate. Și ea știe de la Cristidoaia, care și bărba-su a fost la zdup... Aia i-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei l-a chemat, ei l-a scos dân rezervă și pentru ei s-a dus până-n Tatra. Și uite că nu ! Uite că nu i-a fost de niciun folos ! Că tot la zdup a murit ! în cinzeci, în cinzeci și doi, el știe când o fi murit, că baba tăcea ca mormântu. Da degeaba tăcea ea mâlc, că de știut se știe toate. Și ea știe de la Cristidoaia, care și bărba-su a fost la zdup... Aia i-a spus
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
strânge, la ce le-o ține, că n-o să le ia cu ea în pământ ! Prefăcută și cărpănoasă, d-aia o și înșală bărba-su ! Și de ce îmbătrânește, d-aia se face mai cărpănoasă. — Dar-ar dracu-n tine și-n cinzeci de leii tăi... Tropăie pe loc, să se mai încălzească puțin, și pe urmă se-apleacă gemând, ce ți-o fi și cu asta, ce greu îi vine-acu să se aplece. Ș-altădată ce mai freca dușumelile, ce mai căra
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
așa îmbățoșată ca adineaori, când îmi stăteai ca jandarmu la ușa umblătoarei, înhăimurată cu paltonu pe tine și cu cipilica, numa bine s-o iei la goană cum ies ? S-o iei la goană și să nu mai dai ăi cinzeci de lei ! Ei, Vulpeo, Vulpeo, la viclenii și la zgârcenie nu te-ntrece nimeni ! Da iete la el cum îi cântă și iete la ea cum joacă, cu tălpile pe cărbunii încinși, ca ursu !... Iete la ea ce se mierlăie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
când e vorba de el, și numa așa o vezi cât e de zurlie ! Că suflet rău n-ar avea, uite-o ce se mai dă acu de ceasu morții să mă împace... Atâta că nu mai zice nimic de cinzeci de leii ăia. Poate când o fi gata cafelile, poate-atunci să-i vie și gându-ăl bun. Ei, săraca Ivona !... Zurlie, zurlie, da uite-o cum vine cu ceștile de cafea, puse pe tavă, ca la musafiri... Ba încă a mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu-mi trece să plec, c-așa mi s-a muiat picioarele de la afurisitu ăla de coniac, că nici să vreau cu tot dinadinsu, și tot n-aș putea să mă mișc ! Da nici tu nu te-ndemni să scoți cinzeci de leii ăia... Așa că nici io nu mă mișc, că cum ești de zurlie, poa’ să-ți vie-n minte să mi-i dai când oi fi ieșit pe poartă ! Că la ce să nu mi-i dai acu, dacă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
boșorog, tot nu mai ești în stare să faci ? Asta numa lu nebuna de Reli i-ar place, să meargă la baluri și să se dea la bărbați, că ea zice că are nevoie de bărbat, și al ei, la cinzeci de ani, n-a mai putut... — Nu-i vorba neapărat de viața sexuală, madam Delcă, deși acolo ei au o cu totul altă concepție ! Teribil de liberă ! Și eu, cât sunt de îngăduitoare, uneori tot am fost șocată... — Să fie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
spui dumneata, fac pensia praf în două zile ! Fără ciorbe, fără macaroane, fără o mâncare de cartofi, fără o iahnie - păi astea e la mine baza, și altminterea nu se poate ! Nu se poate, și gata ! Păi, două suflete, șase sute cinzeci de lei, și chiria, și lumina, și televizoru ?... — Da, dacă mă pun în postura dumitale, da, e mai dificil. Nu pot să nu recunosc că este, de aceea de multe ori ți-am spus : eu te admir, madam Delcă, pentru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cincizeci de lei ! Sigur, îi dăm cu plăcere, pentru cei apropiați dai cu plăcere, dar vezi ! Se adună ! Una peste alta, se adună ! Dar, à propos ! Dacă tot ai făcut drumul pân-aici, să-ți dau de pe-acum și cinzeci de lei ce s-ar cuveni să ți-i dau luna următoare ! — Eee, lasă ! Lasă, că nici dumneata n-ai ! Ai și dumneata cheltuielile astea, de tot ziseși... Mi-oi trimite, dacă oi putea, când o fi, pân poștă... — Este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fi ea apucată, da vezi că din ei doi, tot ea e cu baza ! N-o fi ea pricepută la gospodărie, da femeie de casă tot e ! N-are suflet rău, că ea s-a gândit să-mi dea ăștia cinzeci de lei ! După ce-a murit mă-sa, ea s-a gândit să mi-i dea, în loc să facă la colive și la parastase și să-ndoape pân cimitire toți țiganii ! Toată liota de nespălați care sare pe tine cum te
