248 matches
-
singur stat și că toți locuitorii unui stat vorbesc, probabil, aceeași limbă. Un apel emoționant pentru eliminarea din școlile din Republica Moldova a Istoriei Românilor și a Limbii Românilor (cu majuscule în text), și o reamintire a originii națiunii moldovenești din ciobănașul moldovean din Miorița (ucis de ciobănașul ungurean și de cel, probabil, de naționalitate vrânceană, adică muntenească), face și Ioana Bejenaru din Raionul Drochia. Toate reacțiile scrise în cea mai pură limbă literară română, cu termeni pe care orice român de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unui stat vorbesc, probabil, aceeași limbă. Un apel emoționant pentru eliminarea din școlile din Republica Moldova a Istoriei Românilor și a Limbii Românilor (cu majuscule în text), și o reamintire a originii națiunii moldovenești din ciobănașul moldovean din Miorița (ucis de ciobănașul ungurean și de cel, probabil, de naționalitate vrânceană, adică muntenească), face și Ioana Bejenaru din Raionul Drochia. Toate reacțiile scrise în cea mai pură limbă literară română, cu termeni pe care orice român de la vest de Prut îi folosește în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în poemul "Mutarea în lup", care pe aloc uri este un fel de "Mioriță" modernă: "Loc sfânt loc străvechi/ piatră căzută din lună,/ pentru că în loc de inimă/ Ștefan cel Mare, Domnul/ Ținea de ibovnică/ Un inel și un miel/ și un ciobănaș subțire/ și-o turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
trăsăturile sale caracteristice. El o roagă mai întâi pe mioară: Să-i spui lui vrâncean/ Și lui ungurean/ Ca să mă îngroape,/ Aice pe-aproape./ în strunga de oi./ Să fiu tot cu voi;/ In dosul stânii/ Să-mi aud cânii". Ciobănașul vrea ca după moarte să rămână alături de oi și câinii săi, în mediul în care și-a dus până acum existența, deoarece despărțirea de ceea ce i a fost drag ar echivala cu uitarea, cu ruperea definitivă de ceea ce i-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, împăratul dă sfoară în țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și cu baltage. Venea câteodată și unul molâu. Tare ca ursul, dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la oi am fost / I-lai, i-lai-la / Fetele nu mă cunosc / I-lai, i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare a lui Sadoveanu, elementul biografic propriu absorbției motivului mioritic se arată ridicat deodată în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
critic la texte precum cel intitulat O conferință ("Mă sui la tribună, pe o estradă cu spatele la un perete pe care sunt reprezentate cele nouă muze în pitorești costume naționale românești. Dacă știam mai dinainte, veneam și eu în costum de ciobănaș, cu trei fluiere, unul de soc ce zice cu foc, unul de os ce zice frumos și unul de fag ce zice cu drag. Apollo național.") pentru a concluziona că "suburbanii Bucureștiului au colaborat, natural și involuntar, cu geniul înnăscut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
primăvara, auzi totdeauna pitpalacul cîntînd "Cu-cu! Cu-cu!"." "Parvenirea lui Dinu Păturică are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au intrat tătarii în țară de la niște ciori care știau limba tătărască." "Pe ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Și apui când însărează. / Eu răsar la miez de noapte / Când văd dragostele toate."170 Pentru a păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-a pune? / Soarele dac-a apune! / Și groapă cin` ți-a săpa? / Ploile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost moartea să mori? / Pe vârful muntelui, / La răcoarea vântului. / N-ai să mori moarte curată, / Ai să mori când a trăsni / Ș-aș atunci mort îi fi, / Da nu știu cine te-a scălda? / Ploița când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bănui / Că te-oi prea iubi, / M-oi face mai bine, / Ca să scăp de tine, / Trestioară-n baltă / Subțire și-naltă. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic ciobănaș / Din fluier doinaș, / Ș-oi căta prin baltă / O trestie naltă, / Și cât te-oi vedea / Pe loc te-oi tăia / Și-n tine-oi cânta / Și te-oi săruta. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta, / Porumbacule, / Frumușelule
