3,278 matches
-
ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineața de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fata în sus era semn încurajator, de bucurie în randul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era mare supărare în satele și târgurile bucovinene se făceau și se fac și astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri și praznice pentru
Sfinții Mihail și Gavril: De ce nu este bine să lucrăm astăzi () [Corola-journal/Journalistic/80813_a_82138]
-
vorbi decît dacă are la îndămînă vreun "trădător ignobil" Se stîng felinarele pe bulevardul Bucureștiului "în noaptea fatală de 14 septembre 11", - trădare; se votează legea căilor ferate particulare "pe cîmpiile noastre vor fluiera mașinile străine în locul doinei jalnice a ciobanului român" - trădare; se agită ofițerii de cavalerie, urmează sublimul "Sire, sire, redă țărei cavaleria!" - trădare; nu se poate servi renta școalelor de la Brașov, - iarăși și iarăși - trădare! Lipsind trădătorii binefăcători, sărmanul Deladorna n-ar mai avea subiecte de discursuri, căci
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
suficient să amintim doar de Peter Imre și Corina Dănilă sau de Costel Bobic și Cristiana Răduță"; apoi, acțiune, multă adrenalină, flash-uri dintr-un trecut aprins. "Cine-i Răduleasca? Să nu-mi aduc aminte de ce făcea în tinerețe", zice ciobanul mioritic Gigi Becali, avertizat de oița bîrsană că nu e de bine cu valiza în turneu; în martie 2005, ne informează biografii divei - poză mare, interzisă minorilor -, s-a sărutat fierbinte cu Daniela Nane într-un film de Sergiu Nicolaescu
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
-n cojoc, cel ce merge în frunte, privește, pe gînduri, departe... / Între el și oi, sub dăsăgi un asin se-ndoaie. Printre căldări și sumane doi miei tineri / Scot din dăsăgi oacheșe boturi pe care apa șiroaie. // Și alți doi ciobani pășesc după turmă. Pășesc impasibili, dar cînd / vre un camion se ivește, auzi-i cum strigă la oi, bîtele ude săltînd! / Trei cîini bătrîni pe trotuare se-ațin și-n urmă. // - Unde vă duceți, măi români? / - Pînă la Sibii ne
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
este un mic sat cu o populație de numai 2 400 de locuitori, aflat într-un loc îndepărtat, la o altitudine medie de peste 4 500 m. Din cauza lipsei resurselor de apă și a distanței mari între casele lor, țăranii și ciobanii au folosit mult timpul opaițele. Acum doi ani, primăria a construit aici o mică centrală electrică solară. Poate la prima vedere pare a fi o informație propagandistică. Să credem, să nu credem... Dar cum China devine pe zi ce trece
Agenda2006-09-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284811_a_286140]
-
Barta Mihaiu, 76 ani l Petruș Ioan, 69 ani l Tiptiș Floare, 82 ani l Tudoran Nicolae, 84 ani l Wagner Ecaterina, 86 ani l Baltaru Marian, 70 ani l Duma Silvia, 71 ani l Duma Ana, 58 ani l Cioban Etel, 86 ani l Pătroi Elena, 72 ani l Costecu Sofia, 78 ani l Dobra Aurora, 81 ani l Kovacs Floarea, 65 ani l Belovan Gheorghe, 84 ani l Kubanyi Aurelia-Estera, 82 ani l Slabu Eugen, 26 ani l Otesteanu
Agenda2006-23-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285038_a_286367]
-
minor, a plecat de la domiciliu de bună voie, însă, din fericire a fost găsit. Un alt minor dat în urmărire a fost descoperit în Măureni, tot în 6 iunie. Ionel Florin S. , de 17 ani, din județul Brașov, era ajutorul ciobanului Ioan U. , din Gătaia. Într-o seară, pe când era pe câmp, a adormit, iar la trezire a observat că oile de care avea grijă dispăruseră. De teamă, tânărul a plecat până în Măureni, unde s-a angajat tot ajutor de cioban
Agenda2006-23-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/285037_a_286366]
-
ciobanului Ioan U. , din Gătaia. Într-o seară, pe când era pe câmp, a adormit, iar la trezire a observat că oile de care avea grijă dispăruseră. De teamă, tânărul a plecat până în Măureni, unde s-a angajat tot ajutor de cioban. cazul săptămânii Tragedie pe Bega Joi dimineață, pompierii, împreună cu voluntarii de la SALVO, s-au chinuit aproape cinci ore să scoată din canalul Bega un autoturism, cu tot cu șoferul său, care a rămas blocat în interior și s-a înecat. Malurile Begheiului
Agenda2006-23-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/285037_a_286366]
-
Bd. Dâmbovița (p), Vasile Lupu (p), Vulturilor (p), Victoriei (p), Săvinești (p)), Banloc (p), Lugoj - Micro III (p), Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Cheglevici (p), Beregsău Mic (p), Izvin (p), Otelec (p), Gătaia - Colonie (p), Cornești (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Ciobanului (p), Cosmonauților (p), Măslinului (p), Lisabona (p), Buftea nr. 1, Heine nr. 2, Brateș (p), Horia (p), Macilor (p), Cloșca (p), Bd. Dâmbovița (p), Transilvania (p), Paris (p), Piatra Craiului (p), Col. Enescu (p), Măceșilor (p), Bd. Republicii (p), „Kathrein