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cristide ? Da de știut le știu, că toate alea se știe. A-ntins-o cu nevastă-sa și-a lăsat ei tot : casă, covoare, cristale, a lăsat tot, c-acu o să le ia Statu. Tu stai și ntinzi de șase sute cinzeci de lei, două suflete, și atâta avere care se duce pe gârlă, păi să nu-ți vie dracii ? încă să fiu în locu la proasta asta de Ivona, aș toca tot ; tot-tot, să știu că nu rămâne de mine nici
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
doresc să plec, decât dacă am pleca cu toții ! Odată ce m-am sacrificat pe altarul familiei, să știu pentru ce... Dar toți odată este foarte dificil ! Și dacă am avut o vreme gândul, acum se poate spune că am renunțat... După cinzeci de ani e mai greu să găsești ceva acolo... Se preferă oamenii tineri... Și în modul acesta, nu cum bănuiești tu, de la cazul meu, ia seama, am ajuns la tine... Eu, spune Clemența, dacă aș fi în locul Ivonei, de mult
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dracu de curvă ! șoptește Vica. E și asta o curvă și o prefăcută ! Trăiește cu văr-su, care toată viața lui nu s-a însurat. Merge-n garsoniera lui, că zice că ea nu poate fără, și-al ei de la cinzeci de ani a-nchis taraba... Mai dă-o dracu și p-asta și pe toate. Haidi, să șezi să te odihnești în grădină... Știi, cum făceai când... Vica se învârte în jurul meu, greoaie și importantă, în vârful picioarelor. Iar eu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bine-așa, că prăjituri mi-ai adus ! Da să nu mai strici banii, că nici tu n-ai, lasă, că n-ai nici tu... Și io, din ce mi-ai lăsat data trecută, poate să fi cheltuit vo doi lei cinzeci, păi la ce, c-aici ai de toate ! Nu fac io mofturi, bună-rea, ei știe cum dă mâncarea ! Da io-mi moi pâine-n sos și... E câtă vrei pâine, dacă nu-ți ajunge, te lasă să mai iei ! Pâine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
verbale. Această tehnică este considerată de Vroom (1964/1995, p. 320) "departe de a fi predictor perfect (...). Literatura din domeniul psihosociologiei a indicat o relație neglijabilă între atitudinea unei persoane, înregistrată prin auto-exprimare și comportamentele față de obiectele acestor atitudini." Cu cinzeci de ani în urmă Vroom sublinia ceea ce este și astăzi un subiect de dezbatere pentru disciplinele din domeniul științelor social-umane: supoziția consistenței dintre atitudine și comportament. Bourdieu (după Rotariu și Iluț, 1997, p. 47) afirma: "este un blestem ca științele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
meu. De undeva se aude cineva cîntînd și bătînd ritmul Într-o valiză. — O clipă am crezut că tu l-ai pocnit! Ce căcat s-a Întîmplat? Dau din umeri și mă aplec să văd prin tunelul format de cele cinzeci de paturi suprapuse cine cîntă. — Cine mă-sa cîntă tocmai acum? La vreo cîțiva metri, Înrămată de toate acele structuri metalice, se vede silueta lui Gărăgău stînd pe un pat cu o valiză În brațe, trăsăturile tăioase i se creionează