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Meșterului Manole prezintă multe trăsături comune, dar conservă și o serie de particularități distincte. În balada grecească apare „blestemul ființei sacrificate”, în cea sârbească, motivul „alăptării după moarte”, iar cea românească adaugă două episoade noi: primul cuprinde întâlnirea voievodului cu ciobănașul care îi indică locul pentru mănăstire, iar celălalt zugrăvește sfârșitul tragic al meșterilor. În evoluția versiunii românești s-a scos în evidență existența a două straturi deosebite: unul arhaic, întâlnit numai în Transilvania - unde mitul zidirii apare întrupat și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Balada debutează printr-un ritual - alegerea locului pentru mănăstire. Însoțit de Meșterul Manole și de grupul său de zidari, domnitorul Negru Vodă pornește pe malul Argeșului în căutarea unui zid părăsit, pe ruinele căruia urmează să-și înalțe ctitoria. Un ciobănaș întâlnit în cale îl ajută să ajungă la locul căutat, aflat într-o poiană, lângă o mlaștină. Rămășițele zidului par să adăpostească duhuri nefaste: „Câinii cum îl văd, / La el se repăd/ Și latră a pustiu/ Și urlă-a morțiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau altele fără o anumită ordine. Astfel se mai juca „Mânioasa”, „Ațica”, „Ardeleanca”, Ciobănașul”. Jocul „Mânioasa” se juca în perechi. Când fetele treceau de la un flăcău la altul se striga: „Frunză verde baraboi Schimbați fetele flăcăi” Sau: „Frunză verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă” Sau: „Frunză verde foaie lată Vino fata
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele Când le cresc cosițele. Ciobănaș la oi am fost Oile nu mă cunosc Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate toate în doi. Era regulă ca ziua de horă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Bernard nu-l crede. Pasteur identifică germenul holerei, confirmă bacillus anthracis, descoperit în 1850 de Davaine și Rouyeur, la oi. Pasteur propune chirurgilor umani și veterinari sterilizarea instrumentarului, igiena strictă a mâinilor și a sălilor de operație. în 1885 unui ciobănaș mușcat de câine îi injectează produs rabic din măduva spinării câinelui bolnav (produs tratat experimental și cu virulență atenuată) și îl salvează. Statuia acestui copil se află în curtea Institutului Pasteur înființat în 1888. Numele ciobănașului, intrat în legendă, este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
operație. în 1885 unui ciobănaș mușcat de câine îi injectează produs rabic din măduva spinării câinelui bolnav (produs tratat experimental și cu virulență atenuată) și îl salvează. Statuia acestui copil se află în curtea Institutului Pasteur înființat în 1888. Numele ciobănașului, intrat în legendă, este Jean- Baptiste Jupille. Problematica afecțiunilor contagioase îl apropie pe Pasteur de medicină. în 1862 merge prin spitale, asistă la vizite, merge la cursurile de fiziologie pe care Cl. Bernard le ține la Collège de France. Contrazicerile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici ei nimeni.; condițională: Îmbrăcat în cojoc, ciobănașul n-ar fi tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Frumoasa, facilități fiscale pentru primii 5 ani, apă și canalizare, terenuri pentru investiții, mână de lucru calificată, bază sportivă, proiectele de investiții, extinderea rețelei electrice, canalizare, extindere asfaltare și pietruire drumuri. Oamenii iubitori de artă și folclor au format ansamblul "Ciobănașul din Moara". Din anul 2009, în data de 21 mai, la Moara Nică, de sărbătoarea "Sfinților Constantin și Elena" are loc festivalul folcloric "Ograda cu dor". Comunitatea locală beneficiază de 5 școli și 5 grădinițe. 2.5.2. Factori interesați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]