548 matches
-
existența unor pâlcuri de păduri mici cu numele de Rediu. Altele, cum sunt Lazu sau Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu numele de Rediu. Altele, cum sunt Lazu sau Lozinca, vorbesc de tehnica lăzuirii 1 prin care s-a făcut defrișarea. Ca urmare a dispariției pădurilor, locul rămâne încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De exemplu: la pag. 5 se zice: "gâze de prin fânuri" în loc de fânețe; iar mai jos, în continuare, se scrie "Ștefăniță, așezat pe un butuc...", dar în ilustrația de la pag. 7, se vede că Ștefăniță stă ca judecător, pe o cioată de stejar, iar nu pe butuc. Butucul este copac tăiat și așezat de-a lungul la o cioată. La pag. 11 se zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se scrie "Ștefăniță, așezat pe un butuc...", dar în ilustrația de la pag. 7, se vede că Ștefăniță stă ca judecător, pe o cioată de stejar, iar nu pe butuc. Butucul este copac tăiat și așezat de-a lungul la o cioată. La pag. 11 se zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, numai boii se înjugau la plug, la car și la tânjală. Caii erau numai pentru călărit și pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
codrul, fiindcă mai ales în ultimii ani s-a tăiat ca în codru, nu alta, fără discernământ încât în unele locuri pădurea a fost pur și simplu rasă de tot. Este mai mare mila, când vezi acum o adunătură de cioate diforme în locul mândrilor arbori care au constituit vechile păduri. Cu vreo trei ani în urmă am mers într-o zi cu Narcis la pădurea pe care o avem la Cursești. Era tăiat destul de mult și la noi, mai ales stejarul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
hățiș de păr roșcat care acoperea detaliile și se puteau vedea doar cele mai evidente. Ceea ce este sigur e că nu i-am văzut niciodată ochii. Totdeauna ochii săi erau strânși de parcă ar fi dormit tot timpul. De fapt Costică Cioată, că așa îl chema, făcea veșnic economie la vedere și dormea oricând, chiar când mergea cu vacile de funie pe drum. Totuși erau și momente când fața lui se însuflețea și asta se întâmpla când povestea cum a luptat el
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
am auzit eu prima dată despre viața oamenilor din Ungaria. De la el am aflat că unguroaicele sunt date dracului, numai că nu ne-a spus la ce, așa că am lăsat-o baltă ca să aflăm noi mult mai târziu. Povestea moș Cioată de niște aluni cu alune foarte mari de aruncau soldații cu pușca după ele, despre ce se mânca prin satele ungurești, despre lacul Balaton, un lac mare cât o mare mică despre care am învățat mai apoi la geografie și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
când este vorba de bunurile altora. Trăgeau cu arma în budane de 7000 de litri de vin de Tokay și vinul curgea șuvoaie. Cât putea să bea cei câțiva soldați care intraseră în cramă? Restul se pierdea aiurea. Povestea moș Cioată cum bătrânii unguri plângeau când vedeau asemenea risipă. Dar de unde să știe românul de la Cursești sau Pocreaca faptul că irosește unul din vinurile cele mai renumite din lume. Toți care fuseseră acolo reținuseră doar că era un vin extraordinar de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
împotriva arșiței și ploilor de un acoperiș improvizat, evitându-se, astfel, căldura excesivă în odaia de locuit și invazia roiurilor de muște. La această bucătărie de vară mama pregătea mâncarea folosind pentru foc strujenii rămași de la hrana vitelor, bețe și cioate de floarea soarelui, hripca rezultată de la tăiatul viei și chiar paiele care au servit ca așternut la animale. Pentru menținerea și întețirea focului în sobă, se folosea de un băț din lemn de corn, ușor și îndemânatic. Acest băț era
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
27 decembrie), chiar de dimineață, soția sa pleca din Bănești, grăbind trăsura, ca să ajungă mai repede acasă, la Sarafinești. Dar, înainte de a trece Siretul, prin Vadul Donțului, s-a prăvălit trăsura și Paraschiva Iurașcu a căzut cu capul peste o cioată. Intrată în agonie, a fost dusă din nou la Bănești, acasă, la aga Grigore Cananău unde peste două ceasuri a murit, fără a avea lîngă ea pe careva din familia sa. A fost înmormîntată la Bănești, lîngă biserica cea veche