Agenda2006-03-06-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/284657_a_285986]
-
nr. 7, Bd. Revoluției nr. 5, Brateș (p), Macilor (p), Cloșca (p)), Banloc (p), Lugoj - Micro 3 (p); Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Cornești (p), Fărășești (p), Beregsău Mic (p), Gătaia - Colonie (p), Gelu (p), Boldur (p). MARȚI: Timișoara (străzile Ciobanului (p), Cosmonauților (p), Măslinului (p), Lisabona (p), Buftea nr. 1, Heine nr. 2, Ialomița (p), Ion Roată (p), Olanda (p), „Kathrein, „Lipoplast” - C. Șagului, „Textor”, „Romkatel”, „Barum”, Casa Auto Timișoara, „Retim”, Organizare Șantier CET - C. Șagului), Banloc (p), Lugoj - Micro
Agenda2006-04-06-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/284683_a_286012]
-
de 16 ani, din Cruceni, ce traversa carosabilul regulamentar, pe marcaj. Pietonul a fost grav rănit. parchetul comunică l Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș au dispus trimiterea în judecată a lui Marian P. , de 31 de ani, din Foieni, cioban de meserie, acuzat de omor deosebit de grav și tâlhărie. Inculpatul locuia în- tr-un imobil din Beregsău Mare, împreună cu un bărbat cunoscut sub numele de Costică. Amândoi munceau pentru Cosmin R. Anul trecut, în 3 decembrie, Marian P. și Costică au
Agenda2006-24-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/285058_a_286387]
-
acceptând, fie și numai de conivență, pactul cu ideologia oficială. Apoi, fragmente ca acesta seamănă suficient de mult Dimov cel matur ca să îndreptățească suspiciunea că ar fi fost, măcar un pic, lucrate și prelucrate după 1954: „Dac-au trăznit în ciobanii și-n oile Ce coborau de pe Trâmpoile: Muntele rotund ca dintr-un basm german Aurit tocma-n cușma lui de-un lan Sus arcuit deasupra sa, Înseamnă că nu era Decât un semn precum c-o să înceapă Mocnire surdă ca
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
zâmbet ciudat pe buze, bătrâna o învălui într-o privire grăbită: Credeam că te duci! Nu te duci? Unde să mă duc? După Toma. N-ai zis că-i în oraș? Nu te duci să-l cauți? Ce stați, bă, ciobanilor? Simțiți-vă! strigă plutonierul. A intrat o doamnă. Greoi și neîndemânatici, jandarmii săriră de la mese și se îmbrânciră să-i ațină calea. Unul înalt, cu mustață de prepelicar, întinse brațele s-o prindă, dar ea se feri, zvâcnind umărul, cu-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în poaiana de lângă stejar și cedru, și să facă dragoste jumătate de zi sau jumătate de noapte, sub ochii cerbului, prietenul ei din celălalt neam. După cum venea în dimineața asta, când Tudora provoca și-ncerca vânoșenia cavalerilro ei admirată de ciobani și de berbecul bătrân și-nțelept care-nțelegea limba lupilor și a câinilor, ca și a oamenilor, avea o veste mare pentru ea. Gonea așa, săltând și-naintând prin valurile nămeților, scuturându-și coarnele rămurate în aerul încărcat de cristale, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce; slănină de proc mistreț și cârnați de urs; păstrăvi marinați și borcane cu oțet de mere; putini cu chefir de capră și lapte de măgăriță. Îi aduceau pădurarii și ciobanii din împrejurimi atâta lapte de măgăriță că se îmbăia cu el. În toate poienile avea stupi sistematici, și-n fundul pădurii, cu mirozna vegetației luxuriante de junglă, buduroaie cu roiuri sălbatece ca pe vremea poveștilor. Din toate, miere, acritură, lapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
În Munții Ciucaș relieful rezidual este bine dezvoltat atât pe liniile de creastă, cât și în zona abrupturilor marginale. Atrag atenția o serie de stânci cu forme ciudate, fie izolate, precum Sfinxul Ciucașului și Mâna Dracului, fie grupate, precum Tigăile, Ciobanul cu Oile, Babele la Sfat ș.a.. Pe alocuri, se ridică turnuri (Turnul lui Goliat, Turnul Vulturilor) și pinteni (Colții Nitrii). Munții Ceahlău prezintă o serie de abrupturi cu aspect ruiniform unde se detașează turnuri și coloane, în jurul cărora s-au
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Munții Ceahlău prezintă o serie de abrupturi cu aspect ruiniform unde se detașează turnuri și coloane, în jurul cărora s-au născut legende, precum: Dochia, Cușma Dorobanțului, Clăile lui Miron, Piatra cu Apă. Se adaugă stânci bizare (Bâtca Neagră), pinteni (Caprele, Ciobanul) și forme structurale (Polița cu Crini, Piatra Lată, Lespezi ș.a.). 2.1.3. Relieful glaciar Relieful glaciar este rezultatul activității ghețarilor cuaternari mai ales din ultimele două glaciații, desfășurate în urmă cu 22.000 - 15.000 ani. Acest relief are