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a făcut comuniștii șef că are zece clase la seral. Și ete că acuma Îi Înjură și nu-i mai plac. Și-l mai face ăștia acum o dată, pentru că tac-su a fost liberal, ’ce c-a făcut pușcărie prin cinzeci și ceva. Cine dracu’ a mai pomenit, domn’e, țăran liberal? — Ei, se poate, s-a mai pomenit..., zice profesorul și-și strînge tacticos hîrtiile și le pune În servietă. Dar, domnu’ Mărin, pot să vă Întreb ceva? De unde sînteți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
condiția umană lucrând asupra mea însumi cu scopul de a mă perfecționa în relațiile cu semenii, nu-i așa? Tipul sosit la măsuța noastră, pe nume Anatol Beldeanu 12, era hodorog de-a binelea trebuie să fi avut pe puțin cinzeci de ani. Dar Ion Schipor îl trata de la egal la egal. Sau, mai exact, se tratau reciproc ca și cum ar fi fost de-o vârstă... Anatol ăsta purta sacou și pantaloni de golf sub care avea trași pe picior ciorapi de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nimic!... Cam așa ar veni. Bătrânul cel trențăros n-a mai insistat. "Cum s-au dus anii!", a vorbit el de unul singur și a râs cu amărăciune, dând ușor din cap. Mi-amintesc mai degrabă ce-am făcut acum cinzeci de ani decât ce-am făcut săptămâna trecută! Sau ieri!" Și aproape că-i venea să plângă. M-am uitat la cele două fetișcane, și ce mi-au văzut ochii? Brusc ceva s-a dezghețat pe fețele lor. L-au
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de câte ori fluieră trenul crede că e poliția și suflă în leul gonflabil. Acesta, în ciuda alcoolemiei ridicate, refuză să se înverzească, continuând să crească ca și ficatul fostului suflător în sticlă care, în urma disponibilizărilor, nu mai suflă decât în țoi, dorobanț, cinzeacă și alte unități metrice de măsurare a volumului. Vă întrebați, firesc, de unde bani pentru creșterea neabătută a leului?!? Simplu. Madam Pârțak a concurat la Festivalul Sufleurilor unde a cîștigat un binemeritat loc întâi, primind șase butoaie cu țuică din partea organizatorilor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
chiar la sentenția definitivă de va fi necesar. M. Eminescu În prezența noastră, jude Stoica {EminescuOpXVI 507} {EminescuOpXVI 508} CHITANȚĂ [DE CHIRIE, 28 NOIEMBRIE 1878] [ACONTO LA LEFURILE REDACȚIEI "TIMPUL" PE LUNA OCTOMBRIE 1879] Chitanță 350 l. n., adecă trei sute cinzeci lei noi am primit de la d. casier prin d. Slavici acont asupra lefilor redacției "Timpului" pe curenta octomvrie. București 17 octomvrie 1879 M. Eminescu [PROGRAM DE ACTIVITATE CULTURALĂ] București, 1882 1. Să se constituie un comitet compus din bărbați capabili
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
într-o societate plină de ”miliardari de carton”, ci, într-una impregnată de epigoni, de falși patrioți și de demagogi. A stat pe bănci de lemn, în taverne mohorâte, unde a cunoscut viața proletarului român, care-și găsea alinarea în cinzeaca de mastică sau de țuică îndoită cu apă. Eminescu a văzut că Steaua României este atât de sus, încât luminii adevărului și prosperității îi trebuie mii de ani să ajungă acolo. Poetul a văzut în străinii care veneau puhoi în
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93376]
-
aspect de boschetar, căruia teatrul îi dădea, de milă, o pâine. Cineva i-a spus că era Cristian Vasile și că fusese faimos la vremea lui. I s-a și fredonat refrenul Zarazei. Unchiul meu i-a dat bătrânului o cinzeacă și acesta, gâjâind în șoaptă, i-a po vestit cele de mai sus. Le povestea oricui, dar nimeni n-a pus pân-acum povestea pe hârtie. O fac eu, în cele din urmă, deplin conștient de faptul că nu aceste
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]