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și mărăcini. La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult (...) pe culmea dealului de la stânga spre Ineu, se ivește ici și colo marginea unei păduri de stejar, iară pe dealul de la dreapta stau răslețe rămășițele încă nestârpite ale unei alte păduri, cioate rădăcini ieșite din pământ și, tocmai sus la culme, un trunchi înalt pe jumătate ars cu crengile uscate, loc de popas pentru corbii ce se lasă croncănind de la deal înspre câmpie. Locul îi părea și lui Ghiță străin și pustiicios
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nuc Ionel, băiat uituc și-a lăsat cușma-n nuia La drăguța altuia. și-a tunat și- a fulgerat Tot cu ghioage sub șopron În șălili lui Ion. Iară el pe pat zăcând Zice că s-a’nchedecat De’o cioată, de un bolovan Tocmai’n deal pe cel tăpșan. Zicea de nea Ion a lui moș Radu, care, șchiop fiind, nu s-a însurat niciodată, însă mereu era de găsit la casa unei femei al cărui bărbat pleca la lucru
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
apa catastrofalelor inundații de primăvară ale Gegiei, refăcu același traseu, ca și atunci când mersese, cu bătrânul Stalin, de lanț, la Baisa. Împreună cu purtători de topoare, întră în sălciile cu frunze cenușii, precum pielea de șoarece, și îndată răsunară lovituri în cioate. Iar cei mai mulți împresurară Pepenoaica. Doar Stalin, ocrotire solitară și tardivă, se zbuciuma, lătrând și urlând a turbare, neînțelegând rostul învălmășitei și gălăgioasei mulțimi. Cineva, din rândul maselor, care nu avea nimic de pierdut, îl suprimă cu o dibace lovitură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Începutul poveștii este abrupt: o fată zice că a fost ursită s-o iaie ursul. Două surori trăiesc În pădure; Într-o noapte ursul prinde pe una din ele În brațe și o duce În vizuina lui, acoperind vizuina cu cioate și copaci; ursul Îi aduce acolo gâște, miei; s-a deprins să mănânce carne crudă. Ursul a dezbrăcat-o de haine și a Îmbrăcat-o cu piei de miel. La jumătate de an, au avut un copil, jumătate urs și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ed. Academiei Române, București, 1915, p. 19. footnote>. Proprietarul de drept, adică mănăstirea Moldovița, și-a recuperat partea din moșia înstrăinată printr-un zapis de vânzare - cumpărare cu clauză. Pavăl Ciotu (numele îi vine, desigur, de la îndeletnicirea de a scoate cioatele de pe terenul despădurit sau de la o trăsătură de caracter), ai cărui urmași trăiesc și astăzi în Vama, ziși ai Ciotarului, a vândut (zălogit) numai dreptul de folosință și de posesiune, nu de proprietate deplină. Intervenția domniei în reglementarea raporturilor dintre
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
precum: Ion Vlasiu, Ion Frunzetti, Octavian Angheluță, Petre Comarnescu, N. Argintescu-Amza, precum și numeroși artiști de prestigiu cum ar fi: Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Constantin Baciu, Gheorghe Adoc, Ion Murariu, Adrian Petringenaru, Radu Ionescu, Constantin Prut, Tudor Octavian, Alexandru Tita, Lucian Cioată etc. La nivel local li se mai alăturau diferiți profesori sau îndrumători ai zonei precum: Pavel Alasu (Arad), Ilie Boca (Bacău), Elisabeta Szekely (Oradea), Nicolae Holban (Galați), Gheorghe Aruxandrei (Iași), Alexandru Șainelic (Baia Mare), Ioan Popodan (Satu Mare), Petre Dumbrăveanu (Sibiu), Ion
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
unor iubitori de artă de la acea vreme: Radu Ionescu - critic de artă, Mihail Diaconescu - redactor-șef al revistei „Argeș”, Aurel Calotă - metodist, Casa Creației Populare Argeș, Roland Anceanu - medic (primul și cel mai consecvent colecționar argeșean de artă naivă), Lucian Cioată - secretar de redacție al revistei „Argeș” Vasile Savonea (foto) - pictor, șeful serviciului de artă plastică la Casa Centrală a Creației Populare București La prima expoziție națională dedicată artei naive au expus următorii artiști: Ion Gh. Grigorescu - doctor, Câmpulung Muscel; Gh.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
precum: Ion Vlasiu, Ion Frunzetti, Octavian Angheluță, Petre Comarnescu, N. Argintescu-Amza, precum și numeroși artiști de prestigiu cum ar fi: Ion Pacea, Ion Sălișteanu, Constantin Baciu, Gheorghe Adoc, Ion Murariu, Adrian Petringenaru, Radu Ionescu, Constantin Prut, Tudor Octavian, Alexandru Tita, Lucian Cioată etc. La nivel local li se mai alăturau diferiți profesori sau îndrumători ai zonei precum: Pavel Alasu (Arad), Ilie Boca (Bacău), Elisabeta Szekely (Oradea), Nicolae Holban (Galați), Gheorghe Aruxandrei (Iași), Alexandru Șainelic (Baia Mare), Ioan Popodan (Satu Mare), Petre Dumbrăveanu (Sibiu), Ion