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
obște și primea un semn distinct de la cel mai bătrân dintre răzeși, un băț de cireș care ținea loc de chitanțier. Cel care plătea impozitul primea o așchie din respectivul băț în loc de chitanță. Existau și funcționarii cu roluri economice: văcarul, ciobanul, pădurarul, paznicii de câmp sau meseriașii angajați de sat - fierari, potcovari, olari, tâmplari sau dulgheri. La 1776, prin Codicele lui Grigore Alexandru Ghica, sătenii erau obligați să aibă astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de control local. Memoria colectivă era deosebit de importantă în problemele de hotărnicie pentru că, din cauza tehnicilor primitive, la anumite intervale de timp nu se mai cunoștea plasarea exactă a hotarelor. Atunci când se făcea hotărnicirea, era aproape tot satul de față, deoarece ciobanii cunoșteau mai bine anumite părți ale hotarului, lucrătorii agricoli pe altele și, dacă cele spuse de ei erau confirmate de sătenii din satul alăturat, atunci puteau fi stabilite hotarele. Nicio persoană nu cunoștea întregul hotar, dar obștea, ca întreg, îl
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al eficienței organizării, acest sistem nu era foarte bine elaborat întrucât amenda pentru neplata taxei era echivalentă cu taxa, ceea ce făcea, probabil, ca doar cei prinși să plătească. În ceea ce privește paza animalelor, regulile erau diferite. De exemplu, oile erau păzite de ciobani plătiți, iar porcii erau păziți, pe rând, de către săteni. De asemenea, existau reguli în privința hranei animalelor provocate de stadiul primitiv al agriculturii. De exemplu, nu era permisă hrănirea porcilor cu porumb, în special în perioade de secetă. Acest lucru era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
desprins din Chagall dezvăluie lumini roșii dintr-o altă lume, aduse în forme stranii; perdele de grădini, intrate în ogrăzi, stau îmbrățișate, într-o ordine saturniană numai de el știută. Pentru că femeia avea gleznele legate A spus cândva poetul Mircea Ciobanul. Despuiere Nu mai sunt cuprinsă de vedeniile simțurilor; a trecut demult acea sărbătoare de dor, au apus de tot flăcările de după-amiază, au rămas tulburi în memoria mea. Fantasme și gesturi suspendate își așteaptă împlinirea dincolo; și mintea așteaptă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
tentă specific regional, Vest-ardelean, legate de ambianța familială (părinți, bunici, unchi, mătuși, fiica și nepoata, prietene din copilărie), cu ecouri din lectură, punctate pe alocuri cu nume de scriitori și filozofi (Platon,Eminescu, Blaga, Labiș, Nichita Stănescu, Basarab Nicolescu, Mircea Ciobanul, Emil Brumaru, Marian Papahagi), cu evocări de mobilier vechi, de vitrine, de candelabre, cu fel și fel de componente ale unui Paradis arhaic, reverii și fantazări învăluite în nostalgii și reflecții melancolice. Principalul laitmotiv al lirismului meditativ e timpul. Timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
vrem să ne ocupăm în viață. Nu suntem pregătiți pentru o viață matură, chiar unii maturi nu pot să-și trăiască viața omenește, și toate astea e din cauza indiferenței și leneviei noastre. Noi ne asemănăm cu o turmă condusă de cioban, ciobanul fiind ideile regimului comunist, care au fost introduse în conștiința neamului nostru. Dar, în această turmă, se găsesc și oameni care-și iubesc viața, care-l iubesc pe Dumnezeu, ei doresc să trăiască, nu să fie manipulați, ci conduși
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să ne ocupăm în viață. Nu suntem pregătiți pentru o viață matură, chiar unii maturi nu pot să-și trăiască viața omenește, și toate astea e din cauza indiferenței și leneviei noastre. Noi ne asemănăm cu o turmă condusă de cioban, ciobanul fiind ideile regimului comunist, care au fost introduse în conștiința neamului nostru. Dar, în această turmă, se găsesc și oameni care-și iubesc viața, care-l iubesc pe Dumnezeu, ei doresc să trăiască, nu să fie manipulați, ci conduși de
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ceea ce fac actualii oameni de la guvern. Nu știm ce ne așteaptă în viitor, dar ceea ce putem face e să sperăm. Am intrat în secția de votare și mă simțeam de parcă noi eram un cârd de oi, iar ei, spraveghetorii, erau ciobanii care ne păzeau. Ajung acasă și îi văd la o emisiune TV pe domnii care dețin putere(a), ieșeau de la votare și ce dezgustători păreau acești hoți ai poporului, care se gândesc doar la propriile buzunare. De ce trebuie atâtea partide
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]