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și deșeuri. In esență, biomasa este reprezentată de trei fracțiuni importante: celuloza, hemiceluloza și lignina, la care se adaugă cantități variate de alți produși, cum ar fi rășini, fenoli, alcooli, grăsimi etc. Deșeurile de la prelucrarea lemnului (crengi, scoarță de copac, cioate, rumeguș) precum și cele agricole (paie, tulpini, coceni, coji de semințe etc.) reprezintă o sursă de materiale brute folosibile pentru obținerea de produse importante pe cale chimică și biochimică. La acestea se adaugă deșeurile de bumbac, șroturile de la fabricarea uleiurilor vegetale, deșeurile
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
este abrupt: "o fată zice că a fost ursită s-o iaie ursul" (Niculiță-Voronca, II]. Două surori trăiesc în pădure; într-o noapte ursul prinde pe una din ele în brațe și o duce în vizuina lui, acoperind vizuina cu cioate și copaci; ursul îi aduce acolo gâște, miei; s-a deprins să mănânce carne crudă. Ursul a dezbrăcat-o de haine și a îmbrăcat-o cu piei de miel. La jumătate de an, au avut un copil, "jumătate urs și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
arborilor, puieților sau lăstarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenții sau infracțiuni Capitolul A - Arbori 21. Peste 80 29,8 98,3 55,8 Precizări privind stabilirea pagubelor pentru arbori (1) Diametrul cioatei se măsoară la distanță de maximum 0,30 m de la sol, indiferent de înălțimea acesteia. ... (2) Valoarea pagubei pentru un arbore se calculează prin înmulțirea coeficientului K1 din tabel, corespunzător diametrului măsurat la cioata, cu prețul mediu al unui metru
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]
-
stabilirea pagubelor pentru arbori (1) Diametrul cioatei se măsoară la distanță de maximum 0,30 m de la sol, indiferent de înălțimea acesteia. ... (2) Valoarea pagubei pentru un arbore se calculează prin înmulțirea coeficientului K1 din tabel, corespunzător diametrului măsurat la cioata, cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasa pe picior, în vigoare la data constatării. ... (3) Valoarea pagubelor pentru exemplarele cu diametrul măsurat la cioata sub 2 cm, se calculează potrivit prevederilor din cap. B "Puieți și lăstari
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]
-
arbore se calculează prin înmulțirea coeficientului K1 din tabel, corespunzător diametrului măsurat la cioata, cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasa pe picior, în vigoare la data constatării. ... (3) Valoarea pagubelor pentru exemplarele cu diametrul măsurat la cioata sub 2 cm, se calculează potrivit prevederilor din cap. B "Puieți și lăstari". NOTĂ: - Valoarea pagubelor se diminuează cu valoarea materialului lemnos recuperat de către unitatea prejudiciata, calculată la prețul mediu al masei lemnoase pe picior, în vigoare la data constatării
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]
-
distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieților sau lăstarilor, în cazul în care răspunderea materială se stabilește în conformitate cu prevederile Codului muncii Capitolul A - Arbori 21. Peste 80 17,9 59,0 33,5 Precizări privind stabilirea pagubelor pentru arbori (1) Diametrul cioatei se măsoară la distanță de maximum 0,30 m de la sol, indiferent de înălțimea acesteia. ... (2) Valoarea pagubei pentru un arbore se calculează prin înmulțirea coeficientului K2 din tabel, corespunzător diametrului măsurat la cioata, cu prețul mediu al unui metru
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]
-
stabilirea pagubelor pentru arbori (1) Diametrul cioatei se măsoară la distanță de maximum 0,30 m de la sol, indiferent de înălțimea acesteia. ... (2) Valoarea pagubei pentru un arbore se calculează prin înmulțirea coeficientului K2 din tabel, corespunzător diametrului măsurat la cioata, cu prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasa pe picior, în vigoare la data constatării. ... (3) Valoarea pagubelor pentru exemplarele subțiri - pînă la 2 cm inclusiv - se calculează potrivit prevederilor din cap. B "Puieți și lăstari". ... NOTĂ: Valoarea
ORDONANTA nr. 2 din 17 iulie 1992 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afară fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi economiei vinatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108132_a_109461]